1,304 matches
-
ale Sfinților Mucenici uciși în Muntele Sinai, Rait și Ierusalim, ale Sfântului Apostol Filip, ale Sfântului Apostol Andrei, ale Sfântului Ioan cel Nou de 69 la Suceava, ale Sfântului Mucenic și Arhidiacon Ștefan, ale Sfintei Mare Mucenițe Marina, ale Sfântului Cuvios Grigorie Decapolitul, ale Sfântului Cuvios Serafim de Sarov și a Sfântului Cuvios Ioan Iacob Hozevitul; spre bucuria și binecuvântarea viețuitorilor mănăstirii și a credincioșilor ce vin să se închine cu multă evlavie și credință. Căci rugăciunea este unitatea de măsură
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
Muntele Sinai, Rait și Ierusalim, ale Sfântului Apostol Filip, ale Sfântului Apostol Andrei, ale Sfântului Ioan cel Nou de 69 la Suceava, ale Sfântului Mucenic și Arhidiacon Ștefan, ale Sfintei Mare Mucenițe Marina, ale Sfântului Cuvios Grigorie Decapolitul, ale Sfântului Cuvios Serafim de Sarov și a Sfântului Cuvios Ioan Iacob Hozevitul; spre bucuria și binecuvântarea viețuitorilor mănăstirii și a credincioșilor ce vin să se închine cu multă evlavie și credință. Căci rugăciunea este unitatea de măsură a dragostei ... Racla cu părticele
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
Apostol Filip, ale Sfântului Apostol Andrei, ale Sfântului Ioan cel Nou de 69 la Suceava, ale Sfântului Mucenic și Arhidiacon Ștefan, ale Sfintei Mare Mucenițe Marina, ale Sfântului Cuvios Grigorie Decapolitul, ale Sfântului Cuvios Serafim de Sarov și a Sfântului Cuvios Ioan Iacob Hozevitul; spre bucuria și binecuvântarea viețuitorilor mănăstirii și a credincioșilor ce vin să se închine cu multă evlavie și credință. Căci rugăciunea este unitatea de măsură a dragostei ... Racla cu părticele de la Sfinte Moaște de la diferiți sfinți ce
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
Venind de la slujba ce s-a oficiat la Mănăstirea Văratic cu prilejul pomenirii ctitorilor adormiți întru Domnul, I.P.S. Sa Mitropolitul Daniel al Moldovei și Bucovinei, a poposit în această Sfântă Mănăstire, unde își duc viața în duh filocalic mulți părinți cuvioși. Liniștea și frumusețea locurilor încântă orice pelerin și îl apropie mai mult de Dumnezeu și de viețuitorii acestui sfânt lăcaș. Dumnezeu să binecuvinteze cu harul Său Sfânta Mănăstire Secu ! Daniel Mitropolitul Moldovei și Bucovinei Ierom. Clement Arhid. Timotei Aioanei * 29
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
său pentru construirea acestui sfânt așezământ și pe care l-a înzestrat cu atâtea podoabe sfinte de aur și de 98 argint, atât de artistic executate încât uimesc și astăzi prin frumusețea lor, pe cei ce le admiră. Felicităm pe Cuvioșii Părinți, viețuitori ai acestei mănăstiri care se ostenesc pentru menținerea și reprezentarea exponatelor din acest muzeu. Protosinghel Pimen G., Mănăstirea Cernica * 14 noiembrie 1967 Cu multă plăcere și deosebit interes am vizitat Muzeul Mănăstirii Secu. Odoarele ce se păstrează aici
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
Sau invers. Am deci exist. E bine să le condamnăm? E bine să ne strâmbăm superior în fața inevitabilei lor prezențe în lume ? E de dorit să aruncăm dorințele astea obștești sub preșul onorabil al moralei, al culturii, al pioaselor și cuvioaselor îndemnuri spre sărăcie din vremurile medievale ale Sfântului Francesco din Assisi? Iacătă, merg agale gândind la asemenea probleme, stau la volanul Daciei mele oarecare și meditez la asemenea afunduri de umanitate și, pe lângă mine, e o fojgăială de autoturisme din
