1,345 matches
-
lucrărilor, de a facilita accesul </spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">cercetătoarelor și cercetătorilor</spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> la ele prin mai bună organizare și digitalizarea arhivei, de a crea condițiile pentru datarea acestora de către istoricele de artă. Chiar și accesul la resurse de gradul al doilea (reproduceri ale imaginilor în presa culturală) este anevoios, arhivele din biblioteci fiind ele însele de multe ori incomplete. Nu există încă un număr suficient și accesibil
Realism socialist și gen - Despre dreptul de a privi și interpreta arta trecutului recent dintr-o perspectivă feministă locală () [Corola-website/Science/296130_a_297459]
-
simbolic la Delphi. Nu Oracolul din Delphi va fi invocat să spună adevărul, ci lucrările publicate în 1921, an care a rămas în istorie ca cel în care a fost săvârșită marea descoperire. De 7 decenii, istoriografii canadieni eludează menționarea datării lucrărilor lui Banting și Best, întrucât nici una din ele nu a fost publicată în 1921! Unul dintre evenimentele incredibile ale istoricului descoperirii insulinei s-a petrecut în 1968 în Scoția, într-o localitate mică (Bluerisk) de lângă Glasgow, unde Ian Murray
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92260_a_92755]
-
Bielski. Alexandru Boldur, Constantin C. Giurescu și Ștefan Gorovei au considerat că incursiunea a avut loc în 1470. Nagy Pienaru s-a străduit să demonstreze că incursiunea a avut loc în 1471, Dlugosz, ca și analele putnenene, putând să greșească datarea. Această incursiune e menționată într-un raport din Caffa, din 18 mai 1471. Atunci s-au aflat genovezii din Caffa în raporturi încordate cu Moldova, când Ștefan cel Mare le-a interzis să mai facă comerț în țara sa. În
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se putea înșela în privința anului în care au năvălit tătarii, data sfințirii bisericii mănăstirii Putna nu putea fi greșită. De aceea, credem că năvala tătarilor a avut loc în 1469, înainte de sfințirea Putnei. Cât privește argumentele aduse în favoarea unei noi datări, martie 1471, ele ne pot sugera că, pe lângă incursiunea din 1469, se poate ca tătarii să fi făcut și una în 1471. Pentru întărirea hotarului de răsărit al Moldovei, Ștefan cel Mare ridică cetatea Orheiului. La 1 aprilie 1470 este
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mare printre Basarabi”. Există trei scrisori, două ale reginei Beatrice către sora sa Elenora și cumnatul său, Ercole d’Este, ducele Ferrarei, și una a regelui Matei către Papă. Scrisorile reginei au data de 9 iulie 1480. Se pare că datarea lor este greșită, scrisorile referindu-se la evenimentele care au dus la lupta de la Râmnic. În scrisori era vorba de o oaste foarte mare, de 60.000 de oameni, la care s-au adăugat contingente din Transilvania sub comanda unor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dus tratative pentru căsătoria fiicei lui Ștefan, Elena, cu Dimitri, fiul marelui cneaz. Un document nedatat, în care este vorba de interesul manifestat de Ștefan cel Mare față de Moscova, a fost plasat între anii 1484-1486. S-a propus o nouă datare: solia trimisă de Ștefan la Moscova a avut loc înainte de lupta de la Războieni. Ștefan cel Mare îl încunoștința pe Ivan al III-lea că „în părțile acestea, numai eu unul am rămas, și din două părți este păgânătatea cea grea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domn, au fost publicate aceste mențiuni de către Cătălina Chelcu și Marius Chelcu, Din uric de la bătrânul Ștefan voievod, Întregiri documentare, în volumul de studii Ștefan cel Mare la cinci secole de la moartea sa, p. 107-161. Este vorba de 319 documente. Datările unora dintre mențiuni se fac atunci când este pomenit în act numele unui dregător și atunci se indică perioada în care s-a aflat în funcție dregătorul. Altfel, se indică anii de domnie. Mențiuni documentare după anul 1504 Într-un document
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în secolul al XVI-lea. Pictura bisericii Sfântului Gheorghe din Hârlău a fost făcută la începutul secolului al XVI-lea, Moldovița a fost zugrăvită în 1536, iar biserica Episcopiei Romanului în 1550. Cercetările de după 1957 au căutat să stabilească o datare cât mai aprape de momentul în care au fost zugrăvite bisericile ridicate în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Cronologia este importantă în cazul de față, pentru a ști dacă, printre atâtea griji provocate de evenimente dramatice, fără precedent ca număr
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dinafară cât și pe dinăuntru.” Paul de Alep, referindu-se la biserica din Vaslui, menționa că la intrarea în biserică era zugrăvită o Judecată de Apoi “în aur și lapislazuli”. Mărturiile solilor sau călătorilor străini nu sunt argumente peremptorii pentru datarea picturii exterioare în timpul domniei lui Ștefan, ele fiind făcute după domnia lui Petru Rareș. Reluând cercetarea în legătură cu pictura exterioară a bisericii din Bălinești, D. Năstase ajunge la concluzia potrivit căreia biserica a fost pictată în timpul domniei lui Ștefan cel Mare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
