1,339 matches
-
și plină de găuri pe bărbatul gras ce sforăia Întins sub pomul de Crăciun furat, răzbunătorul apucase să vadă că, În chip de daruri, poetul Își pusese lângă buturuga În care Înfipsese pinul cele două vechi ceșcuțe cu porțelanul Îngălbenit, dăruite cândva de mama vitregă a Directorului elevului ei favorit. Foiște nu știuse niciodată povestea ceștilor, Însă e de presupus că, după dispariția lui definitivă din Satul cu Sfinți, ar fi avut și timpul necesar și de la cine s-o afle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mai asemeni pietrei din Carrara Venerei între oameni aruncată? Mai socotești iubirea nesecată Poet îndrăgostit de Dona Clara? Visând, întreabă‐ te ce mai rămâne Pe urma călătoarei tale zâne Din toate câte‐au fost odinioară? Un fir uscat din floarea dăruită Din ce‐ ai cântat ‐ ecouri de ghitară Din ce‐ ai simțit - o strofă nesfârșită... Paris, martie 1910 Din „Falanga literară și artistică, 21 III, 191 0 134 Ioan Costache Enache S‐a născut la 16 octombrie 1919 în satul Porcișani
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Îi voi telefona cu mulțumiri și impresii asupra celor relatate de autor. Sâmbătă, 25 noiembrie 2006. Primesc telefon de la prof. Gruia Novac, urmat de o discuție elevată, de un sfert de oră. I-am împărtășit impresiile asupra celor două volume dăruite, manifestând sentimente de apreciere reciprocă, ambii de aceeași profesie și formație la vechea Școală Normală de la Bârlad și Iași. O zi frumoasă, splendidă, călduroasă într-o toamnă secetoasă. Pe înserat am stat afară pe un scaun și în nemișcarea mea
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
și-au deschis zăgazurile ferecate și pe pământ s-a revărsat o ploaie caldă de vară, o ploaie de miliarde, aducătoare de speranță de viață. Poți uita un asemenea fenomen într-un timp de cumpănă și răscruce? Având ani destui - dăruiți generos de Creator, am și multe, multe amintiri care nu-mi dau pace, chiar dacă pe unii posibili cititori i-ar deranja acest lucru. 12 martie 2007. E zi de luni, început de săptămână. După ce cu două zile în urmă mi-
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
iarăși țara și cu plata acestor bani”. --Un an mai târziu, adică la 24 iulie 1796, Alexandru Ioan Calimah confirmă o danie din 15 martie 1761 “cu iscălitura și pecete răposatului întru fericiri părintele domniei meli Ioan Teodor voevod”. Locul dăruit se întindea: “din gios supt Curte domnească, undi au fostu și heleșteul domnescu,... cu iazul și cu vadul și dimpreună cu tot șesul... Bahluiului... și din iaz în gios... și cu matca Bahluiului... despre apus până unde se împreună hotarul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
din nou moșiile Mănăstirii Cetățuia. Sunt 11 moșii. Dintre acestea 4 sunt și în lista precedentă. Pe această listă se arată și venitul în lei a moșiilor pe care le cuprinde: Belcești în ținutul Neamț; 2500 lei Tulucești și Tatarca-sat dăruit Cetățuiei la 2 aprilie 1681 de către Duca Vodă<footnote Paul Mihail, op. cit., p. 80-81 footnote> - în ținutul Covurlui; 3000 lei Ruseni din ținutul Iași, confirmat Cetățuiei la 7 aprilie 1673<footnote Ibidem, p. 79-80 footnote>; 3000 lei Moreni; 2000 lei
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Tatarca, Stoicani<footnote Paul Mihail, op. cit., p. 69 footnote> - cumpărată de Duca Vodă la 21 noiembrie 1669, Fântâna Gerului - în ținutul Tecuci, era a Mănăstirii Galata, la 30 august 1633<footnote Ibidem, p. 34-35 footnote>, partea din Șăndrenimoșie la Covurlui, dăruită Cetățuiei de către neguțitorul ruste la 14 iunie 1671<footnote Ibidem, p. 74-75 footnote>, suma veche 470 iar suma nouă a galbenilor 2134. Și alte moșii au aparținut mănăstirii: moșia Băbiceni de la Gura Crasnei, ținutul Fălciu proprietatea lui Gheorghe Duca, a
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
scris un text care relata lupta, însă din cauza intemperiilor și a indiferenței autorităților care trebuie să protejeze monumentele istorice unele părți scrise nu se pot citi. Redau ceea ce s-a scris la început: ,,Aceasta este anentuită, spre apărare de vrăjmași dăruită. Io Mihail Racoviță voievod, cu mila lui Dumnezeu, Domn și oblăduitor Țării Moldovei, ridicat-am această sfântă cruce întru pomenirea lucrurilor ce s-au întâmplat la a trie domnia domniei mele. La văleat 7224 (1716) începând piternica împărăție turcească războiu
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
