2,349 matches
-
poate-ncepe secerișul lor. Boabele-n pâine de-a fi transformate, spre-ndestularea mesei tuturor. După obișnuință strămoșească, creștini așteptă luna lui cuptor, pe Sântilie să-l sărbătorească. Profetul de Mesia vestitor. Înscrisu-mi leg de-a lui proorocire, să dăinuie cu viața pe pământ. Mărturișind prin timp de viețuire, despre legendele acestui sfânt. Autor, Maria Filipoiu Din anuarul ,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești" 20 Iulie, Sfântul Prooroc Ilie. La mulți ani, sărbătoriților zilei! Caloianul -un ritual de ploaie- De când
ÎNSEMNĂTATEA SF.PROROC ILIE ȘI RITUALURI DE PLOAIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344002_a_345331]
-
și diplomație, nabateenii reușesc să rezolve divergențele cu vecinii fără arme și să integreze influențele străine. De aici și faptul că Petra a fost o capitală cosmopolita corintiana în timpul românilor, iar după cucerirea din 106, sub Traian, reușește să mai dăinuie cîteva sute de ani, abia după secolul IV urmînd decăderea. Cert este că arhitectura ei a fost influențată de români și datează din secolul I e.n. Suprafață complexului este impresionantă: 100 km pătrați între munți înalți accesibili doar prin aleea
IORDANIA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343985_a_345314]
-
articole intitulată L'Eglise latine et le Protesîantisme au point de vue de l'Eglise d'Orient. Unitatea Bisericii derivă, fără îndoială, din unitatea lui Dumnezeu, deoarece Biserica nu este o multitudine de persoane separate, ci unitatea Harului dumnezeiesc, ce dăinuiește în multitudinea făpturilor raționale, care se supun Harului. Harul este dat și celor nesupuși, care nu se folosesc de el (care își îngroapă talantul), dar ei sunt în afara Bisericii. Unitatea Bisericii nu este una imaginară, alegorică, ci este adevărată și
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA ŞI CONCEPŢIA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342594_a_343923]
-
pagina inimii am dăltuit frumos Numele sfânt, ,, mama”, atât de prețios Cu chipul ei duios ce n-are asemănare Pe drumul vieții este o dulce alinare. În sufletu-mi ca crinul ce mereu înflorește Imaginea-i divină de-a pururi dăinuiește Înfășurată-n roșu sau alb de lăcrimioară E surfilată-n aur - mirifica-i comoară. Când îl rostesc și-n vis, cu glasul omenesc, Nemărginit cuvântul - sfioasă-l rostuiesc! El dă sensul vieții, e primul legământ Cel mai ales și tandru
PE PAGINA INIMII de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342803_a_344132]
-
să mă uit într-acolo. Să văd dacă îl ia de braț. Dar rămân nemișcată. Ascult tăcerea. Particip la ea. Doar inima îmi sparge pieptul. Ridic ochii din pământ. ‘Dumnezeu să o ierte și să o odihnească! Amintirea ei va dăinui, atâta timp cât absența sa va durea și va conta!’ Profesorii, ‘cărturarii orașului’ aduc elogii poetului, nutrind prețuire, simpatie pentru spiritu-i elevat. Nu puteam aduce în Aula Magna o poezie mai adâncă, mai complexă, mai rafinată. O poezie a ființei în față
VALENTINA BECART, PESTE FIECARE PIATRĂ – TRUPUL MEU DE APĂ – MEREU ŞI MEREU... de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342764_a_344093]
-
căror elice sfredelea văzduhul. Dar surghiunul lugojean al aviatorului-scriitor va lua doar după un an sfârșit, lui R. T. fiindu-i îngăduit să se mute la Timișoara, centru cultural unde se simțea mult mai în largul său. Cenaclul lui a dăinuit însă la Lugoj, grație strădaniei lui Gheorghe Luchescu, care, devenit director al Casei de cultură a municipiului, s-a străduit să îi calce în această privință pe urme. La Timișoara aflându-se, ori, poate, mai devreme, nu am aflat asta
CÂNDVA, LA LUGOJ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342883_a_344212]
