8,648 matches
-
astfel o cheie a esteticii romantismului, a expansiunii cosmice și a delirului uranic, a retragerii în insula paradisiacă ( a lui Euthanasius) și a dorului dispersiei - mistuirii în totul și în nimic - cupio dissolvi - (a se vedea textul poetic Rugăciunea unui dac). Viziunea îndurerată a lui Eminescu, întrevăzută în legile istoriei și universului, își găsește mângâiere fie în „națiune și religiune”, fie în mit („cu izvoare ale gândirii și cu râuri de cântări”) sau în iubire, tot atâtea nuclee ale creativității în contra
Eminescu, recitiri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4009_a_5334]
-
care însoțesc ca un sublim ecou vitalul, elegiacul dor - tensiune a idilei și a nuntirii, a dispersiunii - mistuirii în armonia și în esența autentică a lumii (cupio dissolvi). „Și-n stingerea eternă dispar fără de urmă”, rostește protagonistul din Rugăciunea unui dac, altfel spus,definindu-și dorul de identificare în Nirvana budistă. Climate și stări sufletești, aceleași dintotdeauna și totuși irepetabile, aventură și pătimire, solitudine, despărțire, bucurie și fericire împărtășită, luciditate, frustrare, iubire și moarte, iluzie și desvrăjire (Venere și Madonă, Scrisoarea
Eminescu, recitiri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4009_a_5334]
-
lui Enea, latinii, toți originari din spațiul tracic erau muți? Romanii Înșiși nu au afirmat niciodată că ei vorbesc limba romană: ei Își numeau limba latină. Atunci de ce, dacă admitem descendența românei din latină nu i-au Învățat corect pe daci și cum se numea noua limbă<footnote citat preluat de pe internet cu sursă necunoscută. footnote>. Despre filiația latină-română iată ce scrie D`Hauterive (Memoriu asupra vechei si actualei stări a Moldovei, Ed. Acad., p 255-257, 1902): «Latineasca, departe de a
Limba română – limba europeană primordială. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_393]
-
sosirii grecilor. De la numele de pelasgi, trecând prin varianta belagi s-a ajuns la denumirea actuală de valahi/vlahi. Niehbur În Istoria romanilor susține același lucru: ”Pelasga este mama latinei și a greacăi”. Horațiu (Odele I, 20) scrie: ”Colhii și dacii mă cunosc, ei vorbesc o limbă barbară, de idiomă latină”. Papa Nicolae I (an 865 d.H., Într-o scrisoare către Împăratul Mihai al III-lea al Constantinopolelui) afirmă: ”grecii numesc limba latină - limba pe care o vorbesc sciții” adică geții
Limba română – limba europeană primordială. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_393]
-
conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal. Numeroase ritualuri păgâne celebrau echinocțiul de primăvară mai ales pentru importanța sa în creșterea fertilității pământului și a naturii în general. La Șinca Veche, unde se presupune că dacii aveau într-adevăr un locaș de cult în grotă, se vor fi adus desfășurat dansuri rituale și sacrificii cu ocazia echinocțiului de primăvară. Echinocțiul de primăvară este sărbatorit anual de persani, care marchează astfel Anul Nou Persan sau Nowruz. Celebrarea
Echinocțiu de primăvară. Tradiții și obiceiuri pentru 20 martie by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/40972_a_42297]
-
Oana-Georgiana Enăchescu Eminescu stăpînește istoria în chip desăvîrșit, aș zice, pentru un tînăr la vremea aceea. De la Decebal, de la mitologia legată de Daci și de Dacia, ajunge să-i cunoască atît de bine pe Mircea, pe Ștefan - de altfel Ștefan este centrul preocupărilor sale, pentru că Ștefan e marele luptător, e marele voievod, e cel care exprimă spiritul unei nații, și de aceea Ștefan