multe odoare și veșminte scumpe”<footnote Mihail Kogălniceanu, op. cit., vol. II, p. 7 footnote>. Dintre acestea în colecția de obiecte bisericești se mai găsește doar un orar diaconesc, s-ar părea că a fost lucrat de doamna Anastasia Duca și dăruit ctitoriei în ziua sfințirii din data de 29 iunie 1672. Artista a brodat în fir de aur, argint și mătase un rând de 12 îngeri, două rânduri de câte 6 serafimi, pe Fecioara Maria, pe Arhanghelul Gavriil și buchete de
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
care s-a pus un suport din lemn simplu”<footnote Nicolae Grigoraș, op. cit., p. 66 footnote>. Astăzi avem în biserică următoarele odoare: Icoana Maicii Domnului cu pruncul, care are menționat că este o copie după icoana făcătoare de minuni Axionița, dăruită mănăstirii de protosinghelul Theodosie Bonteanu, în 1932, fiind stareț al mănăstirii. Pictorul ei nu-l cunoaștem. Icoana are 110 x 70 cm și este pictată în stilul renaștere. În fața Sfântului Altar de o parte și de alta sunt două sfeșnice
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
are cine să-i judece, așa cum scrie în Sfânta Scriptură...Mai bine hai să ne uităm la casele din jurul mănăstirii Dancu, care n-au avut liniște niciodată. Adică ce înseamnă „N-au avut liniște niciodată”? Adicătelea mereu au fost ba dăruite cine știe cui, ba vândute, ba moștenite și împărțite între frați sau cu toată cimotia răposatului. Acum am priceput, părinte. Și pentru că aceste case nu au stat în mâna stăpânilor prea multă vreme, nici vornicii de poartă nu au stat degeaba. Au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
împotriva mănăstirii Barnovschii vodă”. N-ar fi rău dacă sfinția ta mi-ar arăta care sunt casele cimotiei Ureche. Apoi casele lui Grigore Ureche se întind de aici din poarta mănăstirii Barnovschi vodă până la Ulița Sfânta Vineri. Așa că pe lângă pivnița dăruită celor două mănăstiri mai sunt destule acareturi care să fie împărțite între cei trei urmași ai vornicului: „Vasilașco ce-au fost spătar” „Antimia ce-au fost păhărniceasă” și „giupîneasa Alexandra”. Nu știu cum, dar când sfinția ta a spus că acareturile lui
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
numai Dumnezeu o știe, părinte. Acest Stratul, care a primit dania, era cârciumar. În aceeași zi a primit vizita vornicului de poartă Gavriul Pilat și a uricariului Simion Cheșcul, care, din porunca vornicului Sandu Sturza, au măsurat și hotărnicit locul dăruit. Să știi, dragule, că Ulița Bărboiului se află de fapt în Armenime, cum se spune. Păi nu degeaba am vorbit noi de Târgul Armenesc. Și drept dovadă că sfinția ta are dreptate, am să amintesc zapisul din 1 decembrie 1769
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
știi câte ceva și de dania făcută mănăstirii la 15 mai 1584 (7092) de mitropolitul Theofan. Întâi aș spune că din zapisul mitropolitului aflăm că la 15 mai 1584 biserica Galata era gata zidită. Apoi că Mitropolitul Sucevei Theofan enumeră bunurile dăruite: „Am dat sfintei rugi, mănăstirii Galata, niște chilii pe care le-am făcut eu lângă mănăstire și cu locul pe care l-am curățit,... în pădurea întreagă și deasă și am îngrădit cu gard acele chilii și cu locul, ca să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dincolo de mormânt, apoi spune că „cneaghina lui Lucoci s-a sculat ca să dea din averea ce are de la Dumnezeu”... Și dania nu era una de ici de colo! Trebuie să știi că lângă mănăstirea Sfântul Sava se aflau niște case dăruite mănăstirii cu mult înainte de a veni „Io Mihail (Viteazul) voievod”. Iată ce spune el: „Io Mihail voievod, domn al łării Ungrovlahiei, Ardealului și al łării Moldovei”. Și spune mai departe: „Domnia mea am dat și am întărit și am miluit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Sfântul Sava. Și mănăstirea Hlincea nu este singura lăsată în paragină de către călugării greci... Dar toate la timpul lor, dragule. Uite că iarăși ne întâlnim cu viile Iașului. Acum este vorba doar de o întărire a stăpânirii asupra unor vii dăruite mănăstirii de mai multă vreme. Sfinția ta are dreptate, fiindcă la 12 martie 1617 (7125) găsim cele scrise de „Io Radul (Mihnea) voievod” care spune că: „Am dat și am întărit rugătorilor noștri călugări de la mănăstirea Sfântul Sava, din târgul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Nu băutura este rea, ci beția, nici mâncarea, ci îmbuibarea; nu este rea nașterea de prunci, ci desfrânarea. Atunci nimic din cele lăsate de Dumnezeu nu sunt rele, ci rea este întrebuințarea lor nefirească, zice Sfântul Maxim Mărturisitorul”. De asemenea „Dăruiți ca moștenire copiilor voștri în primul rând virtutea, și după aceea dăruiți-le ceea ce ați agonisit”. Dar „A fi mare nu-i de mirare, a fi om e lucru mare”. Și „Moartea este oglinda în care tu vezi că ești
