1,164 matches
-
cetatea Körésszeg (Crișului) din regiunea Bihorului, pe când dormea în cort, în timpul unei nopți, cumanii Arboc, Tortei și Kemenc l-au înconjurat și l-au asasinat, ajutați fiind de o ceată de români. Scriitorul Cronicii Ipatievscaia, care menționează faptul că alături de cumani au participat la asasinarea regelui ungur și români, nu precizează ziua, ci numai anul, și nici dacă erau români din Transilvania, ori din Moldova sau Țara Românească. El se mulțumește să noteze numai că în acești ani, cumanii sau polovții
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
că alături de cumani au participat la asasinarea regelui ungur și români, nu precizează ziua, ci numai anul, și nici dacă erau români din Transilvania, ori din Moldova sau Țara Românească. El se mulțumește să noteze numai că în acești ani, cumanii sau polovții cu valahii l-au ucis pe regele unguresc cu numele Voladislav”. E foarte posibil ca asasinatul să fi fost pus la cale de către cumani și români, care aveau de răzbunat siluirile făcute de rege, în temeiul hotărârilor luate
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Moldova sau Țara Românească. El se mulțumește să noteze numai că în acești ani, cumanii sau polovții cu valahii l-au ucis pe regele unguresc cu numele Voladislav”. E foarte posibil ca asasinatul să fi fost pus la cale de către cumani și români, care aveau de răzbunat siluirile făcute de rege, în temeiul hotărârilor luate de Sinodul de la Buda, în 1279, cum am văzut mai sus. Nu este exclus însă, un amestec din partea lui Nogai, care în același an 1290, atrase
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
avea la Argeș cel al Țării Românești. Papa Bonifaciu al VIII-lea era îngrijorat, la 27 octombrie 1301, în scrisorile adresate regelui Boemiei și episcopului Nicolae de Ostia, că Regatul Ungar era turburat de permanentele incursiuni de pradă întreprinse de cumanii, tătarii și românii schismatici, înfometați de dincoace de Carpați. Carol Robert de Anjou, deși susținut de către Marele Pontif (în 31 mai și 11 iunie 1303, cu o reîntărire în 27 noiembrie 1308), nu s-a putut încorona rege până în 15
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
românii transilvăneni și, mai ales, de pieirea locuitorilor catolici, pe care-i nimiceau schismaticii moldoveni unde-i întâlneau, Carol de Anjou se plânge Vaticanului că supușii „catolici au avut de suferit tot felul de maltratări din partea schismaticilor, tătarilor și păgânilor” (cumani). Probabil că va fi cerut și ajutor bănesc. Papa, însă, nu i-l poate da, dar recomandă, în februarie 1327, lui Toma voievodul Transilvaniei, lui Solomon, comitele de Brașov și lui Basarab voievodul Țării Românești, să protejeze pe călugării dominicani
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
papei Clement al VI-lea pentru aprobare, și acesta îi acorda dreptul să fondeze biserici în teritoriile pe care le va cuceri, „în unele părți ale regatului său” și a converti la catolicism pe locuitorii aflați în ele: „schismatici, philistei, cumani, tartari pagani et alii...”. La 19 iunie 1351, Ludovic plecă spre Cracovia. Unindu-și oastea cu cea polonă, el eliberă Galiția și apoi Lodomeria, și la 27 iulie se afla deja în Sandomir, iar puțin după aceea, în Lublin. Îmbolnăvindu
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
că au fost trimiși franciscani misionari în mai multe zone ale lumii, iar cronicarul Giordano da Giano a relatat că frații au ajuns în Ungaria, vecină cu Valahia și cu Moldova. Papa Grigore al IX-lea (1227-1241) a înființat Episcopia Cumanilor (sau a Milcovului) în 1227, distrusă însă, de către tătari, chiar în perioada pontificatului său. Sfântul Scaun a încredințat misiunea catolică a Valahilor, franciscanilor conventuali, prin documentul papal „Cum hora undecima” din 11 iunie 1239, prin care se acordă acestora anumite
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
tătari (în 1241) „...măcelărind venerabili arhiepiscopi, episcopi, monarhi, frați minori și predicatori”. De asemenea, episcopul Gerolamo Catalano a relatat că în Cumania, misionarii franciscani au construit peste patruzeci de biserici, într-un răstimp de optzeci de ani, la bulgari, valahi, cumani și tătari. Cu alte cuvinte, viteza de lucru a misionarilor franciscani se măsura în ridicarea unei biserici odată la doi ani. Conciliul din Lyon (1245) a ridicat problema unirii Bisericii Occidentale cu cea Orientală, și, în acest context, papa Inocențiu
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
în ridicarea unei biserici odată la doi ani. Conciliul din Lyon (1245) a ridicat problema unirii Bisericii Occidentale cu cea Orientală, și, în acest context, papa Inocențiu al IV-lea a trimis mulți misionari să-i convertească pe bulgari, valahi, cumani și tătari. O statistică a misiunilor franciscane din secolul al XIV-lea este prezentată de către Codicele „Anonimi Minoritae” (pentru 1320), în care se amintește că „În Cetatea Albă fr. Angelo de Spoleto, pe atunci custode, a fost martirizat de către bulgari
