821 matches
-
aceea de om cu ochii arzători; dacă n-ar fi fost oaspete în casa acelor domni atât de prietenoși și înțelegători, poate că ar fi luat una din mese și i-ar fi trântit-o în cap acelui nemernic ce cuteza să pună la îndoială relatările sale. Se mărgini doar să-l fulgere cu privirile. Se uită atent la el, după care izbucni într-un hohot zgomotos de râs ce-i trezi din mâhnire pe cei de față: toți simțiseră nerușinarea
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
lor lăsau în urmă niște bale purulente și un miros de nedescris. La un moment dat au dispărut fără urmă. Acest lucru se repetă de ani și ani, dar la început nimeni, nici măcar cei ce vedeau cu ochii lor, nu cuteza să depună mărturie pentru a nu fi luat drept nebun. Ucigându-l pe Rege, care trăiește în umbră și provoacă rău după rău, noi le purificăm pe aceste femei. Întors la Napoli, Tommaso încercă să povestească în felul său, doamnelor
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
și frânte încheieturile picioarelor nu doar bărbaților, ci și femeilor și copiilor și astfel mutilați, îi trimitea apoi să muncească în mine; lăsa prizonierii flămânzi și fără apă, pentru ca să moară puțin câte puțin, amenințând aplicarea aceleiași pedepse oricui ar fi cutezat să le ofere ajutorul; expunea nuzi soldații răsculați în timpul nopților reci de iarnă, pentru ca să nu mai poată vedea zorile; tăia în bucăți trupurile persoanelor urâte de el peste măsură, aruncând peștilor membrele lor; poruncea ca cei mai mulți dintre cei condamnați să
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
eșuat. Într-o oarecare măsură, acest proiect este și cel al postmodernismului anglo-saxon. Mai puțin radical, el acceptă canonul estetic, dar Îl pervertește. Deși refuză transcendența, nu respinge tradiția și, practic, recuperează o transcendență relicvară, ca obiect. Francezii n-au cutezat să ia calea recuperării decît tîrziu, la sfîrșitul anilor 1970. Nu orice resemnificare a unui mit literar poate fi considerat un gest recuperator În sens postmodern, adică o simulare. Romanul lui Tournier, Vineri sau limburile Pacificului nu simulează, ci modifică
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
iar: "Stimabile, ai puțintică răbdare, docomentul"... El iar: "...că de, damele..." Să vezi unde vrea să m-aducă mișelul!... Biata Joițica! Să nu cumva să-i spui, să nu care cumva să afle! Cum e ea simțitoare!... Tipătescu: Ce! A cutezat? Mizerabilul (se ridică turburat.) Trahanache: (oprindu-l) Stăi, să vezi! "...că de, damele, zice, nu înțeleg totdeauna meritele și calitățile morale ale bărbatului, și respectul care va să zică, ce trebuie să i poarte..." În sfârșit (Tipătescu fierbe) ce s-o mai lungesc
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și nu vorbește decît franțuzește. Va fi vreo franțușcă veselă. Atît mai bine pentru bărbatul său, student serios. La un punct, între discuțiile noastre, «femeia mea» îi dă o palmă bărbatului său -, se înțelege, de iubire -, de răsună odaia. Hm!, cutezam în mine, iuți sînt la mînă francezele voastre! Pînă la sfîrșitul mesei s-a bisat, terțat tragerea palmelor și pumnii în public, fără ca bărbatul său să facă obiecție. Așa va fi datina în Paris, îmi ziceam: iată am ocazie a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
libere; trebuia să le facem vînt sub bancă de cum treceam pragul, așa fel încît să se izbească de perete și să ridice o prăfăraie grozavă; așa era obiceiul casei. (P1) Dar, fie că el nu prinsese mișcarea, fie că nu cutezase să facă la fel, noi terminaserăm rugăciunea, și noul venit tot își mai ținea șapca pe genunchi. (P2) Ceea ce punea el pe cap era [una din acele]* pălăriuțe făcută cu de toate; foarte ciudată: semăna și a căciulă, și a
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
exprimând experiența profesională din serviciile chirurgicale de adulți și copii din București, în unitățile și domeniul care au constituit tema acestei lucrări. Cu greu și cu migală, ani în șir, în condiții nu totdeauna favorabile, mintea și mâna chirurgilor au cutezat permanent pentru a înțelege și formula norme de conduită pentru progresul chirurgiei și mai bunei ocrotiri a omului suferind. Clinica a II-a Chirurgicală publică (sub titlul „Clinica și reanimarea”), experiența sa, din dorința de a deschide o discuție privind
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