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mănăstiri de tămâie și de lumini”. Mi se pare că am mai auzit noi, dragule, de îndrăzneala vecinilor (țăranilor) de pe moșiile mănăstirești de a nu se supune muncilor în folosul mănăstirilor. Așa au făcut și cei din satul Ciurbești, sat dăruit mănăstirii Bârnova de Miron Barnovschi voievod. La 24 iulie 1670 (7178) însă, Gheorghe Duca voievod restabilește ordinea: „Oamenii dintr-acel sat din Ciurbești să aibă a lucra,... într-o lună câte două dzile, peste toți anii călugărilor la trebele lor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Cetățuia să-mi revină mie. Întâi aș vrea să spun că această danie este ultima cunoscută de noi, fiindcă or fi fost și altele, pe care nu le știm. Este vorba de un loc de casă din Târgul de Sus, dăruit Cetățuii de călugărița Casiiana Poroșchioaia la 23 aprilie 1771. Am băgat de seamă, părinte, că printre cei ce fac danii către mănăstiri se găsesc și călugări. De unde până unde au ei bunuri pe care să le dăruiască mănăstirilor? Nu este
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
bunăvoința voievozilor nu se oprește la cele pe care le-am discutat noi înainte. Uite de pildă la 1 august 1761 (7269) Grigore Ioan Theodor Calimah voievod întărește mănăstirii Zlataust stăpânirea asupra unui loc de dughene de pe Ulița Rusească, loc dăruit mănăstirii la 13 septembrie 1755 (7264) de Iorga Mințea. Iar din hotărârea lui Grigorii Ioan Calimah voievod aflăm că iarmarocul ce se ținea la Sfântul Dumitru „În șăsul Frumoasăi” se va muta la Ciric - loc care aparținea mănăstirii Zlataust. Pe când
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
la 3 ianuarie 1759 (7267), mănăstirea Dancul avea dreptul de a lua din vama domnească câte patru ocă de untdelemn și jumătate de ocă de tămâie pe lună. O altă țigancă, pe nume Mariia Hordineasă, ajunge în stăpânirea mănăstirii Dancul dăruită fiind de Maria, fiica lui Grigoraș Jora, fost vistiernic, la 15 august 1759 (7267). Am aflat un lucru, părinte, care nu-i unul oarecare și merită atenția noastră. Care-i acela? Apoi la 14 mai 1761 (7269) Ioan Theodor Calimah
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
retraduc, să le critic și să le laud în cadrul unui Curs special cu tematică potrivită; văd aici un început și o continuare a unei activități remarcabile, subîntinsa de arcul abia susținut de coardă tensionată a unei personalități entuziaste, complexe și dăruite meșteșugului. ȘTEFAN AVĂDANEI Dincoace de oglind= William Shakespeare Sonetul XVIII C-o zi de vară să te-asemui dar? Mai dulce-ai firea, măi cumpătata: De vînt în mai se scutur muguri iar, Și viața verii-i mult scurtata: Prea
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
acolo, în nostalgia senilității, amintirea tatălui, plutind pe canalele orașului devastat de teroare. L-au ajuns, iată, pe paraliticul argentinian Claudiu amintirile, zilele de demult când umbla să-și cumpere mănuși albe de mire, în timp ce hoitul tatălui plutea pe canale, dăruit vidanjorilor, la gura de vărsare, între deșeurile orașului. Dacă i-ar aduna, în noua noapte de primăvară, pe toți frații pacienți, sute, o mie, mii, înșirați cu câte o torță în mână pe taluzul care ocrotește albia colectorului până la vărsarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Moldova gubernie, botezată: „Bessarabia” - de cartografii francezi..?) - și sufletele... Frumos spus: suflete - ceea ce dovedește, dacă mai era nevoie, bunul-suflet al Rusului, șarmul lui slav...: sclavii, robii, oamenii prefăcuți În vite, În unelte și care puteau fi vânduți, pierduți la cărți, dăruiți unei amante, aceștia nu erau ceea ce erau: șerbi, sclavi, animale, ci... creștinește; ci rusește: suflete. Aflând țăranii moldoveni că, dintr-o trăsătură de condei, Rușii le furau, nu doar avutul, ci și libertatea - chiar dacă În loc li se mărinimos dăruia titlul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
și freacă ? Cunosc o groază de românce la Paris care nu spală covorul pe gazonul din fața casei în fiecare duminică. Pe de altă parte, nu e greu să regăsești în această întîmplare pathos-ul bunei gospodine de la țară (și nu numai), dăruită trup și suflet îngrijirii casei. Poate că femeia din poveste chiar dorea să le demonstreze noilor săi vecini francezi că ea e gospodină, că e curată, adică nu ca „ăia”, știm noi cine... Singurul lucru cert și care putea fi
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]