-
pe toți. De aceea am să redau câteva răspunsuri care cuprind în esență același asentiment. „Am fost și suntem un popor bine închegat, cu un trecut scris cu sângele strămoșilor noștri români care și-au dorit ca neamul nostru să dăinuiască și să fie credincios principiilor creștine. Din păcate, pe unii dintre politicieni îi interesează doar să scrie legi prin care să ieșim din normalitate și să ne aliniem celor care încalcă flagrant legea divină, drepturile omului și opresc procrearea în
DESPRE RAIUL PE PĂMÂNT de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342917_a_344246]
-
în simțiri, nu pentru a urî. O viață-avem ca să creăm frumosul, armonia, o viață-avem să învățăm ce-nseamnă fericirea și dragostea de unde vine, în ce o măsurăm; când vom pleca din astă lume, o urmă să lăsăm, iar sufletul să dăinuie în cele ce-am creat, să nu rămână mort de-a pururi și pe veci uitat... ******************************************* De undeva de-acolo sus, bunicul, cred, zâmbește: Ce nepoată pricepută la vorbe am...’’, gândește. ,, Dar nu știi tu că mulți ca tine credeau
CE E VIAŢA? de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343018_a_344347]
-
sfetnicul Ianache Și în temnița Edicule, turcii i-au închis, Suferind multe cazne cumplite Ei tot n-ați crezut în Allah. Martiriul lor, al familiei Brâncoveni: O stea vie rămasă-ntipărită-n sufletele noastre, Ca a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, Va dăinui-n veci ca un mare ocrotitor. Fecioară Maică Fecioară maică, curată Marie, Maica celor alungați în amarul pribegiei Și alinătoarea celor ce plâng deznădăjduiți. Pe Tine cu adevărat te fericim în vecii vecilor, Căci fără prihană pe Dumnezeu Cuvântul ai
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
dintre gesturile cele mai impresionante și definitorii ale liricii dumneavoastră este cel al sfidării morții, în numele valorilor, care vă călăuzesc ființa și dau marile înțelegeri ale creațiilor. Când steaua poetului va cădea, înălțându-se parcă mai strălucitoare, amintirea dumneavoastră va dăinui, atâta timp, cât va exista poezia. Opera durată și durută, sfidând ,,păienjenișul sârmei ghimpate”, citind lumea prin prisma suferinței basarabene, iradiind candoare, o lirică trainică, sub cupola adevărului, este ceea ce ne va rămâne. O lume clădită din frunze, din cuiburi
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
dintre gesturile cele mai impresionante și definitorii ale liricii dumneavoastră este cel al sfidării morții, în numele valorilor, care vă călăuzesc ființa și dau marile înțelegeri ale creațiilor. Când steaua poetului va cădea, înălțându-se parcă mai strălucitoare, amintirea dumneavoastră va dăinui, atâta timp, cât va exista poezia. Opera durată și durută, sfidând ,,păienjenișul sârmei ghimpate”, citind lumea prin prisma suferinței basarabene, iradiind candoare, o lirică trainică, sub cupola adevărului, este ceea ce ne va rămâne. O lume clădită din frunze, din cuiburi
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
Palatul acesta Administrativ trebuie să fie în primul rând și mai presus de toate un palat al dreptății. Istoria ne dă numeroase dovezi că numai stăpânirile călăuzite în opera lor de guvernare de principiul suprem și veșnic al dreptății au dăinuit, au spintecat veacurile și s-au afirmat cu putere în lumina istoriei... Rog pe Bunul Dumnezeu să asculte rugăciunile pe care le-am făcut cu toții din suflet și să-și trimită Harul Său ceresc asupra acestei instituții - din care să
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
