803 matches
-
dansatoare pentru satisfacerea tuturor plăcerilor tovarășilor săi de petrecere. Hetairele nu se limitau la oferirea de servicii sexuale, iar prestațiile lor nu sunt unele punctuale. Hetairă ("ἑταίρα") însemnă în traducere literală „companie”, prima utilizare cunoscută a sa cu sensul de „curtezană” fiind de către istoricul Herodot în "Istoria" sa unde o menționează pe „... Rhodopis care fusese adusă în Egipt de Xantos din Samos, pentru a practica aici meseria de curtezană (ἑταίρης).” Curtezanele posedau în general o educație înaltă și erau capabile să
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
în traducere literală „companie”, prima utilizare cunoscută a sa cu sensul de „curtezană” fiind de către istoricul Herodot în "Istoria" sa unde o menționează pe „... Rhodopis care fusese adusă în Egipt de Xantos din Samos, pentru a practica aici meseria de curtezană (ἑταίρης).” Curtezanele posedau în general o educație înaltă și erau capabile să ia parte la conversații între indivizi cultivați, de exemplu pe timpul banchetelor. Singura excepție dintre femeile elene erau femeile din Sparta, care erau independente și puteau să își poarte
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
literală „companie”, prima utilizare cunoscută a sa cu sensul de „curtezană” fiind de către istoricul Herodot în "Istoria" sa unde o menționează pe „... Rhodopis care fusese adusă în Egipt de Xantos din Samos, pentru a practica aici meseria de curtezană (ἑταίρης).” Curtezanele posedau în general o educație înaltă și erau capabile să ia parte la conversații între indivizi cultivați, de exemplu pe timpul banchetelor. Singura excepție dintre femeile elene erau femeile din Sparta, care erau independente și puteau să își poarte singure de
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
succesorului său la tron, Ptolemeu. Unele dintre aceste hetaire sunt foarte bogate. Xenophon o descrie pe Teodota înconjurată de sclave, în veșminte bogate și trăind într-o casă luxoasă. Altele se disting prin cheltuielile lor extravagante: cum ar fi Rhodopis, curtezana din Egipt eliberată de fratele poetei Safo, care a ieșit în evidență prin faptul că a pus să fie construită o piramidă. Herodot nu crede această povestire dar descrie o inscripție care arată că aceasta a finanțat cu sume importante
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
Safo, care a ieșit în evidență prin faptul că a pus să fie construită o piramidă. Herodot nu crede această povestire dar descrie o inscripție care arată că aceasta a finanțat cu sume importante Oracolul din Delphi. Tarifele practicate de curtezane prezintă diferențe semnificative, dar oricum sunt unele substanțial mai mari decât cele ale prostituatelor obișnuite, ele variind după unele surse între 20 și 60 de mina (2.000-6.000 de drahme) pentru un număr neprecizat de zile. Menandru menționează că
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
diferențe semnificative, dar oricum sunt unele substanțial mai mari decât cele ale prostituatelor obișnuite, ele variind după unele surse între 20 și 60 de mina (2.000-6.000 de drahme) pentru un număr neprecizat de zile. Menandru menționează că o curtezană câștiga trei mina pe zi (300 de drahme) în afară de alte avantaje, „cât zece "pornai" la un loc”, precizează acesta. Conform istoricului roman Aulus Gellius, curtezanele din epoca clasică elenă câștigau până la 100 de mina (10.000 de drahme) pentru o
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
2.000-6.000 de drahme) pentru un număr neprecizat de zile. Menandru menționează că o curtezană câștiga trei mina pe zi (300 de drahme) în afară de alte avantaje, „cât zece "pornai" la un loc”, precizează acesta. Conform istoricului roman Aulus Gellius, curtezanele din epoca clasică elenă câștigau până la 100 de mina (10.000 de drahme) pentru o singură noapte. Uneori este dificil să se facă distincție între hetaire și prostituatele simple, în ambele cazuri femeile respective putând fi libere sau sclave, pe
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
a unui altar poate lăsa să se creadă în mod egal că este vorba de un banchet ritual în onoarea unei divinități locale legată de fertilitate, cum ar fi Artemis sau Apollo. Cu toate acestea, și Sparta a cunoscut obiceiul curtezanelor (hetaire) în epoca clasică (anii 510 - 323 îen.). Atenaios evocă curtezanele cu care Alcibiade a făcut nunta în timpul exilului său în Sparta (415-414 îen.). Xenofon, relatând despre Conspirația lui Cinadon (începutul secolului al IV-lea î.e.n.), precizează că principalul suspect
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
