806 matches
-
reia ofensiva, în ciuda încercărilor de tratative ale lui Decebal, duse de solii formate din comatiși apoi prin tarabostes. Traian va ataca din mai multe părți, iar dacii, slăbiți, vor cere pacea, pe care Traian o va accepta. "Al doilea război daco-roman" Încă după primul război dintre Decebal și Traian (101/102) romanii ocupaseră Banatul și țara Hațegului, Oltenia, vestul Munteniei și probabil sudul Moldovei. Cassius Dio scria că după acest război, comanda armatei romane de ocupație i-a fost încredințată lui
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
și morminte tumulare. În acropole, săpăturile au identificat — suprapunând o așezare din epoca bronzului, precum și urme hallstattiene - șase nivele de locuire geto-dacică, durând din sec. 4 î.e.n. până în sec. 1 e.n. Viața așezării a luat sfârșit în împrejurările violentului conflict daco-roman. Din pricina răscolirilor repetate ale depunerilor, nu au putut fi identificate decât locuințe din ultima perioadă, dar, după resturile incomplete care au putut fi surprinse și în nivelele mai vechi, par să fi fost asemănătoare. S-ar părea că erau toate
Piroboridava () [Corola-website/Science/319848_a_321177]
-
triburile dacice aflate în relație cu presiunea crescândă a Imperiului Roman, drept care acestea au ridicat cetăți defensive în vârful Cetățuia, la Gura Vitioarei și în alte locuri de pe valea Teleajenului. Ulterior calea a fost utilizată de către legiunile romane în timpul Războaielor Daco-Romane și a fost păzit spre sud de castrele de la Drajna, Mălăiești și Târgșoru Vechi. Spre nord trecătoarea a fost vegheată de castrele de la Cumidava, Boroșneu, Angustia. Tot romanii au construit un drum pavat cu lespezi de piatră care, urcând de la
Pasul Tabla Buții () [Corola-website/Science/315277_a_316606]
-
zona Petroșaniului (și ulterior și în alte așezări) care atestă exitența unui "collegium fabrum", corporație a fierarilor. În secolul al III-lea, la Tomis și în multe alte localități subcarpatice, este atestată existența unor cuptoare de ars cărămidă. În așezarea daco-romană de la Târgșorul Vechi (județul Prahova), s-au descoperit vase în care se păstra țiței sub forma de smoală (secolele V-VI). Descoperirile arheologice din zona subcarpatică dovedesc faptul că, după retragerea administrației romane, pe teritoriul țării noastre exista o populație
Istoria tehnologiei în România () [Corola-website/Science/318774_a_320103]
-
mulțumire pentru obținerea victoriei, ar fi construit la Scânteia o biserică. Biserica "Sf. Voievozi Mihail și Gavriil" din Scânteia a fost construită în secolul al XV-lea. Pisania originală nu s-a păstrat. Pr.prof.dr.acad. Mircea Păcurariu în lucrarea sa ""Sfinți daco-romani și români"" (Ed. Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 1994) menționează că biserica din Scânteia este atribuită de tradiția locală lui Ștefan cel Mare. În biserică este păstrat un amplu tablou votiv pictat în 1846 și care are, la partea inferioară
Biserica Sfinții Voievozi din Scânteia () [Corola-website/Science/318798_a_320127]
-
a X-a Gemina, Legiunea a XI-a Claudia, Legiunea a II-a Traiana Fortis și Legiunea a XXX-a Ulpia Victrix au învins pe daci, ducând astfel la victoria romanilor. Deși dacii a suferit o înfrângere în timpul primului război daco-roman al lui Traian, împăratul a amânat asaltul final asupra capitalei lor de Sarmizegetusa în scopul une victorii definitive sigure, prin reorganizarea trupelor imperiale. Traian a impus concesii dace severe în cadrul negocierilor de pace cu dacii. Astfel, Decebal trebuia să renunțe
