1,497 matches
-
zile, după care p leacă, nu spune de ce, și se stabilește la Rădeni, sat probabil în apropierea Iașului. După ceva timp, pleacă și de aici într-un alt sat, Florești, unde se îndrăgostește de Neaga cu care hotărăște să se cunune. Pentru prima dată în drumul său, Bunea este chestionat cu privire la identitatea sa de către protopopul locului care refuză să-i dea răvaș de cununie. Pus în această situație, Bunea nu se poate abține să nu se laude că și el face
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
lui Sadoveanu. În societatea românească tradițională, femeia este obligată să plece în căutarea soțului, altfel nu se poate recăsători pentru că ar fi comis un mare păcat, cel al bigamiei, asta în Cazul în care preotul ar fi acceptat să o cunune fără cartea de despărțire. Femeia nu pleacă de capul ei sau pentru că ar fi fost mânată de sentimente, ci ea se supune unei practici vechi de sute de ani și prescrisă de Biserică, pe care fie că vrea, fie că
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și înzestrarea ei. Un alt caz, judecat de Mitropolie la 21 ianuarie 1787, este cel al lui Petco și Neaga, din Singureni, județul Vlașca. Ei au fugit împreună la Giurgiu, la opt zile de la nunta fraților lor, unde s-au cununat și unde au făcut și un copil. Scenariul pare identic cu cel mai sus prezentat. La un an de la căsătorie și în fața greutăților cotidiene, Petco se reînîoarce, își lasă soția și greșit la casa părinților lui, iar el revine la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
i-a condus pe evrei. Deci filosofia pregătește mai dinainte, conducând pe cel ce este desăvârșit de Hristos. La fel spune și Solomon: «Îngrădește-te cu înțelepciunea și te va înaltă (Prov., 4, 8) și va pune pe capul tău cunună desfătării» (Prov., 4, 9). Iar dacă întărești, ca și cu un zid, înțelepciunea prin filosofie și printro justă bogăție de idei, atunci o vei păstra nebiruita de sofiști. Calea adevărului este una, dar îi ea se varsă din ale părți
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
de Împărat se poate asocia modelului islamic, muezinic de unde hogea cheamă incantatoriu pe suplicanți. Poemul Luceafărul poate fi citit și În cheie mistagogică prima strofă fiind aceea În care astrul Îi cere Tatălui ceresc să părăsească firmamentul pentru a se cununa cu o pămînteancă. Dar Tatălui i-a ajuns o jertfă consumată cristic prin mandat și atunci Îi refuză fiului răzvrătit descensiunea. Tatăl știe că josul dezamăgește Întotdeauna pe plerontici și pe esențializații numinoși. Pentru că daca i-ar fi permis acea
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
Adorno afirmă, în acest sens, în postfața din 1950 la Copilărie berlineză..., și anume că „autobiografia“ lui Benjamin nu este o privire retrospectivă, contemplativă asupra unei epoci trecute. Dimpotrivă, „asupra lor [a acestor scrieri] planează umbra Rei chului hitlerist. Ele cunună, ca prin vis, groaza pricinuită de Reich cu lucruri ce au fost demult. În lumina aurei dezagregate a propriului trecut biografic, spiritul burghez, cuprins de panică, devine conștient de sine: ca aparență.“ Gestul politic al experienței urbane se definește în
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
să le surprindă. Personajele care participă la datina Drăgaicei sunt fete tinere Îmbrăcate de sărbătoare cu cununițe de flori de sânziene și cu grâu În mâini. Fetele care vor să se mărite se strâng În ajun de seară și fac cunune. Băieții fac ruguri, aprind făclii și le Învârt În sensul mișcării soarelui la apus, strigând: „du-te soare, vino lună/ Sânzienele Îmbină/ să le crească floare floare/ galbenă mirositoare/ fetele să o adune/ să le prindă În cunune/ să le
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
și fac cunune. Băieții fac ruguri, aprind făclii și le Învârt În sensul mișcării soarelui la apus, strigând: „du-te soare, vino lună/ Sânzienele Îmbină/ să le crească floare floare/ galbenă mirositoare/ fetele să o adune/ să le prindă În cunune/ să le pună la pălărie/ struțuri pentru cununie/ Boabele să le răstească/ până.-n toamnă să nunțească”. Fetele aleargă la munte sau pe dealuri, culeg și fac cununi pe care le aruncă pe casă. Dacă se prind de hornuri, atunci
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