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Lipsa îndoielilor în propriile afirmații, exclusivismul credințelor tari, tirada înfierbântată în locul judecății raționale escaladează drumul spre infern care are chipul credinței impuse prin ucaz. Articolul 13 din Legea Cultelor suspendă frumusețea agonică a creștinismului și răstignirea cu plictiseala unei dictaturi cuvioase. Norocul este că, probabil, Domnul le știe pe toate. Pricepe, spre exemplu, faptul că dincolo de frumoasele straie sacerdotale și minunatele ctitorii bisericești așteaptă la colț metanoia. Mărturisirea păcatului și publicarea dosarelor colaborării cu Nefârtatele de prin arhivele CNSAS. Așa că să
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
colaborării cu Nefârtatele de prin arhivele CNSAS. Așa că să nu ne grăbim să cântăm "Cu noi este Dumnezeu / Înțelegeți neamuri și vă plecați". Atenție că nu e chiar așa de simplu. Tot Evul Mediu ne spune că Dracul are înfățișare cuvioasă și se pricepe ca nimeni la teologhisit. Este doctor în asemenea isprăvi și nu știe zâmbi. După asta îl și putem dibui: Lucifer dă cu piatra și nu rîde niciodată. În decembrie, capelmaistrul va fi Traian Băsescu Dincolo de zarva politicii
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
urmă a lui mâni și-n codru piere. Luna ese dintre codri, noaptea toată stă s-o vadă, Zugrăvește umbre negre peste giulgiuri de zăpadă Și mereu ea le lungește și suind pe cer le mută, (165) Parcă fața-i cuvioasă e cu ceară învăscută; Și cu neguri îmbrăcate-s lan, dumbravă și pădure, Stele galben tremurânde mișcă-n negurile sure, Intră-n domele de nouri argintii multicoloane, De-a lor rugă-i plină noaptea, a lor dulci și moi icoane
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
tremurânde mișcă-n negurile sure, Intră-n domele de nouri argintii multicoloane, De-a lor rugă-i plină noaptea, a lor dulci și moi icoane 28 {EminescuOpVI 29} (170) Împle văile de lacrimi de-un sclipit împrăștiet Când în cârduri cuvioase sus pe cer se mișcă - ncet. Înrădăcinată-n munte cu trunchi lung de neagră stâncă, Repezită mult în aer din prăpastia adâncă, A-mpăratului cel roșu stă măreața cetățue, (175) Poalele-i în văi de codri, fruntea-n ceruri i
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
nu-mi poți împunge Pîn-nu-i suspina și plânge, Pîn-nu ți-a veni în gând Unde - am fost și unde sunt. Lângă lacul cel albastru înstelat cu nuferi mari, 440Pintre trestii auroase ce se legăn solitari, Vede fata cea cu ochii cuvioși ca în biseric- Fața-i albă ca zăpada într-un păr de întuneric. Ea în haina ei cea verde se înmlădie bogată Cu flori albe - mpodobită, cu diamante presărată. 445Bună vreme, fată mândră de-mpărat. - Mulțam, Căline, Mult îți merge
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
țârcovnicul nu s-a îndurat să mă ierte. Din pricina asta, de câte ori îl vedeam mă luam după el și spuneam porcării numai ca să-l înfurii; își făcea cruce și sfârșea prin a azvârli cu pietre după mine, în timp ce femeile bătrâne și cuvioase care mă auzeau se speriau de mine: Pe copilul ăsta o să-l bată Dumnezeu", vorbe care, în loc să mă intimideze, m-au făcut să mi-l închipui pe Dumnezeu tiranic, pornit împotriva mea, ca tata. Dacă tata ar fi fost un
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