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
al IV-lea în 1345 i-a scris regelui Ungariei, Ludovic, că mulți români din Muntenia și Transilvania s-au convertit; tot el i-a mai cerut în 1348 ministrului provinciei din Ungaria, să trimită misionari în Valahia și la Cumani. În timpul domniei lui Basarab I Întemeietorul (1310-1352) activitatea franciscanilor în Muntenia a fost rodnică, dar credincioșii erau nemulțumiți de preoții unguri, și își doreau un episcop al lor, care să știe limba română. În 1374 papa i-a cerut arhiepiscopului
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și dominicani să-i convingă pe credincioși să pornească o cruciadă împotriva lui Asan al II-lea, dar invazia tătarilor din 1241 a pustiit deopotrivă, și teritoriile românești și cele maghiare. Astfel a dispărut și episcopia de Milcov (sau a Cumanilor), ce cuprindea sudul Moldovei și nordul Munteniei. Spre sfârșitul secolului al XIII-lea, Banatul Severinului a fost ocupat de către domnitorul Țării Românești, Basarab I. În 1330 Carol Robert de Anjou a fost înfrânt în bătălia de la Posada; succesorul lui la
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
persoane consacrate, au acordat sprijin românilor pe parcursul ultimelor sute de ani. Papa Grigore al IX-lea (1227-1241) prin bula „Cum hora undicema” din 11 iunie 1239, a oferit misionarilor franciscani și dominicani recompense, pentru a înfăptui convertirea românilor, bulgarilor și cumanilor. El le-a solicitat misionarilor existenți în teritoriu să predice o revoltă a credincioșilor, împotriva țarului Ioniță Asan al II-lea al românilor și al bulgarilor, care îi persecuta pe catolici. Papa Inocențiu al IV-lea (1243-1254) a trimis un
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
cancelaria Vaticanului, ceea ce explică sărăcia de informații despre valahi care, conform spuselor papei Grigore al IX-lea în scrisoarea către regele Bela din 1234, deși se socotesc creștini, având rituri și obiceiuri diferite, țin de ritul grecilor, disprețuind pe episcopul cumanilor, instalat de statul ungar pentru ținuturile din estul și sudul Carpaților, limitrofe coroanei ungare și sfărâmat de năvălirea tătarilor. Dacă pornim de la adevărul istoric, conform căruia până în secolul al XIII-lea teritoriul României era împărțit în "Țări", un fel de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
urmă, amestecându-se cu populația autohtonă. La drept vorbind, izvoarele epocii Îi menționează doar pe ei, uitându-i pe daco-romani. Este o lungă listă, unde figurează goții și gepizii (germanici), hunii și avarii (veniți din Asia Centrală), slavii, maghiarii, pecenegii și cumanii (de origine turcă) și, În sfârșit, tătarii (marea invazie din 1241), ultimul val migrator dinaintea Întemeierii statelor românești. Însă nici după mileniul migrațiilor românii n-au rămas să trăiască singuri Între ei. Spațiul românesc a atras străini din toate direcțiile
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
este al treilea ca importanță (referindu-ne la româna „tradițională“, fără neologismele adoptate În ultimele două secole). Se poate lua de fapt În considerare o influență orientală mai largă, unele cuvinte turce fiind eventual anterioare perioadei otomane (preluate de la pecenegi, cumani, tătari), după cum, prin intermediul turcei, s-au transmis o serie de cuvinte provenind din arabă și persană. <endnote id="12"/> Spre deosebire de slavă, turca nu a afectat structura limbii române. Cuvintele turcești sunt În majoritatea lor substantive, cu Înțeles concret, definind elemente
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
carpatic. În Transilvania, ducii (voievozii) români s-au luptat cu ungurii, respingând pentru o vreme încercările acestora de a cuceri teritoriul intracarpatic. La Est și la Sud de Carpați, se exercita o stăpânire nominală a pecenegilor, urmată de aceea a cumanilor și, după 1241, de stăpânirea tătarilor. Florin Constantiniu și H. H. Stahl s-au întrebat dacă a existat o fărâmițare prefeudală, prin formarea cnezatelor și voievodatelor românești în secolele IX-XIII. S-ar putea vorbi de o fărâmițare în măsura în care formațiunile politice