că este vorba de un banchet ritual în onoarea unei divinități locale legată de fertilitate, cum ar fi Artemis sau Apollo. Cu toate acestea, și Sparta a cunoscut obiceiul curtezanelor (hetaire) în epoca clasică (anii 510 - 323 îen.). Atenaios evocă curtezanele cu care Alcibiade a făcut nunta în timpul exilului său în Sparta (415-414 îen.). Xenofon, relatând despre Conspirația lui Cinadon (începutul secolului al IV-lea î.e.n.), precizează că principalul suspect este îndepărtat din oraș sub pretextul de a fi oprit pentru
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
argotici din limba greacă prin care erau desemnate prostituatele era "khamaitypes" ("χαμαιτυπής"), în traducere literală „care lovește pământul”, indicând prin aceasta că prestațiile acestora aveau loc direct pe solul gol. Anumiți autori, cum ar fi Lucian din Samosata în "Dialogul Curtezanelor" sau Alcifron în scrisorile sale de răspuns, prezintă scene cu prostituate discutând între ele, dar aici vorbim de opere de ficțiune. Prostituatele evocate sunt fie prostituate independente, fie curtezane (hetaire): sursele citate nu se apleacă aproape deloc asupra cazului femeilor
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
gol. Anumiți autori, cum ar fi Lucian din Samosata în "Dialogul Curtezanelor" sau Alcifron în scrisorile sale de răspuns, prezintă scene cu prostituate discutând între ele, dar aici vorbim de opere de ficțiune. Prostituatele evocate sunt fie prostituate independente, fie curtezane (hetaire): sursele citate nu se apleacă aproape deloc asupra cazului femeilor sclave, în afară de a le considera ca bunuri ce pot fi valorificate. Aceste izvoare istorice arată clar ce credeau bărbații greci despre prostituate: în primul și în primul rând le
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
Athenaios menționa că „târfele care se transformă în femei onorabile sunt în general mai de încredere decât acele doamne care își glorifică propria respectabilitate”, și citează mai mulți oameni de seamă care au fost fiii unui cetățean și ai unei curtezane, cum ar fi strategul Timotei, fiul lui Conon. În schimb, nu se cunoaște niciun exemplu de femeie cetățeană care să se fi făcut de bună voie hetairă. În perioada „Comediei Noi” a Comediei Antice Grecești, prostituatele au devenit, după trecerea
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
mod normal pe stradă erau prostituatele. Intrigile din piesele „Comediei Noi” recurg astfel din plin la prostituate. Ovidiu le menționează atunci când se referă la personajele din piesele lui Menandru: „Chiar dacă au personaje ca sclava vicleană, tatăl brutal, samsarul necinstit și curtezana iubitoare, piesele lui Menandru încă rezistă.” În piesele sale, curtezana poate fi o tânără ingenuă iubită de un tânăr, într-un astfel de caz, liberă și virtuoasă, ea ajunge să se prostitueze după ce a fost sedusă și abandonată de acesta
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
Noi” recurg astfel din plin la prostituate. Ovidiu le menționează atunci când se referă la personajele din piesele lui Menandru: „Chiar dacă au personaje ca sclava vicleană, tatăl brutal, samsarul necinstit și curtezana iubitoare, piesele lui Menandru încă rezistă.” În piesele sale, curtezana poate fi o tânără ingenuă iubită de un tânăr, într-un astfel de caz, liberă și virtuoasă, ea ajunge să se prostitueze după ce a fost sedusă și abandonată de acesta, sau răpită de către pirați. Recunoscută de adevărații săi părinți grație
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
în același timp unul din personajele secundare cel mai des întâlnite în piesele de comedie: relația sa cu prietenul junelui-prim constituie una din intrigile amoroase secundare ale piesei. Tot Menandru este cel care a creat, prin contrast cu imaginea tradițională curtezanei cupide, un personaj curtezană cu inimă mare, cum este cea din "Arbitrajul". Din contră, în lumile utopice din piesele dramatice ale Greciei Antice nu există loc pentru prostituate. În comedia lui Aristofan "Adunarea Femeilor", eroina, Praxagora, le interzice în mod
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
din personajele secundare cel mai des întâlnite în piesele de comedie: relația sa cu prietenul junelui-prim constituie una din intrigile amoroase secundare ale piesei. Tot Menandru este cel care a creat, prin contrast cu imaginea tradițională curtezanei cupide, un personaj curtezană cu inimă mare, cum este cea din "Arbitrajul". Din contră, în lumile utopice din piesele dramatice ale Greciei Antice nu există loc pentru prostituate. În comedia lui Aristofan "Adunarea Femeilor", eroina, Praxagora, le interzice în mod oficial prezența în cetatea
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
răsputeri să-și ascundă originea, nu a recunoscut niciodată că ar fi evreică, poate și din cauza relațiilor regelui Carol cu Germania Nazistă. Se spunea despre ea că susținea conversații de excepție, era un ciudat amestec de femeie fatală, domnișoară și curtezană. Era încăpățânată, dar bună la suflet, elegantă, avea pielea albă și părul roșcat (uneori blond), o femeie prea modernă pentru timpul său. Pe locul primit ca moștenire de la tatăl său, Dumitru Oprea Soare îi cere arhitectului Petre Antonescu, între anii