leoparzii în poziție verticală ce poartă coroane pe cap și țin în gheare un fel de băț sub forma literei P. Ne spune textul canonic iudeo-creștin că șarpele a dat puterea sa fiarei ca să poată stăpîni toată lumea și nimeni nu cuteza a se împotrivi. Ori sigiliul amintit arată tocmai puterea divinității reprezen- tată prin cele două animale pe care le hulea cu atîta înverșunare născocitorul Ioan și toți cei care credeau în Făcă-Tora. În bătălia împăratului Constantin purtată în anul 324
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
făcut ca să-și ascundă fața ca să nu Vă audă. Căci mâinile voastre sunt pline de sânge și degetele voastre de nelegiuiri.”. Vreți să fiți ascultați? Trăiți în sfințenie! Țineți poruncile! împliniți cuvintele evangheliei Mântuitorului! în acest caz, nici nu veți cuteza a cere lucruri necuviincioase, nici vistierul bunătăților nu vă va refuza. „Atunci Mă vei chema, și Domnul va răspunde, vei striga și El va zice: Iată-Mă!”. Bine a zis cineva, că rugăciunea nu înseamnă a chema pompierii la vreme
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
să se poată face întâia oară părtaș cu Cel Care este nestrămutat și Neschimbat, încât să-l pot chema Tată!” Ce suflet se cuvine să aibă cel ce zice Tată? Cum ar trebui să-ți fie conștiința pentru a putea cuteza să numești Ființa dumnezeiască Tată! Noi, cei care, iubim banii, dorim sau avem lux, ne place slava lumească, ne împlinim poftele, vrem să îl numin Tată! De aceea, când ne rugăm, Domnul ne poruncește de fapt să ne asemănăm Tatălui
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
voință bună de la Domnul, dându-ni-se voie când ne rugăm, când venim înaintea lui Dumnezeu, să-L numim Tată, socotindu-ne pe noi fiii lui Dumnezeu, după cum și Hristos este Fiul lui Dumnezeu! Nimeni dintre noi n-ar fi cutezat să-I spună astfel, la rugăciune dacă El însuși nu ne-ar fi îngăduit să ne rugăm așa.” Primul cuvânt pe care îl rostește omul cel nou, renăscut, reunit cu Dumnezeu prin harul Său, este cuvântul Tată. Aceasta pentru că a
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
divers, proză ori versuri, plus 141 grafică și caricatură realizate de tehnicianul Leonte ori Laurențiu Gheorghiu. În anii în care era incomod să‐ ți botezi copiii sau să mergi la biserică să te cununi, să promovezi calitățile țiganilor, Rulmentul a cutezat, și pentru prima dată în presa din țară a publicat la 31 ianuarie 1962 reportajul ” O viaț ă de om”, în care era vorba de Iorgu Brătianu, „bulibașa șatrei de nomazi staționați la marginea Bârladului”, care a deve nit metalurgist
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
La nunta ce s-a Întîmplat În Gana Galilei Fost-a și İisus chemat În Gana Galilei Și İisus și maica sa În Gana Galilei Șezînd la masă și bînd În Gana Galilei Băutura n-ajungînd În Gana Galilei Nimeni nu cuteza În Gana Galilei Lui İisus a-i spunea În Gana Galilei Decît singurăa maica În Gana Galilei ăă - O, fiul meu cel prea dulce În Gana Galilei Vin la masă nu se ajunge În Gana Galilei. >> İisus slugii a poruncit
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
-ți pot spune." (Ioan Slavici, Zâna Zorilor) (d) " Dacă ajunseră fiecare la ai săi, bogătașul era vesel că are să-și câștige pricina, iară săracul se puse pe gânduri și tot ofta. Copiii se adunară pe lângă dânsul, se uita, dară nu cutezau să-l întrebe ceva. Începură și ei a plânge; și se făcu acolo la dânșii o plângere și o jelanie de te luau fiori de milă." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) (e) "-Bine te-am găsit, împărate, deși mă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
frângea mînele de ginere ca acesta". Cazacul se îmbată, taie, arde, nu-i om de înțeles: "Ce cui să zici aceste? sau cu cine să sfătuiești? Cu un om în hirea hiarelor sălbatice? Polcovnicii ce erau, unul un cuvânt nu cuteza să zică; că numai pentru un cuvânt, cu sabia smultă da ca într-un câne într-însul. Și Bohul polcovnicul cu mâna legată de rană de sabie, făcută de Timuș, umbla ca fără sine." Observația generală se sublimează în aforisme
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ar fi considerat greșeala lui Ovidiu drept o jignire personală și nu s-ar fi implicat, pentru cineva care ar fi suferit o pedeapsă infamantă și care ar fi avut repercusiuni asupra prestigiului propriei domus. Nici Ovidius nu ar fi cutezat să se adreseze lui Paulus, pentru a-i cere o asemenea favoare mare, cunoscând adevărata cauza a relegării sale. 409 Cf. Ex Ponto, I, II, 69-78 (quarta hiems). 410 Ex Ponto, II, VIII, 71-76; Cf. și Ex Ponto, III, III