Zoe Dumitrescu-Bușulenga, „Îmbrăcat în hainele succesive ale istoriei românești...“ by Oana-Georgiana Enăchescu () [Corola-journal/Journalistic/3946_a_5271]
-
repede în conversație că am prieten, poate prinde hintul.) Eu: Dap, am terminat un master Ghertzoiul: este diferența mare între fețele lor și ale noastre (Dublu spanac... mă ia și cu clișee naționaliste; să vezi că o să înceapă și cu dacii care dracii-lacii-pitpalacii...) Eu: Nu mi se pare Ghertzoiul: Ești de puțin timp în UK Eu: De doi ani Ghertzoiul: și crezi caa fetele din uk sunt frumoase că femeile noastre? adică ROMÂNCE (Dacă nu scrii cu LITERE MARI, DE NEAM
“Bani nu aduce fericirea” by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18899_a_20224]
-
vedere pare o mașină ok, nici urâtă dar nici frumoasă și cu siguranță scopul acesteia este să fie ieftină și buna, cu un cost mic de întreținere. Că motorizări se apre ca sigur primul SUV din istoria neamului românesc de la Daci încoace va avea parte de 1,5DCI și de 1,6 16v. Vezi mai multe informații, detalii tehnice, discuții, comentarii și imagini pe forumul sitului AutoMotorClub. Sursă automotorclub Concurs: Câștiga un set de cosmetice auto Situl www.AutoMotorClub.com organizează
Iasi 4u [Corola-blog/BlogPost/95497_a_96789]
-
Ca urmare la toate acestea, Constantin Frosin, cu cea mai mare stimă și admirație, își expune părerea despre Rodica Elena Lupu în modul următor: “Fructele hristice: rodiile s-au combinat cu frumusețea Elenei din Troia și cu simbolul suprem al Dacilor: Lupul. Și a rezultat Cuvântul întruchipat în poezie, proză, eseu jurnalistic și cine știe câte încă vor mai fi fiind și asteaptă ca distinsa Autoare să le dea la iveală... Felicitări și la mai multe, stimată și distinsă Doamnă Rodica Elena LUPU
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
Acasa > Poeme > Emotie > LACRIMI DE LUMINĂ Autor: Daniel Dac Publicat în: Ediția nr. 2235 din 12 februarie 2017 Toate Articolele Autorului IM MEMORIAM NICOLETA ARTURO SIMPETRU E-atâta liniște și doare Când se așterne peste noi, Iar cerurile-mi par că-s goale, Secate după-atâtea ploi. O rază-abia de
LACRIMI DE LUMINĂ de DANIEL DAC în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384785_a_386114]
-
din lacrimi de lumină, Ce se revarsă-n trupul meu. Nici nu mai știu când trece vremea Și-mi par că toate s-au oprit, Când nesfârșita lumii clipă, Tăcut, se scurge-n infinit. Referință Bibliografică: LACRIMI DE LUMINĂ / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2235, Anul VII, 12 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
LACRIMI DE LUMINĂ de DANIEL DAC în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384785_a_386114]
-
par că toate s-au oprit, Când nesfârșita lumii clipă, Tăcut, se scurge-n infinit. Referință Bibliografică: LACRIMI DE LUMINĂ / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2235, Anul VII, 12 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Daniel Dac Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
LACRIMI DE LUMINĂ de DANIEL DAC în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384785_a_386114]
-
dreptul cel mai scump și cea mai săracă datorie a fiecărui cetățean, iar Domnia-Sa este un Cetățean exemplar. Viață este un mare dar al naturii, dar adevărată fericire este să faci bine țării și poporului tău. De aceea moștenitorul dacilor de ieri este în fruntea bătăliei de ani buni dusă pentru Unirea cu țara-soră, Basarabia. O viață l-am știut la Radiofuziune, în redacția culturală unde trebăluia, apoi la televiziune, o scurtă perioadă conducând chiar Editură pentru Turism. Din 1990
