139,825 matches
-
alegătorii n-au chef să voteze. Dar dacă acest referendum a ținut două zile, o premieră pentru votantul român, de ce n-a fost programat toată săptămîna și nu s-au organizat și tombole cu premii pentru cei care au spus DA? Cronicarul nu ia în rîs Constituția, dar circul organizat în vederea votării ei întrece orice imaginație. l „După cum sînt dirijate dezvăluirile și, mai ales, cioburile de dezvăluiri, mai e puțin și reiese că disidenții, opozanții și deținuții politici au fost informatori
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]
-
furt, ci acțiune caritabilă. Cuvintele sale emană, sunet de sunet, cinismul omului rău, al carieristului capabil să calce pe cadavre pentru a-și atinge scopurile. „La cardiologie se mai și moare”, spunea pe-un ton de atroce detașare șerban Brădișteanu. Da, iar în medicină se mai fac și escrocherii, l-am putea completa gândindu-ne la cel care i-a dat girul unui concurs cu cântec, despre care în Timișoara s-a vorbit ani în șir. Punctul tare al apărării lui
Grup organizat de profanatori by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13448_a_14773]
-
-i nimic, se consolează moderatorul, voi vorbi eu, iar Z mă va aproba. Ceea ce se și întîmplă. Moderatorul e extrem de bătăios, încalecă pe caii cei mari, scoate fum pe nări, Z se trezește dintr-o dată pus la zid pentru un da pe care nu l-a rostit destul de răspicat, emisiunea se termină cu victoria deplină a moderatorului asupra nu se știe cui. Pleacă mulțumit: și-a demonstrat încă o dată calitățile civice și de profesionist al televiziunii. Dacă, în schimb, interlocutorul este
Moderatorii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13421_a_14746]
-
un băietan frumos, cu afaceri bine închegate. Își adunase o brumă de avere. Cu toate diferențele dintre ei, mama și tata s-au întâlnit, s-au împăcat unul cu altul și au trăit foarte bine. - V-ați născut lângă Fălticeni.... - Da, aici aproape, în sătucul Arghira, unde tata avea o moșioară. Când a venit vremea să merg la școală, părinții s-au gândit că o școală primară, a unui sat rătăcit pe undeva, e una și o școală de oraș, încadrată
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
Și care s-au rătăcit. “...am ajuns, într-o dimineață frumoasă, cu soare, la Paris” - Liceul l-ați făcut tot la Fălticeni, într-o atmosferă de efervescență intelectuală de care ne amintim cam rar atunci când vine vorba de târgurile Moldovei. - Da, am avut profesori străluciți. De exemplu, profesorul Răutu la limba română, Spiridonescu la istorie și așa mai departe. Îți impuneau un anumit nivel de cultură. Limbile străine am început să le învăț încă din casă, prin rudele mele de origine
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
devreme: să faci ceva ! Rodin, Brâncuși, Irimescu La Paris m-am înscris la Academie de la Grande Chaumière, unde am avut parte de profesori eminenți, în frunte cu Joseph Bernard. - Pe inițiatorul bursei, pe Nicolae Iorga l-ați cunoscut ? - Sigur că da, i-am făcut și portretul. Odată, m-am găsit față în față și am dat mâna cu dânsul, cu această mare personalitate. În ziua aia nu m-am mai spălat pe mână! - Ce a însemnat Parisul pentru dumneavoastră? - A fost
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
nu trebuie să le lași să te copleșească. Dacă poți, e bine să le depășești cu zâmbetul pe buze. - Câteodată, nu ne rămân decât iluziile. Bunul dumneavoastră prieten, Corneliu Baba, spunea că preocuparea dumneavoastră este jocul cu iluziile. - Sigur că da. Fără iluzii, viața parcă ar fi mai seacă. Dar așa, iluziile însoțesc toată activitatea noastră, toate eforturile și gândurile noastre. Că se vor realiza sau nu, asta e altceva. Ne rămâne, însă, speranța. - De politică ați încercat să vă țineți
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
una de alta cum sîntem îndemnați să credem” (trad. Al.I.). Sumarul revistei este tentant: un text al lui Alain Paruit (cititorii români îl cunosc ca excelent traducător în franceză al multor scriitori români de valoare) despre ineditele lui Cioran (da, există numeroase inedite!), atingînd în treacăt și subiectul fierbinte al cărții Alexandrei Laignel-Lavastine, Marta Petreu, Spengler și Cioran: filozofii paralele, Dieter Schlesak: Mă plictisesc de tine și un fragment din comentariul empatic al lui Livius Ciocârlie la Caietele cioraniene, în
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