Bătălia de la Sarmisegetusa () [Corola-website/Science/321618_a_322947]
-
ai otomanilor. Sunt fără acoperire științifică ca în secolele VII - IX pe teritoriul actualului Bălți ar fi locuit triburile slave ale tiverților și că ar fi fost sub jurisdicția cnezatului Haliciano-Volân sau Rusiei Kievene. În regiunea stepei bălțene elementul autohton daco-roman a predominat mereu, iar popoarele migratoare au părăsit teritoriul sau au fost asimilați. Majoritatea autorilor preocupați de istoria veche a mun. Bălți au vehiculat numele principese poloneze Ringala de Mazovia (Mazovețki), care ar fi stat la temelia înființării orașului în
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
de Sibiu și la 5 km de Ocna Sibiului, pe DJ106B Sibiu-Ocna Sibiului sau pe DN1 Sibiu-Sebeș. Așezarea este străbătută de pârâurile Șura Mică, Ruscior și Râșnoave, care curg pe direcția vest-est și se varsă în râul Cibin. șezare rurală daco-romană. În perioada modernă au fost descoperite pe teritoriul comunei, la locul numit „Râșloava”, vestigii datând din secolul al IV-lea și al IX-lea, care atestă locuirea acestei zone și după retragerea romanilor din Dacia. Șura Mică este o întemeiere
Biserica fortificată din Șura Mică () [Corola-website/Science/320790_a_322119]
-
(n. cca. 65 d.Hr. - d. cca. 117 ) a fost un soldat român care a servit în Legiunea a VII-a Claudia în războaiele daco-romane, în timpul împăraților Domițian și Traian. A participat alături de camarazii săi din legiune la prima și a doua bătălie de la Tapae. s-a transferat mai apoi într-o unitate de cavalerie ca ofițer și a devenit purtător de stindard al cavaleriei
Tiberius Claudius Maximus () [Corola-website/Science/317293_a_318622]
-
ofițer și a devenit purtător de stindard al cavaleriei. Pentru bravura arătată în luptă, împăratul Domițian l-a decorat. Pe vremea împăratului Traian a fost transferat la conducerea unei unități de cavalerie auxiliara de panonieni. În anul 106, în timpul războiului daco-roman, Tiberius Claudius Maximus a condus o subunitate de cercetași, care a primit ordinul să-l prindă pe regele dac fugar, Decebal. Înainte că românii să-l poată captura, Decebal s-a sinucis, tăindu-și gâtul cu „sica”, sabia curbata dacica
Tiberius Claudius Maximus () [Corola-website/Science/317293_a_318622]
-
Castrul roman este amplasat la o altitudine de 1500 m pe "Platoul Jigorul Mare", de lângă satul Bănița, județul Hunedoara. Fiind un castru de marș, el a fost construit de romani în perioada războaielor daco-romane în vederea cuceririi capitalei dacice Sarmisegetuza Regia. Fortificația are formă rectangulară cu dimensiuni de 310 m, pe laturile de nord și sud, și 240 m, pe laturile de vest și est . Monumentul a fost înscris pe Lista Monumentelor Istorice 2010 din
Castrul roman de la Jigorul Mare () [Corola-website/Science/316997_a_318326]
-
al Șiretului și încă unul numit "Țarina de Jos", la circa 300 m. SE de sat, la confluenta Pârâului Țigăncilor cu râul Siret, prezentând urme de locuire succesiva în perioadele: sec. XVII - XVIII, sec XV epoca medievală, sec IV epoca daco-romană și sec ÎI - I î.Hr. cultură geto-dacică.
Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/324457_a_325786]
-
sunt interpretate de Richard Johnson, Antonella Lualdi, Ilarion Ciobanu, Ștefan Ciubotărașu, Amedeo Nazzari, Amza Pellea, Emil Botta, Franco Interlenghi, Gheorghe Dinică și Florin Piersic. Acțiunea filmului are loc în anii 106-111 d.Hr., adică în timpul celui de-al doilea război daco-roman și după transformarea Daciei în provincie romană. Filmul evocă momentele colonizării Daciei de către romani, fiind structurat în două părți distincte: războiul și pacea. El se află pe locul 7 în topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
un altul care va aduce distrugere. Gerula își convinge băieții să lupte alături de romani pentru alungarea barbarilor care vor să le ia pământurile. El îl eliberează pe Bastus, spunându-i să plece încotro va voi. Barbarii sunt alungați de oștile daco-romane, dar tânărul nepot al lui Decebal, crescut de Gerula, moare în luptă. Comandantul roman vede trupul celui ce ar fi trebuit să fie viitorul rege al dacilor și se apropie cu sabia în mână. Gerula profită de ocazie pentru a
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
apeducte. Romanii așezați în Dacia sunt descriși în discursul lui Traian ca fiind „cei mai buni ofițeri, soldații cei mai buni, cetățenii cei mai capabili nu vor vedea prea curând zidurile Romei...”, în timp ce primul copil născut într-o familie mixtă daco-romană este prezentat de Tiberius ca „cetățean al Romei și al Daciei, om liber și stăpân”. Plăiașu consideră că mitul strămoșilor reprezentat în filmele din așa-zisa «epopee națională» este „un produs al mașinăriei de propagandă, iar scopul nu era altul
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
din "Dacii", scenaristul preluând unele personaje din filmul regizat de Sergiu Nicolaescu și anume: Decebal (Amza Pellea) și Marele Preot dac (Emil Botta). Filmul se afla în planul de realizări al cinematografiei românești, dar apariția peliculei "Dacii" (1967) dedicată războaielor daco-romane a urgentat intrarea sa în producție. Filmul "Columna" a fost o coproducție româno-est germană realizată de Studioul Cinematografic București și compania CCC-Film din Berlin (condusă de Artur Brauner). După discutarea scenariului în Consiliul Artistic, filmul a intrat în faza de
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
ea un copil. Bătrânul și înțeleptul Ciungul, interpretat de Ștefan Ciubotărașu, „un personaj de mare simplitate tragică, simbol al perenității pe pământurile strămoșești”, apare în film ca o contrapondere la fanaticul Gerula. Potrivit criticului, „aceasta a fost ultima înfruntare dramatică daco-romană, înainte ca personajele istorice - o sugerează filmul - să fie săpate în columnă, columna nașterii poporului român”. Tânărul critic Andrei Gorzo a afirmat că filmul "Columna" a fost gândit de scenarist în termeni umani, în primul rând ca o dramă istorică
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
lui Constantin Brâncoveanu, în stil brâncovenesc. În localitate se află "Situl arheologic de la Clinceni", cod LMI IF-I-s-B-15177, din punctul "biserică lui Ramadam Paleologu", traversata de drumul spre aerodromul Clinceni, pe malul stâng al pârâului Șabăr, care cuprinde trei așezări: Epoca daco-romană, sec. III - IV p. Chr., cod LMI IF-I-m-B-15177.03, Epoca medievală timpurie sec. IX - XI, cod LMI IF-I-m-B-15177.02 și Epoca medievală sec. XVI - XVIII, cod LMI IF-I-m-B-15177.01.
