2,864 matches
-
ființe spirituale, urcușul duhovnicesc, calea omului spre misiunea personală, dorul omului de frumos, de dumnazeire, toate ostenelile, încercările și ispitirile omului pe calea desăvârșirii spirituale, pe cale mântuirii personale. Mai mult, înălțarea omului pe munte semnifică drumul parcurs de om de la curățirea inimii de patimi spre iluminarea minții sale, o “scară către Cer”. Citește mai mult Taborul, ca orice munte are darul lui, are o lumină și o sfințenie anume. Muntele este ceva ce te copleșește; oricât ai încerca să-l îmbrățișezi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379213_a_380542]
-
ființe spirituale, urcușul duhovnicesc, calea omului spre misiunea personală, dorul omului de frumos, de dumnazeire, toate ostenelile, încercările și ispitirile omului pe calea desăvârșirii spirituale, pe cale mântuirii personale. Mai mult, înălțarea omului pe munte semnifică drumul parcurs de om de la curățirea inimii de patimi spre iluminarea minții sale, o “scară către Cer”.... XV. PĂRINTELE PROFESOR DOREL MAN - UN SEMN, UN GÂND, UN DRUM FRUMOS, de Ștefan Popa , publicat în Ediția nr. 2039 din 31 iulie 2016. Joi, 28 iulie 2016, Părintele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379213_a_380542]
-
a păcatelor) dar este pentru lumea aceasta (a păcătoșilor)!... Propovăduirea și mărturisirea noastră nu trebuie să fie una de „ghetou” ci una săvârșită în tot locul și în tot ceasul, cu timp și fără timp, pentru a ajunge la o curățire și o desăvârșire a lăuntrului nostru și al interiorului sufletesc al aproapelui nostru, oricare sau ori de unde ar fi acesta!.. Zic toate acestea pentru că, mai nou, observ o stare de instaurare a ispitei și a păcatului comodității, a triumfalismului și
DESPRE PARTICIPAREA TINERILOR CRESTINI IN U.E.... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371248_a_372577]
-
îndoielii. Poeziile din volumul Apa Morților reprezintă un portal autobiografic învăluit în profund lirism. Este calea omului spre Înviere. Este un câmp magistral de parabole și simboluri amirosind a Floare de Liră care împânzesc catedrala Cuvântului. Este drumul devenirii, a curățirii liturgice, de la om la persoană, “persona autentica y verdadera”, cum ar zice Baltasar Garcián y Morales, până la starea de înălțare, de naștere din nou: Totu-s dăruit pentru Pasărea-Lotus, iar apoi până la starea de beatitudine: când Dumnezeu m-a-mbrățișat / pentru prima
ESEU DE LORINCZI FRANCISC-MIHAI de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371603_a_372932]
-
la toate acestea fiind chemată să contribuie și Școala!... Propovăduirea și mărturisirea noastră nu trebuie să fie una de „ghetou” ci una săvârșită în tot locul și în tot ceasul, cu timp și fără timp, pentru a ajunge la o curățire și o desăvârșire a lăuntrului nostru și al interiorului sufletesc al aproapelui nostru, oricare sau ori de unde ar fi acesta!.. Zic toate acestea pentru că, mai nou, observ o stare de instaurare a ispitei și a păcatului comodității, a triumfalismului și
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ŞI SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ACTUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372274_a_373603]
-
puterea să descifreze neînțelesul, să accepte divinul în totalitatea valorilor, să destăinuie ritualul prin toate activitățile sale: de la trezirea din zorii dimineții, la spălarea de trei ori cu apă rece pe față și subsuoară, la îngrijirea animalelor de la stână, la curățirea locului odihnei trupului și până la pregătirea hranei. Ajunseserăm pe înserate, când tocmai bătrânul stăpân al stânei din poiana Cibinului se pregătea să pună de prepararea hranei. O mămăligă specială, la pregătirea căreia auzeam, deseori, mormăitul bătrânului care spunea cuvinte greu
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