să grăiască, lăcașuri de credință și cultură. Ecou să fie-n vatra românească, pe file de istorii și scriptură. Nu pregeta, slujindu-și țărișoară, cu prețul vieții și cu risc de moarte, ca eroism din neam să nu dispară. Să dăinuie-n victorii repurtate! Că s-a luptat ades cu otomanii ce năvăleau doar cu scop cotropitor, prin credință-n luptă biruia dușmani. Chemând pe Domnul, să-i vină-n ajutor. Ca voievod din neamul moldovenesc, credința și-a păstrat nestrămutată
COMEMORAREA SFÂNTULUI VOIEVOD ȘTEFAN CEL MARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343361_a_344690]
-
eternitate În lupta ei cu soarta cea făr'afinitate. Întrebări ce-apasă ca piatra de granit Zdrobesc iubirea, neînjugată-n timp. Clepsidre ce răgazul din ele au iubit, Își scutură nisipul, împrăștiind răstimp. Ne vom retrage-odată în veșnic anotimp... Vom dăinui că vântul prin lumile albastre, Urmând calea lactee, ajungem în Olimp Trăind o veșnicie în lumile fantaste... Fixată într-o stâncă, lovită de talazuri, Mă doare undă vieții, plină de necazuri! D. Theiss Referință Bibliografica: Undă vieții / Doina Theiss : Confluente
UNDA VIEŢII de DOINA THEISS în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343479_a_344808]
-
lumea asta obosită, De griji, nevoi și de necaz, Cu dragoste nemarginită Noi vrem să-o ajutăm de azi. Ne fie traiul lung și omenos Căci sprijin multora vom fi, Sperăm ca -n lume cu folos Și Lions Comănești, va dăinui. Comănești, 04.03.2016 Referință Bibliografică: Vom fi Lions, / Mihai Vâlvă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1890, Anul VI, 04 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihai Vâlvă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
VOM FI LIONS, de MIHAI VÂLVĂ în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344044_a_345373]
-
cu noi artistice aspirații părăsi degrab’ Olimpul ca să-și folosească timpul căci murea de plictiseală la consilii și ospețe; el avea căpătuială printre înzestrate fețe. Căci nu exista împlinire mai sublimă pentr-un zeu Decât arta cea curată ce va dăinui mereu. Și luând chip de muritor Renunță la titluri mari, Deveni compozitor Completând pe poezari, Pe actori și coloriști, Dansatori și trapeziști. Și de atunci el tot trudește Ciupind coarde, scriind versuri Festivaluri tot pândește Purtând măști, zicând eresuri. Se
FUGA DIN OLIMP.BALADĂ de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344084_a_345413]
-
că marele detaliu să nu fie nimic altceva decât: femei și sex! Deși numai 3% din sculpturi pot fi denumite erotice, impactul lor este destul de mare pentru a lăsa o impresie permanentă asupra vizitatorului. Ce face ca mitul Khajuraho să dăinuie atât de puternic într-o lume globalizata bazată mai mult pe fundamente economico-financiare decât cele de interes cultural, îl întreb pe profesorul Kapadia, care-și reia povestea, ghemuit în poziție de guru yoga? Dincolo de teoriile ce ar putea interesa vizitatorii
PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343980_a_345309]
-
invidiat prin splendide stațiuni la Marea Roșie, Egiptul înseamnă Nilul - simbolul vieții care se înnoiește anual și în jurul căruia radiază totul! Egiptul a fost tot timpul un creuzet al tuturor civilizațiilor, locul celor mai spectaculoase realizări ale artei antice care au dăinuit de milenii. Întâlnirea cu ele e un regal de neuitat și invidiat! Cu 5000 de ani in urma Egiptul era împărțit în două, Egiptul de Sus cu capitala la Nekhen, regele având coroană conica albă și Egiptul de Jos(delta
EGIPTEANCA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343978_a_345307]
-
lumea asta obosită, De griji, nevoi și de necaz, Cu dragoste nemarginită Noi vrem să-o ajutăm de azi. Ne fie traiul lung și omenos Căci sprijin multora vom fi, Sperăm ca -n lume cu folos Și Lions Comănești, va dăinui. Citește mai mult Vom fi Lions,În prag de primăvară înverzităși-n parfumul dulce al florilor.Cu îndrăzneală multă, iscusităNoi vrem să fim Lions al tuturor.Având ca nași Clubul BrașovPășim viteji și dârji în viață,Să scriem file de ceaslovAșa
