956 matches
-
o naștere Întâmplător survenită sau anume provocată Într-o conjunctură temporală (ne)favorabilă. Uneori chiar Dumnezeu se milostivește de supușii săi și, sfătuindu-se cu Sf. Petre, hotărăște să-l recompenseze pe un Împărat care era prea cuminte și prea darnic cu toată lumea și făcea. Stan Bolovan, un om cu stare și cu socoteală, care-și avea virtuțile sale, moșioara sa, avea un necaz: n-avea copii. Cum mergea el gândindu se la bucuria oamenilor cu copii și la nefericirea lui
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pe cale de trei kilometri satul zis Vama pentru că aici se ridica vamă de către oamenii domnului, după ce negustorii ieșiseră din îngustimea Câmpulungului” <footnote Nicolae Iorga, Neamul românesc în Bucovina, București, Institutul de Arte Grafice “Minerva”, 1905, p. 94-96 foonote>. Dacă natura darnică și binefăcătoare l-a impresionat pe marele învățat, târgul Vama i-a lăsat un gust amar: “un târg, unde țărănimea vine pentru târguieli și beții”, exprimându-și nemulțumirea față de stăpânirea străină. Ce spune geograful vămean, Ioan Iosep, despre locurile natale
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
prin înălțime, se mai păstrează, unii dintre cei plantați la 1879, prin grija inimosului secretar al Primăriei Vama, Vasile Ionescu, alții fiind plantați după ce a fost refăcut monumentul în 1923, umbrind monumentul și ascunzându-l oarecum privirii. Natura a fost darnică cu oamenii și locurile. “Localitatea Vama, situată în cadrul unei naturi pitorești - povârnișuri repezi de munte, îmbinate cu netezimea orizontală a teraselor, păduri de conifere cu siluete unghiulare, amestecate cu coronamente rotunjite ale foioaselor care dau o multiplă paletă de culori
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
pentru faptul că regimul alimentar al mănăstirii Moldovița nu includea carnea și grăsimea de porc. Obștea Vama a fost într-o permanentă luptă cu pădurea, de care era înconjurată din toate părțile. La început, se lua din natura binefăcătoare și darnică atât cât era necesar: lemnul pentru case și anexele gospodărești, fructele pădurii: afine, zmeură, cireșe, mere și pere, miere de albine și toate soiurile de ciuperci comestibile. Pe seama pădurii au fost obținute prin lăzuire, runcuire și prin foc (arșițe) suprafețele
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
persoană: • un băiat/o fată: foarte frumos/oasă (Ex: o frumusețe/un drăguț/ă de băiat/fată) foarte urât/ă foarte slab/ă foarte gras/ă foarte modern/ă demodat/ă lingușitor/oare îngâmfat/ă sau fițos/oasă zgârcit/ă darnic/ă foarte slab/ă la învățătură • un colegă/o colegă care: nu este ,,de gașcă" ți-a făcut o farsă penibilă nu pleacă de la ore când hotărâți toți să chiuliți ți-a furat prietenul/prietena nu te-a ajutat la
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
După mândri fluturași.” Toamna Soarele nu mai dogorește Frunzișul se vestejește Strângem roade pe ogoare Și le punem în hambare Când se-ntâmplă asta oare? Toamna este considerată a treia fiică a Moșului An și se spune că este blândă, darnică, coaptă la minte și răbdătoare. și cum socoate că are mult de umblat după surorile ei, începe să adune în desagi tot ceea ce găsește în cale: nuci, castane, alune, cereale, umple coșurile cu struguri, butoaiele cu vin, cămările cu tot
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
o naștere întâmplător survenită sau anume provocată într-o conjunctură temporală (ne)favorabilă. Uneori chiar Dumnezeu se milostivește de supușii săi și, sfătuindu-se cu Sf. Petre, hotărăște să-l recompenseze pe un împărat "care era prea cuminte și prea darnic cu toată lumea și făcea pomeni la toți nevoiașii" cu un copil, dar nu unul ca oricare, ci unul "ce n-a putut să se vadă pe acele timpuri - cu soarele-n piept / cu luna-n spate, / doi luceferi în doi
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și de la antecesorii ei un bun-simț și o răceală În judecățile ei asupra oamenilor sans faille, cum zic francezii, excepționale. Și asta În ciuda atracției pe care o resimțea cu tărie față de progeniturile vechii aristocrații românești sau franceze; la mesele ei, darnice și foarte priceput organizate, am Întâlnit - și Întâlnesc și azi, la Paris - nu puțini purtători de nume ilustre franceze, engleze sau românești. Alături de unii scriitori de vârf ai Parisului, pe care Îi atrage prin farmecul și bine conturata ei personalitate
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