a spus s-o faci, ci ca să te smerească trupește, să renunți la o serie întreagă de porniri spre rău: lăcomii, curvii, judecăți. Postești cu procese, cu certuri, cu procurori și cu avocați? Asta nu. Și atunci, împărtășirea este în funcție de curățirea și curăția inimii tale. Inima este adâncul cel mai adânc din noi. Aș putea să spun că e o ființă în plus în fiinta noastră. De ce spune Dumnezeu: Am făcut inima ta ca să locuim în ea? El nu locuiește oriunde
CONSTANŢA, ACUM LA ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA MUTAREA SA LA DOMNUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371158_a_372487]
-
să spună niște păcate, dar să știți că foarte puțini își pun problema unor păcate, pe care noi le numim păcatele lipsirii, adică faptele bune pe care le puteai face și nu le-ai făcut. Vedeți, și asta înseamnă o curățire. Și eu recomand tuturor să se spovedească bine, ceea ce înseamnă să te gândești la spovedit cu mult timp înainte, adică să-ți faci mereu acest control, iar la spovedit să te duci pregătit. Te-ajută părintele duhovnic, căci s-ar
CONSTANŢA, ACUM LA ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA MUTAREA SA LA DOMNUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371158_a_372487]
-
mucenic al vieții autentice „în Iisus Hristos”, a fost o voce care a chemat Biserica în totalitatea ei - cler și credincioși - la împlinirea Evangheliei. I-a chemat pe toți la adevărul despre Dumnezeu și a apelat la sinceritate și la curățirea conștiinței. Întâi de toate, a vădit minciuna, ca apoi să-l arate pe mincinos cu degetul adevărului și al dragostei. A fost o voce în „deșertul” virtuții și sfințeniei, asumându-și condiția de profet și martir. A fost persecutat și
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. IOAN ALEXANDRU MIZGAN, SFÂNTUL IOAN GURĂ DE AUR – ARHIEPISCOP LA CONSTANTINOPOL, EDITURA „THEOSIS”, ORADEA, 2016, 116 PAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2092 [Corola-blog/BlogPost/344792_a_346121]
-
de a urca spre Soarele Dreptății, spre Răsăritul cel de Sus, Care este Domnul nostru Iisus Hristos. Oare nu este cutremurător ceea ce spune un teolog și un slujitor al altarului, care și-a asumat suferința și moartea ca pe o curățire și o înviere (căci finalitatea vieții umane nu este moartea, ci învierea)? Și nu vreau ca cititorul de bună credință să treacă fără atenție peste unele cuvinte rămase de la Părinții Iustin Pârvu și Gheorghe Calciu, ce se arată a fi
DE LA TEMNIŢĂ SPRE SINAXARE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344979_a_346308]
-
Mai târziu am descoperit Suferința sufletului Și mi-am șoptit: Iată! Cunoașterea este limitată Și această apăsare Suferința Nu o vezi izbăvită Decât prin poruncă Descântată Rostiră incantatoriu Ca la granița cu purgatoriul Alungată cu o mantră De golire, de curățire A locului îndurerat Vremelnic ocupat de ceva ce se mlădie prin oase prin structurile nervoase din cap spre călcâi mai întâi apoi spre brațe îți dă ocol te încrucișează și te face cruce de ace. Doar Prin credință și cunoaștere
CALEA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345838_a_347167]
-
și să-ți spună cât de mult te iubesc. Emilian Nisipeanu. [1]Dulapuri în care se depune veselă, tacâmuri, și alte obiecte necesare aranjării unei mese. [2]Aici cu sensul de vopsit cu baiț, produs chimic folosit în vopsitorie, la curățirea unor corpuri de lemn sau de metal, la fixarea coloranților pe fibrele textile etc. (germ. Beize). DEX. [3]Piesă de beton armat turnat prin compresie, folosită la consolidarea digurilor (DEX) Referință Bibliografică: ANA, FIICA MUNTILOR, roman; cap. XIII part. I
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XIII PART. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347720_a_349049]
-
Fiul Omului, Cel ce a venit „pentru noi și pentru a noastră mântuire”, ca să ne răscumpere din boală, din păcat și din moarte pe mine și pe noi, cei mulți... În altă ordine de idei, Sfântul Ioan Scărarul spune despre curățire: „o numesc liberare de patimi și pe bună dreptate, căci ea este începutul învierii de obște și al nestricăciunii celor stricăcioase” (treapta XXIX), ce ne duce pe noi la adevărata libertate, cea în Iisus Hristos. El vrea să ne arate