răscitit citatul, după care m-am așezat pe marginea căzii și am deschis jurnalul lui Seymour. Ceea ce urmează e o reproducere exactă a paginilor din jurnal citite de mine în timp ce stăteam pe marginea căzii. Mi se pare normal să omit datarea fragmentelor. Ajunge să spun că au fost scrise cât Seymour a fost încartiruit la Fort Monmouth, la sfârșitul anului 1941 și începutul lui 1942, cu câteva luni înainte de fixarea datei nunții. „Era un ger de crăpau pietrele astă-seară la raport
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
opzeci de metri, înalt de patru metri și gros de un metru. Este vorba de transformarea acestui edificiu într-un suport elaborat, gândit, construit pe principiul unui papirus derulat pe mai multe coloane. Conținutul, contextul, aluziile istorice și mai ales datarea stilistică a epigrafiei atestă ca dată a construcției anul 120 al erei noastre. Ansamblul este plasat pe un Portic, lângă teatru, pe locul vechii agore din câte se pare. -2- Peripateticianul epicurian. Conform tradiției, Aristotel se plimba cu discipolii săi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
asediul cetății Tzurulon (= Ciorlu), în 1239, Ioan Asan s-a împăcat cu Ioan al III-lea Ducas Vatatzes (1222-1254) și s-a aliat cu Frederic al II-lea (12??-12??), întorcându-se contra latinilor. Totuși, Maria Holban obiectează acestei ultime datări prin constatarea că soția lui Ioan Asan murise anterior zilei de 7 iunie 1238, când era pomenită ca decedată în scrisoarea regelui Bela al Ungariei 6. Acest episod încâlcit de istorie balcanică se deslușește mai bine cu ajutorul lui Francis Dvornik
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și Imperiul latin, în care condiții este greu de crezut că, fie și flancați de cele două căpetenii ale cumanilor, cruciații ar fi răzbătut cu bine înspre capitala imperială a occidentalilor. Există însă și alte circumstanțe care conduc la aceeași datare. Campania mongolă de supunere a Europei Răsăritene, amânată datorită morții lui Gingis-han, s-a declanșat în 1236. După ce l-au învins cu greu pe cumanul Baciman, tătarii au pătruns în Deșt-I Kipciak (Cumania Neagră), unde s-au confruntat cu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și Nicola, Ștefan Gheorghidiu și Orișan, Ladima și Fred Vasilescu. Cât privește vizitarea Foișorului de foc, va dori să-l urce din nou, în compania prietenului Constant Ionescu, cu puțin timp înaintea premierei piesei Suflete tari.82 Este extrem de importantă datarea în timp a evenimentului de către memorialist. De la cea mai mare înălțime, orfanul Camil Petrescu contemplă marele oraș pe care speră că-l va cuceri prin Operă. Gest discret de parvenit, după cum parvenitismul e trăsătura (de sorginte stendhaliană, în opinia criticii
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
care i-au aparținut filosofului; în sfârșit, maximele scrise la cererea lui Montaigne pe grinzile Turnului sunt prezentate în limba de origine, însoțite apoi de traducere și de referințe. Fiecare eseu este precedat de un mini... eseu care prezintă sintetic datările, condițiile în care s-au realizat inscripțiile, conținuturile, planurile, relații posibile cu celelalte capitole. Aparat critic și note remarcabile. Indexul numelor exhaustiv, valoros index tematic. De utilizat fără moderație - pretutindeni, în orice loc, oricând... O ediție în facsimil, comentată, elegantă
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
opzeci de metri, înalt de patru metri și gros de un metru. Este vorba de transformarea acestui edificiu într-un suport elaborat, gândit, construit pe principiul unui papirus derulat pe mai multe coloane. Conținutul, contextul, aluziile istorice și mai ales datarea stilistică a epigrafiei atestă ca dată a construcției anul 120 al erei noastre. Ansamblul este plasat pe un Portic, lângă teatru, pe locul vechii agore din câte se pare. -2- Peripateticianul epicurian. Conform tradiției, Aristotel se plimba cu discipolii săi
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Pentateuhului samaritean conduce la un nou aspect legat de originea schismei samaritene; există astfel posibilitatea ca schisma samariteană să fi avut loc în perioada greacă și nu în prima parte a perioadei elenistice. Descoperirile arheologice confirmă, la rândul lor, această datare a schismei samaritene. În primul rând, săpăturile arheologice de la Tell Balath (vechiul Sichem) arată că, după o perioadă de abandon aproape total în epoca persană, orașul Sichem și-a redobândit vechea importanță la începutul perioadei elenistice. Pe de altă parte
