1,163 matches
-
și el să meargă s-o anunțe pe o altă soră de-a mea care stătea în gară, că dacă am domiciliu obligatoriu și mă duc la domiciliu ea de la gară să mă vadă. Deci ei se-organizaseră... Știi? No, cumnată-mea mere la un telefon public și-l anunță pe frate-miu: Vino, și fii liniștit că Aurica-i eliberată... și nu-i vorba de domiciliu obligatoriu... Că multe săracele au avut domiciliu obligatoriu. Și-atuncea frate-miu s-o
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
au avut despre detenția dumneavoastră? Vă spun sincer că fetițele o fost atașate de mine, dar n-o fost așa ca și cum ar fi fost dacă le creșteam eu. Ele o fost atașate mai mult de sora mea și cealaltă de cumnată-mea, și nu le-am învinovățit, pentru c-o’ avut dreptate, pentru că ele săracele s-o’ jertfit și le-o’ crescut ca să nu simtă că n-au mamă și tată... Eu în schimb le-am ajutat... Pe cea mare nu
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Eu nu mai știam nimic de părinți. Ultimul pachet l-am primit de la sora mea de la Iași. Am zis că vreau să mă duc la Iași și mi-a’ dat bani până acolo. Am plecat direct de la Gherla la Iași. Cumnată-meu era controlor de tren, și am venit cu el cu trenu’ până acasă. M-am dus la soră-mea și a doua zi am venit acasă... Era o zi de Înviere. Când am venit în sat, am zis că
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Austria în privința incidentului de la Iași. După-amiaza audiențe, scris. Ora 4 plecat la Palat, acolo până la ora 6 cu Câmpineanu, Theodori, Gottereau pentru lucrările de construcție, care merg enorm de încet. Seara depeșă de la Elisabeta, care a mers la Koblenz cu cumnata ei; au fost la dejun la împărăteasa germană, un trăznet a lovit grajdurile, unde se află fântâna, trăsuri acoperite și cai, nu s-a întâmplat nimic; eu am telegrafiat îndată, căci eram îngrijorat din cauza sperieturii. Abia la ora 11 în
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
27 octombrie Acoperit, aer de ninsoare. Înainte de amiază promenadă. Orele 11-12 Bamberg. La lunch contele Czapsky-Hutten, care rămâne și pentru cină. Kalinderu. După-amiaza promenadă, vânt rece, întuneric. Orele 5-7 Bamberg, vorbit despre istoria sa orientală. La masă Marietta Ghica și cumnata ei Camille Ghica, contele Czapsky etc. După masă biliard cu Alecsandri. Ceilalți jeu d’apart etc. Împreună până la ora 11. Vineri, 16/28 octombrie Ceață, mai târziu ploaie torențială, care ține toată ziua, deloc rece. Promenadă. Orele 11-1 Kalinderu. La
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
de la 1866. A participat la războiul din 1877-1878, cu gradul de general, apoi s-a retras din armată. George Cantacuzino (1845-1898), om politic liberal, un apropiat al lui Ion C. Brătianu. Sabina, fiica lui Brătianu, care avea să-i devină cumnată în 1885, prin căsătoria cu doctorul Constantin Cantacuzino, fratele lui George, ne-a lăsat o descriere a sa: „În 1876, vara, veni la Florica Gheorghe Cantacuzino, fiul lui Constantin Cantacuzino și al dnei Elena, născută Mavrocordat, buni prieteni ai tatii
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
-l lăsa. Câlții de la mămuca mi i-a luat.” (I. Creangă, p. 185), „Ce vrei să faci, măi omule?” (I. Creangă, p. 146) sau indirect, când intră în relație de apoziție cu un pronume în nominativ: „Mai auzit-ai dumneata, cumnată, una ca asta, să fure Ion pupăza?” (I.Creangă, p. 44) sau în vocativ: „ - Ia du-te și dumneata, moș Vasile, și dumneata, bade Ilie, și dumneata, bade Pandelachi.” (I. Creangă, p. 89), „ - Ia lasă-i și tu, măi nevastă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Mario, Zamfiro etc. și alte câteva. Mai numeroase sunt substantivele provenite din adjective: frumoaso, urâto, netrebnico, ticăloaso etc., marcate de conotații stilistice. Majoritatea substantivelor feminine se caracterizează prin omonimia vocativului cu nominativul și acuzativul nearticulat: mamă, bunică, doamnă, femeie, nevastă, cumnată sau, mai rar, articulat cu articolul hotărât: doamna. Observații: Dezinența -o apare, în limbajul familiar, și la unele substantive masculine, proprii sau comune, terminate la singular în -a, -ă sau -ea: Tomo! Mirceo! prâsleo! Opoziția cazuală la nivel dezinențial prezintă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
valoare a conjunctivului prezent, prin care limba română își completează, într-un anume fel, trebuințele rămase neacoperite de imperativul propriu-zis, din cauza caracterului său unipersonal. Conjunctivul cu valoare de imperativ are toate trei persoanele (persoana I, numai la plural): „Ei, acum cumnate, ia să vorbim o vorbă colea între bărbați, cocoanele să nu asculte;...” (I.L. Caragiale); „Să părăsești casa mea, muiere prefăcută; să te duci la calicul de calemgiu, auzit-ai tu?” (N. Filimon); „Tu să taci, ticălosule!...Să taci, tâlharule!... Să