țârcovnicul nu s-a îndurat să mă ierte. Din pricina asta, de câte ori îl vedeam mă luam după el și spuneam porcării numai ca să-l înfurii; își făcea cruce și sfârșea prin a azvârli cu pietre după mine, în timp ce femeile bătrâne și cuvioase care mă auzeau se speriau de mine: „Pe copilul ăsta o să-l bată Dumnezeu”, vorbe care, în loc să mă intimideze, m-au făcut să mi-l închipui pe Dumnezeu tiranic, pornit împotriva mea, ca tata. Dacă tata ar fi fost un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
că ești un nobil ocrotitor al pelerinilor. La Ravenna am aflat că nu departe de-aici există un loc sfânt demn de vizitat, o mănăstire ce se bucură de favorurile unui om important. Noi venim din orașul Oderzo, și câțiva cuvioși creștini ne-au însărcinat să donăm două monede de aur lăcașului și persoanei pe care le vom considera cuvenite, ca să se roage pentru sufletele lor. Crezi că lăcașul și omul despre care ni s-a vorbit s-ar potrivi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
gol-goluț și mut ca Heraclit care nu putea pronunța numele nici unui lucru pentru că nu era sigur de nimic. Cine ești tu? stăruie a doua oară părintele. ─ ? Cine ești tu? întreabă părintele și a treia oară, rezemându-se confortabil la picioarele Cuviosului Antonie cu toiagul său de doi stânjeni. Cred că ar fi mai bine să plec. În tinda bisericii, dă nas în nas cu Aurora Martinescu. O salută zâmbind într-un dinte. ─ Izabela Ciortea, ce mai faci? ─ Doamna profesoară! Nu știam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
mult de miezul nopții și somnul tot nu-l prindea. Gândurile nu-l slăbeau o clipă, îl potopeau ca un tăvălug...purtându-l numai la Vasilica... Era demult, demult... într-o zi de toamnă, iși aminti bătrânul Iorgu, înainte de Sf. Cuvioasă Parascheva... Seara se lăsase răcoroasă. Copacii, din care se scuturaseră aproape întreaga aramă a frunzelor, sunau uscat la fiecare adiere de vânt. Iorgu, foarte tânăr pe atunci, stătea culcat pe spate, cu tristețea și singurătatea lui, și aștepta, aștepta și
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
să sufle un vânt subțire și rece... Dimineața a fost răcoroasă cu cer senin. Lumina toamnei aluneca încet peste cimitir. Vara plecase... venise toamna, inima ei zvâcnea pe aproape... o auzeai peste tot... Văzutele toate si nevăzutele... Era înainte de Sf. Cuvioasă Paraschiva. Iorgu frânt de oboseală, abia venise acasă și se trânti în pat, așa îmbrăcat, cu fața în sus. Noaptea căzu repede... Gândurile năvăliră în mintea lui ostenită, ca niște năluce învălmășindui-o cu întrebări fără nicio noimă. - Există timpul?!... se
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
primăvară. Aerul proaspăt al sfârșitului de noapte îi sfichiui pielea. A tras adânc aer în piept... S-a înfiorat până la ultima fibră a ființei lui și s-a simțit viu... Era pe la mijlocul toamnei... ... Octombrie era pe sfârșite. Era, după Sf. Cuvioasă Paraschiva. Toamna purta nori albi pe sus, pe un cer frumos și senin, parcă spălat decurând. Iorgu, zi de zi... mai mult singur, tăcut, meditând, se închise ca într-o carapace care îl izola de lume, de epoca pe care
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
vis, plângând încet-încet, cu suspine. Ceasul arăta orele patru și treizeci de minute... dimineața. Afară, zorile își făceau loc să vină... Se crăpa de ziuă. O geană palidă de soare se ivi în zare. Intre temporalitate și veșnicie De Sf. Cuvioasă Paraschiva, în ajun... Iașii, Moldova întreagă se pregătea să-și prăznuiască Ocrotitoarea și Protectoarea ei. În curtea Mitropoliei, încă din ajun, înțesată de pelerini veniți din toate colțurile țării, nu aveai unde să arunci un ac. Străzile orașului erau năpădite