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/344078_a_345407]
-
ne bucurăm.Și lumea asta obosită,De griji, nevoi și de necaz,Cu dragoste nemarginităNoi vrem să-o ajutăm de azi.Ne fie traiul lung și omenosCăci sprijin multora vom fi,Sperăm ca -n lume cu folosși Lions Comănești, va dăinui.... V. SITUAȚII..., de Mihai Vâlvă , publicat în Ediția nr. 1886 din 29 februarie 2016. Situații.... Din ascuțișul minții noastre Și cu cerneală din condei, Noi zilnic adunăm la cifre Și uneori muncim cât trei. Si întocmim la fiecare Balanțe și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/344078_a_345407]
-
având ca model demn de urmat modelul Mântuitorului și totodată punerea la îndemâna elevilor, în cadrul școlii a unor cunoștințe teologice, istorie a religiilor, ca și funcție informativă, dar și de transpunere în fapte, ca funcție formativă, convinși fiind că o societate dăinuiește în timp prin valoarea credinței, devenim și împlinitori ai Cuvintelor Lui: Lăsați copiii să vină la Mine, că a unora ca aceștia este Împărăția cerurilor”, (Matei 19, 14). Referință Bibliografică: ROLUL FAMILIEI ÎN FORMAREA PERSONALITĂȚII / Radu Botiș : Confluențe Literare, ISSN
ROLUL FAMILIEI ÎN FORMAREA PERSONALITĂȚII de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344099_a_345428]
-
o va auzi atunci când căderile șiroaielor mele de apă pură unite în energi ascunse, vor aduce imnul suprem al nemuririi noastre. Căci am fost la început ca DAR suprem al pământului și vom fi pururi pentru înălțarea sufletelor voastre. Vom dăinui pentru ca viața voastră să asculte continu imnul adus Puterii ca semn de recunoștință pentru îmbogățirea terrei și pentru frumusețea pe care noi o sădim în chipul oamenilor, în tot ce-i viu, ca și în rodul pământului hrana de fiecare
VORBELE IZVOARELOR de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343089_a_344418]
-
comportă ca niște animale? De ce nu dispare odata dragostea din interes? De ce inimile multora sunt mândre ca a lui Ares? Imnul Unirii Când a făurit Părintele nostru lumea, A rânduit ca semințiile cele multe Să stăpânească peste tot văzduhul, Să dăinuiască să crească, să-nflorească Și să preaslăvească slova cerească. Auzit-am o poveste lungă mai demult, O plăsmuire veche despre un zmeu măreț, Zămilsit dintr-o acvilă și-un dracon, Care-au domnit în teluricul străbun, Precum citim azi în
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
haini Și ne va aduce cununa martirică. Drumul călăuzitor al marelui Pleistoros, Acoperind draconul și acvila-n mreje, Ne conduce vijelios în al nostru ideal Ca împreună să biruim lanțurile temătoare. Visul marilor umbre ale neamului trecut: Peceți vii ce dăinuiesc încă-n al nostru spirit Și ne cheamă pe toți în al luptei glas, Punând sudori lângă sudori - ` Cruci lângă cruci, arme lângă arme... Vom striga răsunători cum nu s-a mai auzit: „Iarba rea din holde piară!” Ș-atunci când
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
În lumina soarelui speranței privesc: Și-l văd pe Pleistoros Conducând armada profană către marea victorie, Care va uni toată suflarea strămoșească-ntr-un singur cuget Și va cânta balada Unirii, Ce se va auzi falnică-n toată lumea Și va dăinui-n veci. Până când? Stau paralizat în câmpia gândului. Tac în sinea mea... Vorbesc doar cu eul meu prietenos, Care mă cruță să mai văd vremea fatală de-afară. Stele cad și se sting zi de zi - Biete firicele de iarbă
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]