franceză (traducere făcută de autor și în cîteva cazuri de Miron Kiropol) readuce uneori somptuozitatea, ușoara prețiozitate și grandilocvența perioadei românești a poeziei lui Ilie Constantin, însă citind și variantele în franceză (cîteva, așezate în finalul antologiei) oricine își poate da seama că mai vechile trăsături sînt mult estompate. Antologia ne arată și fața nouă a poeziei lui Ilie Constantin: poemele scrise după întoarcerea în țară. Confesiunea, biograficul și chiar anecdoticul au luat locul abstracțiunilor. Mirările, uitarea, insomnia au dispărut, pacea
Unitatea pierdută by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13507_a_14832]
-
și chiar anecdoticul au luat locul abstracțiunilor. Mirările, uitarea, insomnia au dispărut, pacea și „netedul” sînt de-acum protagoniste, „vălul lui Isis” a pierit. Va fi altfel lirica lui Ilie Constantin? Judecînd după textele noi din Mulțimea singurătate probabil că da. E chiar posibil ca ea să fie mai aproape de sensibilitatea cititorilor de astăzi, pentru că înlocuiește nonfigurativul modern cu figurativul din postmodernitate, mai pe gustul contemporanilor, firește. Rămîne însă de văzut dacă se va ridica la înălțimea poeziei „înalte” care l-
Unitatea pierdută by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13507_a_14832]
-
departe de a fi un termen de bază al aprecierii; cuvîntul manifestă totuși destulă libertate combinatorie, fiind întrebuințat pentru obiecte și pentru persoane: „cel mai penal site”; “jocu e penal, părerea mea... “ (forum.softnews), „coboram în stil penal” (alpinet.org); “da, știu, e penală faza...” (computergames); „emisiunea aia penală de la prima” (sod.cont), „muzica voastră penală” (vp.rosite.ro), „poeziile de acum câteva săptămâni au fost penale și super artificiale” (computergames.ro); „iarăși mâncăm din mâncărurile penale ale băștinașilor” (alpinet.org
„Penal” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13492_a_14817]
-
și cîntece, se prefirau apariții neașteptate, precum impresionantul chip mongol al lui Lenin, înconjurat de un grup.5) Ba chiar i s-a atribuit lui Karl Radek ideea de a le fi «suflat» tinerilor de la Cabaret cuvîntul Dada (în rusește «da, da» înseamnă, ca și în românește, o aprobare). În prefața la scrierile lui Huelsenbeck, Hans Kleinschmidt spune că Arp, Ball și Huelsenbeck nu l-au întîlnit niciodată pe Lenin, dar că Tzara le-a povestit mai tîrziu prietenilor lui parizieni
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
cîntece, se prefirau apariții neașteptate, precum impresionantul chip mongol al lui Lenin, înconjurat de un grup.5) Ba chiar i s-a atribuit lui Karl Radek ideea de a le fi «suflat» tinerilor de la Cabaret cuvîntul Dada (în rusește «da, da» înseamnă, ca și în românește, o aprobare). În prefața la scrierile lui Huelsenbeck, Hans Kleinschmidt spune că Arp, Ball și Huelsenbeck nu l-au întîlnit niciodată pe Lenin, dar că Tzara le-a povestit mai tîrziu prietenilor lui parizieni că
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
erau atît de înfuriați de producțiile noastre, mai ales de cele ale lui Tzara și Serner, că s-a iscat o adevărată încăierare.»14) Decepții futuriste Dragul meu confrate. Iată cîteva poezii futuriste dintre cele mai îndrăznețe. Nu-ți putem da versuri libere, fiindcă noi credem că versul liber nu mai are azi nici o rațiune de a fi. Îți trimit deci cuvinte în deplină libertate, lirism absolut, eliberat de orice prozodie și de orice sintaxă. Țin foarte mult ca futurismul să
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
ceea ce am văzut cu toții. Privită la rece, „tragedia” eșecului de la europene nu mi se pare chiar atât de mare. În fond, urmează calificările pentru mondiale și atunci vom avea prilejul să dovedim dacă suntem cu adevărat buni (eu cred că da) sau am trăit în fața televizoarelor o iluzie colectivă. Învățați cu pomeni, cu „eșalonări”, „facilități”, „compensări”, intrăm în sevraj imediat ce dispare de lângă noi medicul-asistent, fie că se numește guvern sau organism internațional. Există, însă, zone în care bacșișurile n-au nici un
„Nașu’ + Corleone = Urs Meier” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13502_a_14827]
-
pe care mi-am propus să le reluăm în acest dialog. Să începem cu impresia pe care mi-a făcut-o mai ales peisajul „citadin” de la periferia Bucureștiului și apoi tot restul. Putem vorbi de un peisaj totalitar? Ismail Kadaré: Da, putem. Este o dramă a peisajului care a urmat dramei umane, provocată de-a lungul anilor de mai multe cauze: ideologice, pecuniare, pofta de îmbogățire... Coincidența mai multor împrejurări, așa cum bine ați observat, duce la o modificare a peisajului în
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