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
drept pentru care imaginează, în marginea documentului, un scenariu narativ-(melo)dramatic menit a ilustra o tipologie, un model abstract (psihologia erotică a artistului de geniu), biografia lui Eminescu nefiind, aici, decât un simplu pretext pentru "romanțare". Prin urmare, când cuteza să facă din poetul nostru național un personaj de roman, Lovinescu voia să-l coboare de pe soclu, pentru a-l prezenta cititorilor săi nu atât în chip de zeitate tutelară a neamului, cât ca pe un "caz" psihologic caracteristic unui
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
României, cu privire la „Țarina Târgului Bacău”, proprietatea târgoveților, dăruită prin act de danie de către Domnitorii Moldovei Grigore Ghica Vodă și Ioniță Sandu Sturza: „Pentru păstrarea acestei moșii în veci la urmașii urmașilor lor s-a legat următorul jurământ: Acei care vor cuteza să lucreze dimpotrivă pentru a răsturna și a clinti orânduielile după poruncile noastre, oricare ar fi, de orice rând sau treaptă ar ține, să fie Afurisit de către Prea Sfânta Dătătoare de viață, nedespărțită și de o ființă Treimii, al Tatălui
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
un sentimental în atitudinea dumneavoastră față de Adevăr. Dacă afirmația că doar salamandrele gigantice întîlnesc Adevărul curat are vreun temei, cît de mici trebuie să fie, în acest caz, șansele unor bieți provinciali? Ce-a pățit oare firavul flăcău care-a cutezat să ridice vălul temutei zeițe din Sais? Capitolul LXXVI MARELE POLOBOC DIN HEIDELBERG Urmează „deșertarea cutiei“; dar, pentru a înțelege mai bine această operațiune, trebuie să știți cîte ceva despre ciudata alcătuire lăuntrică a obiectului cu pricina. Asemănînd capul cașalotului
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
taurii aceștia sînt plini de temperament, de voie bună și de răutate, vînturîndu-se prin lume într-un fel atît de deșucheat și de imprudent, încît nici un agent cu scaun la cap n-ar dori să-i asigure, cum n-ar cuteza să asigure nici pe vreun student zurbagiu de la Yale sau Harvard. Ei se potolesc totuși destul de repede, iar, cînd devin pe trei sferturi adulți, se despart de bandă și se duc, singuri, în căutarea unei societăți, adică a unui harem
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
revolte, iar gîndurile secundului înspăimîntat păreau ale lor. Dar, lăsînd din mînă lanțurile zăngănitoare ale paratrăznetului și apucînd harponul aprins, Ahab îl flutură ca pe-o torță în fața echipajului, jurînd că-l va străpunge pe cel dîntîi marinar care va cuteza să se atingă de-o parîmă. îngroziți de înfățișarea lui și ferindu-se de lancea de foc pe care-o agita, oamenii se traseră înapoi neputincioși, iar Ahab le vorbi astfel: ĂAți jurat s-o vînați pe Balena Albă și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
care să supravegheze parîma; o asemenea întîmplare ar putea trece drept o calamitate naturală. De aceea, măsura luată de Ahab nu era cîtuși de puțin neobișnuită, singurul lucru ciudat fiind că-l alesese tocmai pe Starbuck, aproape singurul om care cutezase să-l înfrunte cu oarecare hotărâre și în același timp unul dintre oamenii de a căror fidelitate părea să se îndoiască; tocmai pe el îl alesese acum, încredințîndu-și astfel întreaga viață în mîinile unei persoane în care altminteri avea atît
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
peste fire? ce zeu și stăpîn ascuns, ce împărat nemilos și crîncen mă împinge mereu din spate, silindu-mă, în ciuda tuturor pornirilor și dorurilor mele firești, să fiu gata oricînd să săvîrșesc în neștire ceea ce inima mea nici n-ar cuteza să conceapă? Oare Ahab este chiar Ahab? Cine e, Doamne, cel ce ridică brațul acesta? Sînt eu sau altul? Dar dacă soarele, cît e el de mare, nu se mișcă singur, ci e doar un trepăduș al cerului și dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în bătălia de la Posada, când demonstraseră că Isi Pașa însuși fusese neputincios în fața bolovanilor, buzaților, berindeilor, și altor căpetenii. Inevitabil, alte lucruri au rămas "cum știm". Și tocmai pentru că au rămas așa, volumul de față reprezintă o apariție inedită, aș cuteza să afirm chiar singulară, în publicistica neo-epigoniană. Să ne referim mai întâi la cele trei aspect semnalate mai sus. Geneza leninismului romantic este o carte construită pe o infrastructură ireproșabilă. Dacă am început să ne obișnuim, din nefericire, cu volume
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]