Hanu’ Berarilor () [Corola-website/Science/332862_a_334191]
-
putut fi mai bine cheltuiți pentru echiparea soldaților. Unii au spus că Maria Antoaneta a refuzat colierul deoarece nu a vrut să poarte o bijuterie care a fost proiectată pentru o altă femeie, mai ales că acea femeie fusese o curtezană pe care ea nu o plăcea. Potrivit altora, Ludovic al XVI-lea s-a răzgândit. După ce a încercat zadarnic să plaseze colierul în afara Franței, bijutierii au încercat din nou să-l vândă Mariei Antoaneta după nașterea Delfinului Louis-Joseph în 1781
Afacerea Colierul reginei () [Corola-website/Science/334530_a_335859]
-
cu încetul, Veneția devenea școală europeană a placerilor, o lume galanta și decorativă, așa cum o numea filosoful Eugenio d'Ors, o lume în care aveau loc o ambiguizare sexuală, dar și identificarea cu „demnitatea placerilor". Istoria spune că, la început, curtezanele erau constrânse să locuiască într-un anumit cartier, Casteletto, lângă Podul Rialto, iar după apusul soarelui erau obligate să intre în casă. Existau curtezane de "rang inferior", cât și cele de "grad superior", așa cum era celebra poeta Veronica Franco, ale
Bongiorno, Siora Maschera by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105785_a_107077]
-
aveau loc o ambiguizare sexuală, dar și identificarea cu „demnitatea placerilor". Istoria spune că, la început, curtezanele erau constrânse să locuiască într-un anumit cartier, Casteletto, lângă Podul Rialto, iar după apusul soarelui erau obligate să intre în casă. Existau curtezane de "rang inferior", cât și cele de "grad superior", așa cum era celebra poeta Veronica Franco, ale cărei versuri sunt pătrunse de o democrație a erosului, devenită prim personaj al filmului „Frumoasă venețiana", a cărei casă era frecventata de pictori, muzicieni
Bongiorno, Siora Maschera by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105785_a_107077]
-
Wagner, George Sand, Ugo Fuscolo... Încă de la 1671 există o școală de măști, realizate din argilă, hârtie presată și făină, care apoi erau pictate. În Evul Mediu, mască era folosită în locurile rău famate, pe străzi și în taverne, de curtezane și jucători ai hazardului. Oamenii se salutau cu apelativul "Signora Maschera". Dintre măștile fabuloase și opulente, care îți taie respirația, să amintim "Bautta", o mască ce semnifică teamă, ce ascundea complet identitatea, realizată dintr-un fel de capișon de matase
Bongiorno, Siora Maschera by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105785_a_107077]
-
este considerată azi inventatoarea spectacolelor de streap-tease. Nu miră pe nimeni faptul că era asaltată de o mulțime de admiratori dispuși să plătească sume exorbitante pentru favorurile acesteia. În numai câțiva ani, olandeza metamorfozată în indiancă devenise cea mai scumpă curtezană din Europa, favorita cercurilor elitiste, formate din capete încoronate, politicieni, oameni de afaceri și, nu în ultimul rând, vechea ei pasiune, ofițerii de carieră. Începutul sfârșitului Reîntoarsă la Paris în 1915, după o prelungită ședere la Berlin, în care se
Mata Hari, prima femeie fatală, mister și senzualitate - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102280_a_103572]
-
parte din ideile sale erau inspirate din filosofia Orientului. Astfel, sufletul, fiind nemuritor, migrează de la un corp la altul, părăsindu-l pe cel mort, purificându-se un timp în Hades apoi reîncarnându-se. Pitagora își amintea că fusese cândva o curtezană celebră, apoi eroul aheu Euforbiu din războiul troian. Ba chiar mergând odată la Argos, își recunoaște acolo o armă din timpul expediției. Toate aceste aspecte îl fac pe Pitagora un personaj aproape fantastic. Timon din Atena ni l-a înfățișat
Viața și moartea lui Pitagora, între fascinant și spectaculos - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102149_a_103441]
-
de origine română Laurențiu Azimioara. Din 2014, când a revenit în țară, activează din nou că actrița la Teatrul Bulandra, Teatrul Metropolis și Teatrul de Artă București. Premiul pentru cea mai bună actriță în rolul Violeta din scurt metrajul "Violeta curtezana".
Marcela Motoc () [Corola-website/Science/336696_a_338025]
-
lipsit de înflorituri inutile, viguros și reținut”" și citind din "Divina Comedie" a lui Dante. Reveniți la han pentru cină, cei doi tovarăși o invită pe madame Hortense la masa lor, dându-i ocazia să vorbească despre trecutul ei de curtezană. Zorbas o alintă cu numele de „Bubulina” (inspirat de eroina greacă) și o seduce după ce-i cântă la santuri. A doua zi, mina se deschide și începe lucrul. Zorbas își ia munca în serios și preia răspunderea exploatării. El lucrează
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]