numai de activitatea de educare a tineretului să nu se ocupe. Tot acești doi frați înjurau preotul dar și pe cei care se duceau la biserică, ba, chiar îndemnau oamenii să nu-și mai boteze și să nu și mai cunune copii. Lumea era complet la mâna lor. Erau pur și simplu beți de atâta putere ce le-o acordase <<partidul>>. Nici măcar un sac de porumb sau grâu nu se putea măcina fără semnătura președintelui și ștampila sfatului popular, adică tot
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
românii (de aceeași condiție socială) greco-catolici. Pentru fata Marei, educată în mănăstirea minoriților din Lipova, lucrurile nu vor mai sta deloc la fel. Văduva nu știe ceea ce părintele Munteanu din Sân Miclăuș, prieten al Persidei, rugat de Trică să-i cunune pe cei doi tineri greu încercați, cunoaște atât de bine: El cunoștea pe Persida și știa că și în gândire și în simțire e foarte papistășită și că nu i-ar fi deloc greu să se lepede de legea ei
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
tânăr. Dinu își asumă greșeala nesocotitei fete acuzându-se de a nu fi păzit cum se cuvine odorul său și al celui răposat. Vestea că Fira e însărcinată îl zguduie din temelii, dar rămâne neclintit în hotărârea sa de se cununa cu tânăra urgisită: Așa trebuie să fie! Altfel nu se poate! grăi dânsul. Trebuie să-și primească fiecare soarta cu supunere. Dinu e un vinovat fără vină. Tragedia sa începe cu claritate aici și se va consuma în spațiul acestei
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
armata la austrieci Înainte de Primul Război Mondial undeva prin Munții Alpi. Avea un dar de a povesti rar Întâlnit. Povestea Întâmplări din armată pe care le ascultam cu sufletul la gură. Generos cu toți cei nevoiași, el a botezat și cununat toate odraslele zăpozenilor. Tuturor le era naș. Avea stupi mulți și când recolta mierea, dădea din ea la toți finii și finele. Tip jovial, găsea vorbe de duh pentru orice interlocutor. Nu a cunoscut sentimentul urii și era un bun
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și avea o fată de 15 ani de măritat. „Foaia de zestre îi asigura ginerelui puțină avere, dar în orice caz sprijin în hirotonire și adăpost în casa și pe cheltuiala socrului vreme de un an” (14, p. 101). Se cunună cu Ileana și este numit "cântăreț cu leafă" la biserica socrului, neaprobându-i-se cererea în care solicită un post de preot la aceeași biserică, din lipsă de posturi. A doua zi de Crăciun a aceluiași an este ziua hirotonirii
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
balsam / iubirea ca unic răspuns...” (Drog) Ludicul face parte și el dintr-acest dans al iubirii de frumos: „Am botezat/ un om de zăpadă / avea un nas de păstârnac / ochi de nasturi.../ o oală ruginită / joben...” (Botez), iar descriptivul devine cunună binefăFătoare într această inflorescență de senzualitate: „ izvor născut / din adâncul muntelui / scâncet șoptit // limpede curgere / șerpuitoare cărare / rotunjind piatra...” (Izvor) Dacă ar fi să aleg un singur vers reprezentativ din acest volum de versuri, aș alege pe acela care v-
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
cântările famfarei de la biserica baptistă din Aradul - Nou. 7.3.2. Nunta familiei Tulcan În data de 20 septembrie 1997 în biserica creștină baptistă din Cuvin a avut loc un serviciu religios de cununie. Daniel și Anisia Tulcan au fost cununați de fratele păstor Mirăuțe Ioan. Frații Mânzat Petrică de la Bistrița și Cheon Park au fost chemați pentru predicarea Cuvântului iar pentru slujirea prin cântare un grup muzical de la Bistrița și corul bisericii din Cuvin condus de fratele Doru Brancovan. 7
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
lincențiat în științe economice și are la rândul său un copil, o fetiță în vârstă de 3 ani. Fata care are vârsta de 26 ani este și ea lincențiată în științe economice. Alte realizări: am botezat -avem cinci fini am cununat -avem trei fini. Deși pașii m-au îndepărtat de meleagurile natale, nu le-am uitat niciodată. An de an în concediu sau de sărbători mă îndrept cu aceleași emoții spre locurile în care am făcut primiii pași, unde am învățat
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