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
unii, precum Antonia, degeaba azvîrlise cîndva cu foc și cu pucioasă peste alți stricați, nimeni nu Învățase nimic. Oricum, Pămîntul, odată și-odată, tot urma să fie izbit de o cometă, iar prăpădul i-ar fi ajuns, deopotrivă, și pe cuvioși, și pe destrăbălați ; se putea vorbi În toate felurile despre Amsterdam, știa bine Thomas. Acolo trebuia să meargă mai Întîi. A hotărît să plece chiar a doua zi, joi, după amiază. Vroia să revină luni, marți cel tîrziu. Nu trebuia
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
trăgea Înapoi; mai rău, vroia să o Îngroape. Dumnezeu nu se lua după orice bătrînă, fie ea și nespus de cuvioasă. Maica Tereza, Înțelegătoare, nu ceruse Domnului să aducă prăpăd peste oameni. Era - Încă - loc pentru toată lumea; strîmbă, dreaptă, pocită, cuvioasă, nicicum; lume. Ori providența juca la două capete! - asta nu admitea Antonia. Sau nu pricepea. Acesta sînt eu cel adevărat! Își spunea odinioară Thomas, atunci cînd, uneori, studios, stătea zile În șir, de dimineața pîna seara, În biblioteca universității, pregătindu
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
redase, fie și aproximativ, tirada călătorului din tren sau Își strigase propriile convingeri, trecute, din precauție, În seama unui necunoscut și acela fictiv? Ori, perfid, doar Încercase să provoace? Berg nu se dovedise niciodată xenofob și nici puritan sau prea cuvios nu se arătase; avea o metresă, nu mergea la biserică, poate se și droga uneori, Thomas avea o bănuială. Anticarul aflase probabil ceva - de la cine? - despre donări; știa el ce era scris În toate cărțile din bibliotecă - s-ar fi
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
fost adunat la un loc ; piftia asta nu avea decît să-și judece singură soarta; Rusoaica, după mintea ei, găsea o singură cale: focul. Nu un alt potop - venea iarăși Noe și-i scăpa de la Înec nu doar pe ultimii cuvioși, ci și pe dezmățații agățați de arcă; Într-o acțiune de salvare scapi și pe ultima curvă, nu e și ea om? Ce s-ar fi Întîmplat dacă Isus nu ar fi iertat-o pe Maria Magdalena sau nu ar
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
cu tristețe la ceașca goală de țuică pe fundul căreia se vedea un bob de piper și aruncă ochii dezgustat la mezelurile de pe masă, cîntînd: "Pîine îngerească a mâncat omul, bucate le-au trimis lor din destul" - Asta așa e, cuvioase, mare este mila Domnului! confirmă părintele, închinîndu-se larg. Popa Țuică, dăruit de Otilia cu o altă ceașcă de țuică, întrebă pe fată dacă mai are "Țambalul" cu care o auzise cântând o dată. "Țambalul" era, după el, pianul. Moș Costache, care
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
sfârâind, și lăsând fum și miros de pucioasă îndărăt, cum zici că e doftoria aia. De apa sfințită plesnește împielițatul. Iau colea busuiocul și-l vâr în agheasmă și-l ard cu ea de-i iese sufletul, maica ploii lui. - Cuvioase, se rugă iar părintele, priveghează la celece spui. - Lasă, taică, să învăț pe aceste fiice cum se izgoneșterăul de la casă; și zic așa: "Blestemu-te pre tine, începătorul răutăților și al hulei, începătorul împotrivirii, și izvoditorul vicleniei; blestemu-te pre tine, cel
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]