LA MULTI ANI DOMNULE PROFESOR,LA MULTI ANI ROMANIA! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349229_a_350558]
-
de la populații vecine rurale. Noi putem demonstra că vorba latină vine chiar din dacă în care trebuie sa fi fost cuvântul iranian kat „casă” și învățatul Dioscoride ne spune ca bliț „știr” în greacă și latină avea formă blis la daci, asadar cu ț>s. În dacă va fi fost kas „casă” intrat în latină „de la neamurile vecine, rurale” care erau dacii, latinii sosind în Pen. Italica acum 3200 ani de la Dunărea de Mijloc! Și petra grec și latin vine tot
ORIGINEA LIMBAJULUI SI ETIMOLOGIA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349244_a_350573]
-
iranian kat „casă” și învățatul Dioscoride ne spune ca bliț „știr” în greacă și latină avea formă blis la daci, asadar cu ț>s. În dacă va fi fost kas „casă” intrat în latină „de la neamurile vecine, rurale” care erau dacii, latinii sosind în Pen. Italica acum 3200 ani de la Dunărea de Mijloc! Și petra grec și latin vine tot de la daci nu invers. Dar verbul „a vedea” ? De la apă, căci omul se vede, se oglindește în apă stătătoare. Indoeuropeanul vid
ORIGINEA LIMBAJULUI SI ETIMOLOGIA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349244_a_350573]
-
cu ț>s. În dacă va fi fost kas „casă” intrat în latină „de la neamurile vecine, rurale” care erau dacii, latinii sosind în Pen. Italica acum 3200 ani de la Dunărea de Mijloc! Și petra grec și latin vine tot de la daci nu invers. Dar verbul „a vedea” ? De la apă, căci omul se vede, se oglindește în apă stătătoare. Indoeuropeanul vid se apropie de ved „apă” în mordvină, magh. lat. „a vedea „ de lat, lata „ploaie” apă în oropom, Etiopia, sigur și
ORIGINEA LIMBAJULUI SI ETIMOLOGIA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349244_a_350573]
-
roșesc și mă agit /de parc-am fost acolo /și eu și am fugit. Nu cumva rătăcește, /fugar strămoșul meu /că-n loc să-ți mângâi rana /încep să tremur eu? Și cum îl cheamă, Doamne? /să-l strig de pe la daci, /că Tu nu ții mânia, /să-l ierți și să Te-mpaci! (Vinerea Patimilor, 11 Aprilie 1958, Min. Interne, celula 35 subsol). Virgil Mateiaș, fiul învățătorului Ilie și al Cetății Făgăraș, avocat al Dreptății și al Adevărului. A fost arestat
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
anii de pripas în dangăte de clopot și beteală. Telegarii visului îl poartă pretutindeni ca o logodnă de taină, ca leagănul în zbor al cocorilor. rostogolindu-l pe tot ce-a fost marele dor. S-a prins de Cerdacul (cerul dacului) cerului cu ochii înfloriți de lacrimi, cu inima pe cărăruie spre împlinite vreri, cu armonii de cânt în care se revarsă Harul sfânt. Nicicând răstignirea nu mi-a fost mai grea /și fierea mai amară, Maica mea. Nicicând ca astăzi
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
arată că „Geții îl numesc pe Saturn Zalmoxis; Hesychius precizează că „Zalmoxis este Kronos”. Iată deci că pentru antichitatea greco-romană Zalmoxis este numele dacic al lui Saturn. Și, mai mult decât atât, Saturn era considerat în lumea greco-romană drept zeul dacilor prin excelență, el fiind numit Zeus Dakie și Dokius filius Coeli (Pliniu). Că lucrurile stau exact așa, ne vom lămuri imediat ce vom lua în calcul faptul că scriitorii antici afirmă în unanimitate că dacii sau geții erau un popor „hiperborean
POVESTEA SFINTEI SĂRBĂTORI A CRĂCIUNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361251_a_362580]
-