crească-ne olivele una cu legumele, curechiul și gulele. Mai multă rezistență a dovedit Cîntecul cununii, fie că a dezvoltat latura spectaculară, fie că s-a asociat cu Cîntecul de cununie, de la Masa mare: Cununa trăbă udată, Fata trăbă măritată. Cununa să o udăm Și fata s-o mărităm. Așa strigau feciorii la secerat în Cîmpia Turzii, ne spune Ion I. Ionică în Dealul Mohului. Dar cîntecul ocupă o poziție singulară în cadrul obiceiurilor de seceriș, așa cum apare în diverse culegeri de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mărturisească: „Să-ți spun ceva, domnu Iordan, șopti el venind aproape, lîngă umărul crîșmarului, și închizînd ochiul drept: dacă n-aș fi ovrei și însurat, și munteanca asta n-ar avea soț, într-o săptămînă aș face nunta. M-ar cununa părintele Daniil”. Greul pentru nevasta lui Nechifor Lipan începe din momentul cînd trebuie să iasă în lume: nu la modul particular, prilejuit de popasul la un han oarecare sau de vreo petiție ce trebuie înmînată funcționarului de resort. În asemenea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
căutarea soțului este la hanul lui Donea din Bicaz. Cîrciumarul a reținut, am zice, latura socială a personalității eroului. Ca să rămînă în conștiința semenilor, „să-i meargă vestea”, cel mai important lucru pentru omul tradiției era să boteze și să cunune. Tutela în plan spiritual destine omenești din rîndul noilor generații; după cum trebuia să se impună ca bun profesionist, în cadrul breslei sale. Așa gîndea și Donea hangiul, cu referire la Nechifor Lipan, pe care îl cunoscuse bine: iarna făcîndu-și fini și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mama și vecinele ei În zile de sărbătoare, pe băncuța din fața curții și auzeam fel de fel de povești; despre flăcăii și fetele din sat, despre femeile care călcau strâmb, despre bărbații care Își Înșelau nevestele, cine are nuntă, cine cunună, cine botează, cine a mai murit etc. Erau lucruri pe care le percepeam, dar nu le dădeam importanță dat fiind și vârsta dar, chiar pe unii nu Îi cunoșteam, așa că, ascultam și rămâneam doar cu pildele ce reieșeau din acele
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
era atât de aproape. - Să-mi zici ce ai vrea să cumpăram. Luăm tot ce- ți place. Dacă ăi pofti, arvunim și lăutarii pe drum. Totul pentru tine, fata mea dragă și mângâierea mea. Vorbim cu preotul de te-a cununa întru cele sfinte. Așa mă pot bucura și eu de tine. - Lasă tată, lasă că or mai face și ceilalalți ce o mai rămâne. Noi să mergem acum să vedem ce-om târgui. Se apropiau de poartă, iar badea Gheorghe
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
vor hrăni. Într-o floare răsăritul mă va transforma... Soarele cu mângâieri, la prânz mă vor înflori, seara stelele și luna mă vor logodi. În miez de noapte ielele mă vor prinde în hora lor de Sânziene și mă vor cununa... Un simplu gând Sunt o toamnă plină de bogății. Am strâns roadele trecute prin toate anotimpurile... Dacă ți-aș spune că am rămas aninată de creanga unei veșnice primăveri m-ai crede?! Dorință Am rămas aceeași femeie inocentă; vremurile potrivnice
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
ca o amintire a unei vieți de cinste și sârguință, și vrednic urmaș al fostului subprefect din vremea revoluției și domniei lui Avram Iancu. Cea mai mare bucurie a avut-o doctorul în ziua când bătrânul protopop Groza i-a cununat fata cu avocatul Iosif Bologa. Din bucuria aceea i s-a tras și moartea, urmată la câteva luni după nunta unicei sale odrasle... Domnișoara Maria, de altfel, își binemeritase norocul. Fusese fată cuminte, așezată, fără fumuri și cu mare credință
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
coada ochiului, la altă femeie... Joi după-amiază, exact la ora patru, Apostol își întrerupse lucrul la birou și trecu la Ilona, să-i spuie c-a hotărât să facă nunta la Parva, cu alai mare și cu lăutari, iar de cununat să-i cunune preotul Boteanu... Nu apucă să sfârșească. Pe ulița hopuroasă se auzi duduitul unui automobil ce se apropia în goană. Bologa, mirat, se duse la fereastră și văzu că mașina oprește brusc în fața casei. Se întoarse spre Ilona
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
altă femeie... Joi după-amiază, exact la ora patru, Apostol își întrerupse lucrul la birou și trecu la Ilona, să-i spuie c-a hotărât să facă nunta la Parva, cu alai mare și cu lăutari, iar de cununat să-i cunune preotul Boteanu... Nu apucă să sfârșească. Pe ulița hopuroasă se auzi duduitul unui automobil ce se apropia în goană. Bologa, mirat, se duse la fereastră și văzu că mașina oprește brusc în fața casei. Se întoarse spre Ilona întrebător. In ochii
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]