DESPRE ASUMAREA PERSONALĂ A ÎNVIERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347839_a_349168]
-
Duminicile și în zile de sărbătoare cobora la schit pentru a asista la slujbă și a se împărtăși cu sfintele taine. A petrecut ca un înger în trup și viața lui a fost o rugăciune continuă pentru mântuirea sufletului, pentru curățirea lumii de păcate iar lacrimile nu lipseau niciodată de pe fața lui când se ruga. Și-a cunoscut dinainte data trecerii la Domnul pe care a împărtășit-o cu patruzeci de zile înainte, ieromonahului Nicolae, ucenicul și biograful său. Și-a
SF. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII de ION UNTARU în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347264_a_348593]
-
Fiul Omului, Cel ce a venit „pentru noi și pentru a noastră mântuire”, ca să ne răscumpere din boală, din păcat și din moarte pe mine și pe noi, cei mulți... În altă ordine de idei, Sfântul Ioan Scărarul spune despre curățire: „o numesc liberare de patimi și pe bună dreptate, căci ea este începutul învierii de obște și al nestricăciunii celor stricăcioase” (treapta XXIX), ce ne duce pe noi la adăvărata libertate, cea în Iisus Hristos. El vrea să ne arate
DESPRE ASUMAREA PERSONALĂ A ÎNVIERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346318_a_347647]
-
a odihnit, aceasta fiind prima zi de sărbătoare a omului alături de Dumnezeu, prin Cuvântul lui Dumnezeu. Or, cel care vine să sărbătorească, așa cum este ilustrat și în Leviticul, trebuie să vină pe calea jertfelor și pe calea respectării ritualurilor de curățire, cerute de legea divină, cea a dumnezeirii. Aș crede că dumnezeirea e încă și sfințenie, pornind de la sfințenia lui Dumnezeu. "Fiți sfinți, căci eu sunt sfânt."(19:2). A ne sfinți înseamnă a fi ajunși în cupola minții noastre, când
DUMNEZEIREA, A DOUA CREAȚIE A LUI DUMNEZEU de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348492_a_349821]
-
a păcatelor) dar este pentru lumea aceasta (a păcătoșilor)!... Propovăduirea și mărturisirea noastră nu trebuie să fie una de „ghetou” ci una săvârșită în tot locul și în tot ceasul, cu timp și fără timp, pentru a ajunge la o curățire și o desăvârșire a lăuntrului nostru și al interiorului sufletesc al aproapelui nostru, oricare sau ori de unde ar fi acesta!.. Zic toate acestea pentru că, mai nou, observ o stare de instaurare a ispitei și a păcatului comodității, a triumfalismului și
DESPRE FOLOSUL, PARTICIPAREA ŞI IMPACTUL TINERILOR CREŞTINI ROMÂNI ORTODOCŞI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 din 20 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344964_a_346293]
-
uman, ea repară și structura grav afectată a conștiinței“5. Treapta superioară a convorbirii cu Dumnezeu este rugăciunea curată, cea făcută, cum ne învață Sfinții Părinți „în mintea nefurată de gânduri, de concepte, de închipuiri, și este rezultat al unei curățiri profunde a omului de păcate și de patimi ... o mintesupra-plină de Prezența lui Dumnezeu”6. Profesorul Slezin a măsurat puterea rugăciunii. El a înregistrat electroencefalogramele unor călugări în timp ce se rugau și a obținut un fenomen neobișnuit - „stingerea“ completă a cortexului
CÂTEVA INDICII DESPRE RELIGIE ŞI RELAŢIA SAU RAPORTAREA ACESTEIA LA SĂNĂTATEA OMULUI CONTEMPORAN ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345210_a_346539]
-
și cu credință în Dumnezeu este un adevărat doctor de suflete, oferindu-le ajutor toturor celor care i-l cer și, mai ales, celor marginalizați: pușcăriași, orfani, bătrâni suferinzi. Este mulțumit numai când „le oferă oamenilor balsam și încredere pentru curățirea sufletului, prin rugăciune și smerenie. Iubește armonia și pacea sufletească, oferindu-le oamenilor din preaplinul iubirii sale.” (Ligya Diaconescu, p. 47) Adalbert Gyuris este pictor, grafician, rebusist, scriitor, jurnalist, membru al Ligii Scriitorilor Români și al Asociației Caricaturiștilor din România
ROMÂNII SUNT DEŞTEPŢI, ELEVAŢI ŞI TALENTAŢI, COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376054_a_377383]