considerat în lumea greco-romană drept zeul dacilor prin excelență, el fiind numit Zeus Dakie și Dokius filius Coeli (Pliniu). Că lucrurile stau exact așa, ne vom lămuri imediat ce vom lua în calcul faptul că scriitorii antici afirmă în unanimitate că dacii sau geții erau un popor „hiperborean”. Mărturiile în acest sens sunt foarte multe. Vom nota doar spusele lui Strabon („Primii care au descris diferitele părți ale lumii spun că Hiperboreeni locuiau deasupra Pontului-Euxin și a Istrului” - Geografia, XI, 6, 2
POVESTEA SFINTEI SĂRBĂTORI A CRĂCIUNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361251_a_362580]
-
Marțial (care într-o epigramă dedicată unui soldat plecat în expediție în Dacia spune: „Soldat Marcelin, tu pleci acum să iei pe umerii tăi cerul hiperborean și astrele polului getic” - Epigr., IX, 45 și care numește victoria lui Domițian asupra dacilor „Hiperboreus triumphus” - Epigr. VIII, 50). Cum pentru greci și romani Saturn era zeul primei vârste a omenirii și al hiperboreenilor și cum pentru aceștia dacii erau un popor hiperborean, în mod firesc Saturn era prin excelență zeul Daciei (Zeus Dakie
POVESTEA SFINTEI SĂRBĂTORI A CRĂCIUNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361251_a_362580]
-
hiperborean și astrele polului getic” - Epigr., IX, 45 și care numește victoria lui Domițian asupra dacilor „Hiperboreus triumphus” - Epigr. VIII, 50). Cum pentru greci și romani Saturn era zeul primei vârste a omenirii și al hiperboreenilor și cum pentru aceștia dacii erau un popor hiperborean, în mod firesc Saturn era prin excelență zeul Daciei (Zeus Dakie). Analizând compunerea numelui Zalmoxis, dacă eliminăm sufixul grec is, rămâne Zal-mox, adică Zeul Moș, Zeul Bătrân, echivalent cu Saturnus Senex sau Bătrânul Crăciun. Mai mult
POVESTEA SFINTEI SĂRBĂTORI A CRĂCIUNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361251_a_362580]
-
era prin excelență zeul Daciei (Zeus Dakie). Analizând compunerea numelui Zalmoxis, dacă eliminăm sufixul grec is, rămâne Zal-mox, adică Zeul Moș, Zeul Bătrân, echivalent cu Saturnus Senex sau Bătrânul Crăciun. Mai mult decât atât, Platon (în Charmides, 5) spune că dacii îl numeau pe Zalmoxis „Zeul nostru și Regele nostru”. Să ne amintim acum datele din folclor potrivit cărora în popor Crăciun este numit „regele românilor” (sau al „rohmanilor” și „blajinilor”) și astfel tabloul devine complet: Crăciun, „rege al românilor”, nu
POVESTEA SFINTEI SĂRBĂTORI A CRĂCIUNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361251_a_362580]
-
și Regele nostru”. Să ne amintim acum datele din folclor potrivit cărora în popor Crăciun este numit „regele românilor” (sau al „rohmanilor” și „blajinilor”) și astfel tabloul devine complet: Crăciun, „rege al românilor”, nu este altul decât Zalmoxe, pe care dacii îl numeau tot „regele nostru”. Dar ce legătură există între Saturn/Zalmoxe/Crăciun și evenimentul creștin al Nașterii Mântuitorului? Pentru a răspunde, trebuie să lămurim că „ideea mesianică” nu este proprie tradiției mozaice, ci era răspândită în toată lumea antică, îmbrăcând
POVESTEA SFINTEI SĂRBĂTORI A CRĂCIUNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361251_a_362580]
-
În România trăiesc mai multe naționalități care au obiceiuri și tradiții frumoase transmise prin viu grâi, din generație în generație constiituind pentru fiecare grup în parte trăsătură lui specifica.Stramosii noștri, daci, erau oameni simpli care se ocupau cu creșterea albinelor și vânătoare, dar care au fost cu greu cuceriți de Traian.De-a lungul timpului au fost sub dominația mai multor imperii dar prin vitejia și bărbăția lor au devenit un
TARA MEA! ROMANIA ESTE TARA MEA! de MIHAELA CIOLAN în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344235_a_345564]