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
au o frecvență specifică enunțurile nominale: „Întoarce capul: tovarășul nicăieri... Mare minune!... Unde a putut pieri?” (I.L. Caragiale) • relațiile sintactice în care intră; enunțurile exclamative au caracter independent sau intră într-o relație de incidență cu alte enunțuri: „- Ce spui, cumnată! Da’ că l-aș ucide în bătaie, când aș afla că el a prins pupăza s-o chinuiască.” (I. Creangă), „Oamenii săriră buimaci care dincotro crezând că-i foc, ori ne taie cătanele, doamne ferește!...” (I. Creangă) „- Lasă-mă, unchiule
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
rămâne implicită în planul semantic al relației de dependență sau al verbului regent; verbul a se îndoi, locuțiunea verbală a sta la îndoială, de exemplu, sunt determinate în mod frecvent de circumstanțiale limitative (referențiale): "Nu te mai îndoi despre asta, cumnată Smărandă, zise mătușa..." (I.Creangă) RELAȚII DE DEPENDENȚĂ MEDIATĂTC "RELA}II DE DEPENDEN}| MEDIAT|" În afara relațiilor sintactice de dependență desfășurate prin implicarea directă a celor doi termeni ai sintagmei: regentul și determinantul: Am cumpărat ¬ mere, intervin în structura enunțului, în legătură cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și religia naturală, toate acestea tratate într-o mare intrigă romanescă, în mare măsură autobiografică. Saint-Preux și Julie retrăiesc, în imaginația lui Rousseau, ceea ce trăise el, la vîrsta de 40 de ani, în pasiunea sa pentru contesa Sophie d'Houdetot, cumnata doamnei d'Epinay. "Noua Héloïse s-a născut dintr-un vis de voluptate convertit în instrucțiune morală. Putem distinge două părți: una, de morală individuală, și alta, de morală socială."27 În prima parte, Julie îl iubește pe Saint-Preux și
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
Ioanei D'Arc, Războiul de 100 de ani. Era fiica unor nobili: Jean Soreau și Catherine de Maignelais, a primit o educație aleasă. Frumusețea deosebită, gingășia și inteligența au propulsat-o să devină domnișoară de onoare a reginei Siciliei, Isabella, cumnata regelui Carol al VII-lea. S-a îndrăgostit de ea regele Franței și a adus-o la Curtea sa ca domnișoară de onoare a reginei Maria d'Anjou. Cu trăsături fine, blondă și cu ochi albaștri, tânăra Agnès i-a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Plăcut repaos, dulce liniștire, Dă-mi visul meu de fiecare noapte. Când inima, iubindu-te, nu poate În adevăr să afle fericire, Tu cel puțin i-o dăruie-n minciună.8 Marguerite de Valois / Regina Margot (1553-1615) Nepoată, fiică, soră, cumnată și soție de suverani, Marguerite de Valois a fost a șaptea fiică a lui Henric al II-lea (1547- 1559), regele Franței, și a Caterinei de Medici (1519- 1589). A fost eclipsată de frații ei: Francisc al II-lea, mort
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
dracu‘!»Doi purcei se pălesc la soare pe o grămadă de gunoi. Într-o bună dimineață, un om de bine s-a dus la post cu o rață. «Să trăiți, domnu’ șef! Io aseară am fost la lăsata secului la cumnata dân Drogu. M-am trezit cu rața asta în brațe și să moară mama dacă știu a cui e! Să chiorăsc dacă am furat-o!» Două jumulite de la Babau « Domnule Prim Procuror Militar Carp Dumitru, Subsemnatul Dunose Gh. Vasile (poreclit
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
mica Pariziana este mai mult preocupată de spiritul aventurii, decât de persoana celuia care o răpește 329. Pariziana matură este în stare ea însăși să răpească bărbați, cum face Michèle de Brune sau cum îi sugerează Sidonie Risler onestei sale cumnate Clăire Fromont. Scenă căsătoriei Scenariul marital cu toate accesoriile este o scenă frecvență în românul secolului al XIX-lea. Căsătoriile din lumea Parisului monden sunt întotdeauna un eveniment și constituie în român descrieri cu detalii mai mult sau mai putin
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
1909). 22 Dimitrie A. Sturdza (1833-1914), istoric, om politic liberal și diplomat român. Deputat, senator, ministru și prim-ministru, membru (1871) și președinte al Academiei Române (1882-1884), a fost secretar general al instituției în perioada 1884-1914. 23 Nadeja Știrbey, născută Bibescu, cumnata Marthei Bibescu, soția prințului Barbu Știrbey. 24 Marieta Ghika, născută Văcărescu. 25 Natalia Keșko, regină a Serbiei, soția lui Milan (1854-1901), prinț (1868-1882) și apoi rege al Serbiei (1882-1889); era fata colonelului rus Keșko și a unei prințese din familia