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ar fi făcut parte integrantă din hanatul peceneg sau cuman, atunci ele ar fi trebuit să fie apărate de hani. S-ar putea vorbi de fărâmițare în cazul în care ducii și voievozii români ar fi luptat împotriva hanilor pecenegi, cumani și tătari. La sfârșitul secolulul al XIII-lea are loc formarea statului feudal Țara Românească, iar la mijlocul secolului următor are loc formarea statului feudal Moldova. Această acțiune s-a numit întemeiere, întemeiere care s-ar fi făcut în urma descălecării unui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Campania din 1219 se desfășoară după reguli tot atât de bine puse la punct ca și campania din 1805, care a dus la victoria de la Austerlitz. Românii au fost în contact cu popoarele turco-mongole timp de mai multe secole, suportând suveranitatea pecenegilor, cumanilor și tătarilor, alături de care au fost obligați să meargă în multe dintre incursiunile acestora. Este cunoscută colaborarea româno-cumană în timpul celei de-a patra cruciade când, alături de trupele lui Ioniță Caloianul, au participat cumanii. În lupta de la Adrianopol, din 1205, cumanii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de mai multe secole, suportând suveranitatea pecenegilor, cumanilor și tătarilor, alături de care au fost obligați să meargă în multe dintre incursiunile acestora. Este cunoscută colaborarea româno-cumană în timpul celei de-a patra cruciade când, alături de trupele lui Ioniță Caloianul, au participat cumanii. În lupta de la Adrianopol, din 1205, cumanii au început acțiunea, simulând un atac împotriva cavalerilor occidentali, după care au rupt-o la fugă. Cavalerii au crezut că i-au speriat pe cumani și au făcut imprudența să îi urmărească, iar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cumanilor și tătarilor, alături de care au fost obligați să meargă în multe dintre incursiunile acestora. Este cunoscută colaborarea româno-cumană în timpul celei de-a patra cruciade când, alături de trupele lui Ioniță Caloianul, au participat cumanii. În lupta de la Adrianopol, din 1205, cumanii au început acțiunea, simulând un atac împotriva cavalerilor occidentali, după care au rupt-o la fugă. Cavalerii au crezut că i-au speriat pe cumani și au făcut imprudența să îi urmărească, iar când rândurile lor erau dezorganizate și într-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
când, alături de trupele lui Ioniță Caloianul, au participat cumanii. În lupta de la Adrianopol, din 1205, cumanii au început acțiunea, simulând un atac împotriva cavalerilor occidentali, după care au rupt-o la fugă. Cavalerii au crezut că i-au speriat pe cumani și au făcut imprudența să îi urmărească, iar când rândurile lor erau dezorganizate și într-un loc potrivit, Ioniță a atacat cu oamenii săi, dar și cu cumanii, care au revenit în flancurile inamicului. O manevră, pe care au folosit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
rupt-o la fugă. Cavalerii au crezut că i-au speriat pe cumani și au făcut imprudența să îi urmărească, iar când rândurile lor erau dezorganizate și într-un loc potrivit, Ioniță a atacat cu oamenii săi, dar și cu cumanii, care au revenit în flancurile inamicului. O manevră, pe care au folosit-o și oștenii trimiși de Alexandru cel Bun regelui Poloniei, în timpul luptelor cu cavalerii teutoni. Conviețuirea timp de câteva secole cu populații asiate și, mai apoi, vecinătatea cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Și încă: George Vulturescu, Gellu Dorian, Cassian Maria Spiridon, Valeriu Stancu, Daniel Corbu, Constantin Hrehor, Liviu Papuc, Emilian Galaicu Păun, Dan Bogdan Hanu, Liviu Apetroaie etc. etc. Dușmánilor, "dúșmanilor" (sic!) le datorez trecerea prin inima mea a migratorilor, pecenegilor și cumanilor... Și le doresc să aibă parte de cât mai mulți... prieteni! Știu că ești foarte legat de Bârlad, orașul copilăriei tale. Cât de mult putem fi influențați de locul nașterii și al primei noastre luări în posesie a lumii acestea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
gepizii, avarii, bulgarii. Mai stabili decât populațiile de neam germanic, de pildă, s-au dovedit a fi slavii: la începutul secolului al VI-lea, au fost asimilați și au lăsat urme în toponimia hușeană (Dobrina, Drăslăvăț, Ograda ș.a.). Populațiile turanice (cumanii și pecenegii) vor stăpâni aproape două veacuri, începând chiar să se creștineze, dar stabilitatea lor aici a fost întreruptă de năvălirea tătarilor, în 1241. Planurile Papei, ce prevedeau convertirea românilor prin catolicizarea cumanilor, au fost spulberate de tătari, a căror
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
hușeană (Dobrina, Drăslăvăț, Ograda ș.a.). Populațiile turanice (cumanii și pecenegii) vor stăpâni aproape două veacuri, începând chiar să se creștineze, dar stabilitatea lor aici a fost întreruptă de năvălirea tătarilor, în 1241. Planurile Papei, ce prevedeau convertirea românilor prin catolicizarea cumanilor, au fost spulberate de tătari, a căror relativă stăpânire politică (pe parcursul a două secole, aproximativ) și a căror toleranță religioasă nu au afectat creștinismul ortodox, ci numai evoluția economică a zonei cucerite. Istoriografia menționează stimulul extern, primit de rezistența autohtonă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]