privească. Să dăm totuși slavă Bunului Dumnezeu și să zicem „facă-se voia Lui”, căci totdeauna El știe ce face. Strecurând acum puțină tristețe în inimile și sufletele noastre ce se doreau cu atâta ardoare, va fi altă dată mai darnic și ceea ce ne-a răpit acum, ne va da însutit și înmiit când își va da și El consimțământul pe deplin la fericirea noastră... Ai încredere scumpă și neprețuită comoară că depărtarea dintre noi nu face decât ca să ne unească
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
imașul de la Pereschiv, iar convoaiele ne înspăimântau dar ne și distrau. Erau maiestoase mașinile cu tehnica lor de luptă, iar ostașii germani, pe lângă ai noștri, tuciurii, zdrențuroși și flămânzi, arătau îndestulare, citită pe fețele lor și în comportare. Erau aroganți, darnici, cu aere de cumsecădenie și comportare civilizată. Ne priveau înduioșător și ne scăpau, din mersul blindatelor, câte o ciocolată-două, o bucată de pâine sau biscuiți, de care tare ne mai minunam, mulți dintre noi fără să știm cum se consumă
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
pămînt, al doilea viaduct, al doilea rînd de brazi trecut pe creștet, coada trenului stă pe gol, locomotiva în tunel, cîinele frate cu flămîndul, repezindu-se, ne-am făcut iar de brad, solia lui nimic a dat-o, cît de darnic zero, s-a impus și el inventat! Silhoasa tunel, i-a revenit zgomotul agățat la fereastră, partea muzicală a lumii cînd a cerut-o Enescu de la Eminescu, în aceeași burtă de mamă botoșană Ilvele străbunilor lui Creangă, paloarea nopții în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de bătrâni. Dar oare nu toți îmbătrânim? De ce fac aceste greșeli o parte dintre cei “încă” tineri? Probabil că, nu au descoperit încă “frumosul”, sau nu au început să simtă semnele îmbătrânirii! să-ți cultivi calitățile și abilitățile; să fii darnică; să nu te rușinezi cu ceea ce ești; să vrei binele celor din jur;să privești strălucirea soarelui, curcubeul după ploaie...; să te realizezi din punct de vedere profesional; o prietenie frumoasă și sinceră, un suflet din care izvorăște adevărata frumusețe
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
s’a putut pentru că a existat o Românie Întreagă... Nu e primul caz, dar poate fi ultimul. Căci ni se oferă o prăjitură (oare à la Medici?) cu multă frișcă și cu moțul de rigoare, aderarea la NATO. Cofetarul e darnic, căci lanțul cu care suntem priponiți e prea scurt ca să ne putem Înfrupta. Dar el e și pragmatic: cu o mână ne Întinde prăjitura, iar cu alta ne strânge lațul de gât: să semnăm un tratat cu Ucraina; față de care
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
meliferă, muștarul tot dă o producție ce poate ajunge la două tone la hectar, cu până la 38% ulei de bună calitate, cu atâta mai mult cu cât ogorul e mai nordic...; iar la paie, muștarul e de două ori mai darnic. Dacă rezistăm tentației de a-l rafina, doar pentru ca să semene cu prototipul său din măsline - În fond e o chestiune de gust, căci „nu-i frumos ce-i frumos, ci ceea ce-mi place mie“ - În uleiul obținut mai putem
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
aceeași meteahnă: cânepa și hameiul, pe când dudul rămâne un indecis și abia ulmul s’a hotărât să se apropie de majoritate Împodobindu-se cu flori hermafrodite. Ca orice femeie, urzica „țese“: e o plantă textilă - iar Victor Hugo a fost darnic În elogii cu ea -, textilă ca și rubedeniile ei de pe aiurea, ca Boehmeria nivea - ramia - și Urtica cannabina - iarăși aluzie la cânepă! - sau ca dudul, e drept, cot la cot cu viermele de mătase. Dar să ne Întoarcem la nuntă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
uităm de rădăcini. Și atunci, să căutăm similitudinea, dacă vreți totemul, În arbore, nu În vreun vultur, indiferent câte stele Îi șad deasupra capului. Acela are clonț și gheare, arborele doar umbră și fructe. Acela e un acaparator distructiv, arborele darnic, iar noi așa am fost Întotdeauna. Vorba lui Topârceanu, pomul nu se dă la om. Suntem desigur supușii istoriei; pentru că o avem. Nota bene: viitorul e prelungirea liniei care, trecând prin două puncte, e unică. Unul e trecutul, care nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
atunci, să privim mai departe cazul particular al evoluției biologice, cea mai ușor de pipăit. Păi din plantă, de vreo două miliarde de ani, s’a născut tot plantă deși, În același interval, biocâmpul ei devine tot mai negentropic; mai darnic În perfecțiune, poate singurul ei mod de a susține evoluția. Evoluție care, În același timp a făcut biocâmpul mediului tot mai puțin negentropic. În compensație... Dacă privim evoluția susținută de animal, și ea urmărește, prin biocâmp, aceeași creștere a negentropiei