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
cu mașina, ca să mergem la o gală, la Teatrul Național, unde trebuia să avem o lojă. Ajungând în București, aflu că gala va fi foarte plictisitoare, că se va termina devreme, pentru a lăsa Curții timpul necesar să ajungă la cumnata mea, la Palatul Știrbey, unde familia cumnatului meu3 nu locuiește, palat pus de curând la dispoziția unei societăți de binefacere (o încercare de a monta acolo o operetă și o pantomimă de amatori). Ne ducem așadar direct la Palatul Știrbey
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
societăți de binefacere (o încercare de a monta acolo o operetă și o pantomimă de amatori). Ne ducem așadar direct la Palatul Știrbey, fără să mai trecem pe la Teatrul Național (ceartă între Georges 4 și Brătieni din cauza invitației prost redactate). Cumnata mea mă plasează imediat în fruntea unui mic batalion de doamne înșirate ca un gard în anticamera prin care prinții urmează să intre. La ora unsprezece e anunțată sosirea lor. Mașina prințesei de România, în care se află prințul imperial
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
România, în care se află prințul imperial, se oprește în fața peronului. Focuri bengale roz aprinse în curte. El intră. Vântul nopții mă face să tremur puțin. El e îmbrăcat în alb. Poartă marele cordon albastru-deschis al ordinului "Carol". Sărută mâna cumnatei mele, pe care prințesa de România o prezintă: prințesa Știrbey. După aceea ea spune: prințesa Bibescu. El îmi sărută mâna, eu fac reverența. Îmi reține mâna și mă privește îndelung cu atenția stăruitoare a unei persoane căreia i se prezintă
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
care este deseori ridicol, și Dumnezeu știe dacă nu este greu să nu fii așa, din greșeala ta sau a altora, atunci când ești prinț. După ce a intrat Curtea, intrăm și noi în sala unde trebuie să aibă loc spectacolul, și cumnata mea mă așază în al doilea rând, chiar în spatele prințului imperial, care stă în stânga mătușii mele, prințesa de România. Spectacolul începe. Îmi dau seama că Prințul imperial este așezat în așa fel încât să nu întoarcă total spatele, ceea ce este
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
încălzesc. Departe de dansurile populare care se desfășurau afară, în frig, pe pietriș, am chemat violoniștii și am dansat împreună cu alte trei femei tinere, la adăpost de privirile celorlalți, într-un restaurant de gară încă gol. El a intrat împreună cu cumnata mea și ne-a surprins dansând. Mă ia de mână, dansăm. Dansează elegant, ușor și sigur totodată. Mi s-a părut întotdeauna că felul în care un bărbat dansează lasă să se întrevadă o parte din secretele caracterului său. În
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
al său, ceea ce ar fi un schimb neînsemnat. Am dansat din nou. Apoi a dansat cu tinerele domnișoare. Între timp vorbea cu mine. Simțeam că era privit din toate părțile. Era atât de amabil, că toată lumea vorbea afectuos despre el. Cumnata mea îmi spune: Dansează ca un înger, dar eu am o pălărie atât de mare, încât mi-a fost tot timpul teamă să nu lovesc căpșorul lui micuț. Femeile îl priveau mult, îl înconjurau. Plecă spunându-mi: Diseară ne vom
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
dau decât un exemplu pe care îl găsesc edificator. Suntem obișnuiți să vedem în poporul englez de astăzi un model de loialitate față de suverani. Totuși, cu două secole în urmă lucrurile erau diferite. Zilele trecute, citind memoriile prințesei palatine 102, cumnata de origine germană a lui Ludovic al XIV-lea103, femeie cu spirit larg, am descoperit cu mirare aprecieri pesimiste referitoare la nestatornicia poporului englez față de regii săi. Îl deplângea, cu furie, pe prințul de Hanovra, ruda sa, un bun german, pentru că
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Schicchi (opera lui Pucciniă pusă în scenă de Silviu Purcărete, cu aceeași trupă de actori deveniți acum și cântăreți, uneori străluciți, de operă. Opulent și plin de ireverență și autoironie, Gianni Schicchi coboară direct din burlescul și fantezia mai vechii Cumnate a lui Pantagruel. Unchiul Vania și Woyzeck - două spectacole la care biletele s-au epuizat Celelalte spectacole românești au fost mai degrabă dezamăgiri. Operei de trei parale a lui Brecht, în regia lui Victor Ioan Frunză (Teatrul German de Stat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]