cauze: ideologice, pecuniare, pofta de îmbogățire... Coincidența mai multor împrejurări, așa cum bine ați observat, duce la o modificare a peisajului în sens „totalitar”. RB: Albania, care se bucură de proximitatea Mediteranei, a cunoscut și ea mutilări peisagistice... IK: Din păcate, da. Numai că o parte a litoralului albanez era interzisă accesului public din teama obsesivă a puterii că oamenii ar putea fugi. Așa încît o considerabilă porțiune a țărmului era rezervată armatei! În timp, ea a ocupat și cele mai frumoase
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
fost obligat să părăsească Franța și să plece în Statele Unite. RB: Dar este posibil să mai existe o cauză a răcelii cu care scriitorii est-europeni emigrați erau primiți în Apus: un sentiment de culpabilitate. Ați perceput urmele acestei vinovății? IK: Da, dar nu am enumerat încă toate cauzele și, pe lîngă culpabilitate, mai intervenea și uitarea. Autorii acelor țări erau pur și simplu dați uitării. Cînd ei își făceau apariția în Apus, era ca și cum niște fantome le-ar fi tulburat occidentalilor
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
cele două elemente: clădirea impozantă a Uniunii Scriitori-lor vis-a vis de casa măruntă a prostituatei (rîde). RB: Aici realitatea o ia înaintea metaforei fiindcă, în cele din urmă, existența multor scriitori în timpul dictaturii însemna de fapt o prostituție. IK: Da, dar într-un mod tragic, în cele din urmă. Cînd scriitorii au fost alungați din Tirana, și prostituata din romanul meu a fost alungată. Dar nu vreau să dezvălui finalul romanului meu care, poate, va fi publicat în traducere în
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
în seamă și realitatea de la care a pornit. Locuitorii Balcanilor, aș îndrăzni să afirm, au uneori o relație specială cu ceea ce s-ar putea numi adevărul. Ei nu-l percep atît de la obiect și de pragmatic ca occidentalii. IK: O, da, nu putem afirma că vorbitorii din această regiune sînt foarte exacți (rîde). Ei au mai degrabă o percepție „artistică” a geografiei, a istoriei, a memoriei, o percepție subiectivă, fantezistă. Dar, asta e, tocmai asta. Ei se află la frontierele mitului
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
cumva prin aceasta ea și tabuizează anumite fapte, ușurează un proces de refulare? Și nu cumva literatura poate avea un efect eliberator, chiar sau tocmai atunci cînd ea se referă la unele atrocități? ALA: Ca un fel de exorcism? RB: Da, ca un exorcism. ALA: Nu, nu cred. Cred că literatura are o misiune foarte specifică, nu cred în exorcism. Trebuie să trăiești cu obsesiile tale. Nu cred că se pot scrie romane bune înainte de a fi trăit. Poți scrie poeme
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
interesează. Războiul și pacea, nu-mi pasă de ele. Îmi pasă de felul în care le redai. Restul nu e important. Sînt foarte puține lucruri importante în viață. RB: Dar cel mai important lucru este totuși viața însăși. ALA: Poate da, poate și a rămîne fidel onoarei de a fi viu, poate... RB: O spuneți și în calitate de medic? ALA: Am fost medic foarte puțin timp. De îndată ce am putut trăi din cărțile mele, am abandonat toate celelalte. Am fost medic fiindcă aparțineam
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
pun probleme, cititorii și le pun, căutînd să afle ce face scriitorul de reușește să scrie romane atît de bune, cărți care ne fac pe noi să-i trăim lui viața. Căci, în cele din urmă, aceasta este problema. ALA: Da, aceasta este problema... septembrie 2003
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
sute de astfel de cazuri. În general adolescenții sunt victime ale canetelor. Ca urmare, aceste canete vor fi reconcepute, să nu mai prezinte astfel de riscuri. Precauția americană ajunsă la paroxism! Un bun exemplu - să fac o divagație - se poate da cu sticlele de șampanie sau vin mustos - este obligatoriu să se scrie pe etichetă că dacă se scoate dopul În direcția ochilor, poate să-i lovească (pe ochi!). Nu este de glumă - probabil a existat un caz În care avocații
RSNA 2009. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_316]
-
și cel al scrierii: ”și vezi băi... că se scrie corect e bine să copiezi nu să copii cum zici tu”. Formele (să) copii, (să) copie sînt variante morfologice neadmise de norma actuală, dar atestate în trecut; în dicționarul academic (DA), o formă fără -ez apărea într-un citat din N. Iorga („neglijă să le copie din nou”), indicîndu-se și tendința de a se folosi forma fără -ez mai ales la conjunctiv. Al. Graur trecea, în dreptul formei înregistrate copii, indicația „frecvent
Vechi și nou by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13514_a_14839]