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Cum sunt ați aflat. De aceea Îmi plac „locurile rele“ și tabla acoperișurilor: și fierul e un fel de „loc rău“, motiv pentru care e evitat chiar de strigoi, iar folclorul - nu doar cel românesc - e cât se poate de darnic În această privință. Nu-mi plac casele voastre, adică cărămida, betonul, BCA-ul, sticla, aluminiul care, cu „bio“câmp excedentar, vă stresează și pe voi, fără să știți. À propos: Există și materiale indiferente și, pe vremea când Încă respectați
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
altă specie de laur nu cea cu frunze persistente și lucioase asemănătoare frunzelor de dafin cu care se încununau odată împărații romani sau eroii, poeții, oratorii. Starea sufletească pe care ți-o dă o asemnea priveliște încântătoare sub razele soarelui darnic al Eladei este de nedescris în cuvinte. Cu o asemnea dispoziție am ajuns în Platamonas. Am fost impresionate de organizarea magazinelor care-și expuneau marfa din abundență în față, pe lângă trotuar și de pavajul străzii principale cu dale într-o
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
în portul din orașul cu același nume. Acest oraș, Skiathos avea trei străzi suprapuse din cauza reliefului. Ele își prezentau frumusețea prin culorile deschise în care erau văruite casele predominând albul, prin florile care le împodobeanu lăfăindu-se în razele soarelui darnic sub splendoarea cerului albustru, albastru, albastru. Sus în locul cel mai ridicat se înălța ca o vestală biserica Sfântul Nicolae alături de turnul cu ceas. Ne-am îndreptat într-acolo urcând șiruri de trepte din piatră care-ți puneau la încercare rezistența
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
Mihai o cultiva, căci îi era dragă. A murit la 90 de ani, schivnică la Agafton. Olimpiada vine de la schitul Orășeni la cel din Agafton (1840), unde va fi și stareță în intervalul 1888-1902. Locuia aproape de chilia Fevroniei, era isteață, darnică și se pricepea la administrație. Sofia se călugărește și ea pe la 1840, tot la Agafton, unde moare în chilia ei, în 1878, la 57 de ani. Aproape tot ce lucra, dona mănăstirii. Până și Safta, căsătorită cu Vasile Velisar din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
-o cântă, Pe la vatra lor țăranii. Limba noastră îi aleasă Să ridice slavă-n ceruri Să ne spuie-n hram ș-acasă Veșnicele adevăruri. Nu veți plânge-atunci amarnic Că vi-i limba prea săracă. Și-ți vedea cât e de darnic Graiul țării noastre dragă. Răsări-va o comoară În adâncuri înfundată Un șirag de piatră rără Pe moșie revărsată. Înviați-vă dar graiul Ruginit de multă vreme, Stergeți slinul, mucegaiul Al uitării-n care geme. Stângeți piatra lucitoare Ce din
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
viabilă va fi ! Este adevărat, există și Dumnezeu și destin, dar dacă tu ca tânăr, ca om, nu faci nimic, aștepți ajutorul social la crâșmă, cine-ți bagă-n sac când n-ai mai putea nici tu, nici societatea cea darnică și acum iresponsabilă, că vine și acel timp al responsabilității depline ?! Sub titlul dublu ne înșira versurile : Se zguduie pământul, se zguduie credința A început biet-om să trăiască cu spaimă Că o să vină timpul, să nu poți zice tată
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
stilul de viață din Peninsulă, „o țară care merge, are ulei în mecanism, nu ca a noastră !”. Marian, așa-l cheamă, respiră prin toți porii cinismul existențial, lipsa de iluzii a tuturor celor cu care viața nu a fost prea darnică în bucurii. Despre evoluția pelerinajului. „Eu vin aici, la Iași, de șapte ani de zile, de când eram cât roata camionului, cu tata, el mi-a pus scaunele sub braț.” Zâmbește nostalgic, mai trage din țigară, apoi face un semn cu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
să stea de vorbă cu cineva. Femeia este originară din comuna Vădeni, județul Brăila, merge „să ia mila de la oameni” și la Iași, și la București, unde sunt pelerinaje importante. „Aici la București lumea este mai avută, dar nu mai darnică. Banul ți-l flutură mai mult pe la nas, decât să ți-l dea la buzunar, la Iași sunt mai săraci pelerinii, dar mai omenoși, dau din puținul lor. Acolo e și mai criză ca aici !” Mai are și alte surse
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]