-
anume în abordarea teologică de tip varlaamit. Atât atitudinea teologică (fie ea laxă sau zelotistă), cât și natura controversei au mai multe în comun cu lupta de idei de natură ideologică decât cu însuflarea Duhului Sfânt, venită din multa rugăciune, curățirea patimilor și luminarea lui Dumnezeu. De asemenea, este cert că ambele atitudini sunt, într-un fel, consecința unei eclesiologii zdruncinate din temelii de dominația secularismului impus de politic în Biserică, prin care devine aproape imposibil dialogul care să aducă la
“SĂ STĂM CU FRICĂ, SĂ STĂM CU CREDINŢĂ, SĂ LUĂM AMINTE, CU PACE A ADUCE!...” – CÂTEVA CONSIDERAŢII, ANALIZE, DISCUŢII, INDICII ŞI REFERINŢE CU PRIVIRE LA SINODUL DIN CRETA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/375213_a_376542]
-
în toate. Sfinții Părinți și canoanele (în numele cărora mulți se luptă) vorbesc în primul rând de post și priveghere, de rugăciune de toată vremea și de viață liturgică, și mai ales de conștientizarea faptului că la urcușul duhovnicesc - presupus de curățirea de păcate, luminare și desăvârșire - sunt chemați toți cei ce poartă numele lui Iisus Hristos, nu doar Sfinții. Fără acestea, toate bătăliile noastre vor fi numai bătălii ideologice, care vor aduce multă tulburare în Biserică tocmai pentru că vor fi duse
“SĂ STĂM CU FRICĂ, SĂ STĂM CU CREDINŢĂ, SĂ LUĂM AMINTE, CU PACE A ADUCE!...” – CÂTEVA CONSIDERAŢII, ANALIZE, DISCUŢII, INDICII ŞI REFERINŢE CU PRIVIRE LA SINODUL DIN CRETA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/375213_a_376542]
-
fericit este a da decât a lua. Cine nu îndrăznește, nu va reuși. Omului nu-i cresc aripi, dacă el nu le voiește. Dar înainte de toate, omul va trebui să opereze asupra lui însuși o asanare morală de esență, o curățire generală de tot ce întină ideea de puritate, lumină și zbor. Să caute numai adevărul și dreptatea. Să nu mai lase deoparte mila și iubirea. Să nu mai arate cu degetul la paiul din ochiul fratelui, fără să vadă bârna
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 13 de ION UNTARU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375274_a_376603]
-
și cu credință în Dumnezeu este un adevărat doctor de suflete, oferindu-le ajutor toturor celor care i-l cer și, mai ales, celor marginalizați: pușcăriași, orfani, bătrâni suferinzi. Este mulțumit numai când „le oferă oamenilor balsam și încredere pentru curățirea sufletului, prin rugăciune și smerenie. Iubește armonia și pacea sufletească, oferindu-le oamenilor din preaplinul iubirii sale.” (Ligya Diaconescu, p. 47) Adalbert Gyuris este pictor, grafician, rebusist, scriitor, jurnalist, membru al Ligii Scriitorilor Români și al Asociației Caricaturiștilor din România
ROMÂNII SUNT DEŞTEPŢI, ELEVAŢI ŞI TALENTAŢI ! de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374652_a_375981]
-
nu e totul! Poziția socială e ceva, dar nu e totul! Familia este o mare valoare, dar e un dar de la Dumnezeu! Viața intimă este un dar de la Dumnezeu, dar dacă e intimă atunci trebuie ținută cu „ toată cinstea și curățirea cugetului”, o viață echilibrată în dreptatea și legile lui Dumnezeu. Toate reacțiile noastre în fața greutăților arată care este scopul nostru în viață. Domnul Isus spune că dacă cineva îl iubește atunci respectă și împlinește poruncile Sale. Și Legile Lui Dumnezeu
DESPRE VIITOR ŞI SCOP de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374747_a_376076]
-
Acasă > Cultural > Spiritual > TEOLOGUMENA - DESPRE URCUȘUL DUHOVNICESC Autor: Marin Mihalache Publicat în: Ediția nr. 1978 din 31 mai 2016 Toate Articolele Autorului • Pe cat înaintăm în urcușul nostru pe muntele nevoințelor ascetice de curățire și sfințire pe atât ispitele cad mai des peste noi că pietrele desprinse din stâncă pe cărarea pe care am ales să mergem. Un simplu pas greșit în urcușul nostru duhovnicesc, o piatră căzută că din senin de pe munte, si
TEOLOGUMENA – DESPRE URCUSUL DUHOVNICESC de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369247_a_370576]