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
Gogâltan 2004a, p. 67; *** 2001, p. 819; *** 2002-2003a, p. 621. b) La circa 100 m de Parcul 1, pe un promontoriu înconjurat cu stuf, pe traseul conductei, la circa 0,60-0,80 m adâncime, s-a descoperit o întinsă așezare daco-romană suprapusă de o alta datat între secolele X-XII d.Chr. Bibliografie: Benea 1996b, p. 287-288; Mare 2004, p. 20, 203. c) La circa 2 km spre vest pe traseul conductei apare o așezare daco-romană suprapusă de o alta prefeudală de
Sânandrei, Timiș () [Corola-website/Science/324661_a_325990]
-
s-a descoperit o întinsă așezare daco-romană suprapusă de o alta datat între secolele X-XII d.Chr. Bibliografie: Benea 1996b, p. 287-288; Mare 2004, p. 20, 203. c) La circa 2 km spre vest pe traseul conductei apare o așezare daco-romană suprapusă de o alta prefeudală de secolele VI-VIII d.Chr. Bibliografie: Benea 1996b, p. 288; Mare 2004, p. 203. 3. Movile de pământ. a) În hotar sunt semnalate mai multe „dâmburi” care par a fi naturale. Bibliografie: Medeleț și
Sânandrei, Timiș () [Corola-website/Science/324661_a_325990]
-
din al cărei cap sucit spre stânga iese parcă fluturând un trup de șarpe, încercând să sugereze stindardul de luptă al dacilor, un dragon format prin îngemănarea a două animale: capul de lup și trupul de șarpe, reprezentând mitul genezei daco-romane a poporului român. Pe soclul statuii, înalt exact cât o treaptă a scărilor monumentale ale muzeului, este prinsă o placă de alamă în care sunt săpate cuvintele: Contractul de servicii artistice pentru Statuia Împăratului Traian, s-a încheiat conform OUG
Statuia împăratului Traian din București () [Corola-website/Science/326288_a_327617]
-
dezlănțuit o cruntă prigoană împotriva creștinilor. Mulți au fost martirizați. Atunci Ulfila cu Fridigern și poporul său au trecut Dunărea și s-au refugiat în imperiul roman, în Moesia inferioară. Vasile Pârvan în cartea sa „Contribuții epigrafice la Istoria creștinismului Daco-Roman”, București 1911, spune că împăratul Constanțius i-a primit bine, căci și el era creștin arian și le-a dat locuință în Munții Balcani. Timp de 30 de ani, Ulfila a lucrat în Moesia inferioară, la poalele lui Haemus. Istoricul
Biserici și creștini antitrinitarieni () [Corola-website/Science/322496_a_323825]
-
scurte neaccentuate , Sincopa se poate notă prin paranteze: Epenteza este introducerea unei consoane neetimologice sau a unei semivocale neetimologice în corpul cuvântului: Anaptixa este caz particular de epenteza care constă în introducerea unei vocale neetimologice în corpul cuvântului: Popular, în daco-romană se produce anaptixa lui "i" pentru a despărți anumite grupuri consonantice (de exemplu "scioala", "Sf. Silivestru"). Tot popular are loc anaptixa lui "a". Apocopa este dispariția unui grup de sunete de la sfârșitul unui cuvânt: Apocopa e frecvență în subdialectul maramureșean
Schimbare fonetică () [Corola-website/Science/322592_a_323921]
-
al IV-lea. Ca și în celelalte foste orașe ale Daciei romane, invazia hunilor și a aliaților lor a constituit o puternică lovitură, provocând probabil împrăștierea unei bune părți a locuitorilor din Potaissa. Începând cu secolul al V-lea populația daco-romană se retrage treptat în zonele mai adăpostite și cu mijloace de subzistență mai sigure. Cei mai mulți dintre foștii orășeni se dispersează pe o rază de mulți kilometri, asimilați în mai vechi comunități rurale preexistente sau înfiripând noi așezări. Orașul Potaissa cade
Istoria Turzii () [Corola-website/Science/322828_a_324157]
-
la est de Sarmizegetusa, fosta capitală a Daciei. Locația exactă a acestei fortificații nu este cunoscută, dar este posibil ca aceasta să fi fost prezentă în locul numit „Sub Cununi”, în apropiere de Grădiștea de Munte. În anul 106, în timpul războiului daco-roman, Tiberius Claudius Maximus a condus o subunitate de cercetași, care a primit ordinul să-l prindă pe regele dac fugar, Decebal. Înainte ca romanii să-l poată captura, Decebal s-a sinucis, tăindu-și gâtul cu „sica”, sabia curbată dacică
Ranisstorum () [Corola-website/Science/330752_a_332081]