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
cu celelalte psaltiri din sec. XVI și XVII traduse din slavonește, I, București, 1916; Iorga, Ist. lit., I, 100-124; Ștefan Ciobanu, Începuturile scrisului în limba românească, București, 1941; Șt. Pașca, Probleme în legătură cu începutul scrisului românesc, CLG, 1957; Al. Rosetti, Cu privire la datarea primelor traduceri românești de cărți religioase, LR, 1958, 2; Pandele Olteanu, Contribuții la problema începuturilor și promovării scrisului românesc, LL, 1964; Panaitescu, Începuturile, 29-44, 67-97; G. Mihăilă, Studii de lingvistică și filologie, Timișoara, 1981, 59-103; Ion Gheție, Al. Mareș, Originile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286313_a_287642]
-
firul întrerupt astfel a fost continuat și reînnodat în mod neașteptat prin intermediul unor civilizații din afara Europei. China, a continuat acumularea observațiilor astronomice, asupra eclipselor, cometelor, novelor , Soarelui etc. ce s-au consemnat precis, iar astronomia modernă le-a folosit pentru datarea unor fenomene și stabilirea periodicității altora. În India, cealaltă zonă de bază a civilizației asiatice, s-a dezvoltat în sec. IV-VII e.n. o literatură matematică și astronomică extrem de bogată, cu capitole despre măsurarea timpului, echinocții și solstiții, mișcările planetelor, Lunii
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
29 Gh. I. Brătianu, op. cit., p. 11. 30 Ibidem, p. 90; cf. N. Iorga, Dezvoltarea așezămintelor, I, pp. 154-155. 31 Gh. I. Brătianu, op. cit., pp. 12-19, 64-66. 32 Ibidem, p. 78. 33 Ibidem, pp. 14, 90-91; vezi și amănuntele privind datarea actului (p. 15). 34 Cruciadele. Momente de confluență între două civilizații și culturi, București, 1990. 35 Ibidem, p. 138. 36 Ibidem, p. 139; a se vedea și Gh. I. Brătianu, op. cit., pp. 16-17; Sergiu Columbeanu, Radu Valentin, Cruciadele, București, 1971
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și fotografiate. Unele obiecte, provenite din situri ori descoperiri izolate, păstrate în diverse colecții muzeale, au fost atribuite, interpretate, desenate sau datate eronat (încadrate cronologic mai timpuriu ori mai târziu), ceea ce a determinat revizuirea și rectificarea cazurilor. Unele neconcordanțe între datările din text cu cele din legenda planșelor, adiacentă articolelor, au fost eliminate în urma analizei pieselor. În ceea ce privește unele desene, deja cunoscute arheologilor, a fost necesară actualizarea lor (întrucât multe dintre obiecte s-au deteriorat), dar și accentuarea anumitor detalii decorative. Pentru
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
progresul comunităților umane din Bazinul Bârladului și cele din restul Moldovei, integrând astfel vestigiile arealului respectiv în cuprinsul teritoriului est-carpatic românesc. În cazul tematicii alese, o parte dintre descoperirile arheologice corespund primei culturi romanice, din secolele V-VII, iar conform datării acesteia a trebuit să luăm în discuție și acele vestigii ale bazinului care, din punct de vedere cronologic, sunt din a doua jumătate a secolului V. Inedite sunt obiectele ceramice și din metal (întregi sau fragmentare), ce provin din cercetări
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
secol. După anii 1990, prin corelarea acestor rezultate cu cele din spațiul pruto-nistrean, s-au completat datele anterioare, iar arheologii au acceptat uzitarea termenului de cultura Costișa-Botoșana-Hansca. În cazul temei asupra căreia ne-am îndreptat atenția, am fost nevoiți, întrucât datarea culturii romanice include și a doua jumătate a secolului V, să luăm în calcul și o parte a vestigiilor bazinului bârlădean, corespunzătoare cronologic intervalului menționat. Încadrarea corectă a culturii amintite a eliminat acel aparent hiatus, datorat prin aproximarea greșită a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
târziu, condițiile geografice și politice favorabile, din anumite microregiuni, au determinat întoarcerea vechilor comunități sau atragerea de noi grupuri băștinașe, fapt ce a condus la creșteri demografice în perioadele următoare (secolele VIII-IX și X-XI). 1.7. Cronologia așezărilor În stabilirea datării așezărilor, descrise pe parcursul acestui capitol, un rol definitoriu îl are ceramica; prin trăsăturile și particularitățile sale, ea a permis o delimitare pe etape cronologice a vaselor din inventarele stațiunilor. Pornind de la aceste criterii, stabilite în momentul descrierii tipologiei ceramicii, credem
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din inventarele stațiunilor. Pornind de la aceste criterii, stabilite în momentul descrierii tipologiei ceramicii, credem că le putem folosi ca punct de reper și pentru încadrarea mai exactă în timp a siturilor respective. Totodată, unele piese de excepție au permis clarificarea datărilor și apartenența etnică a inventarelor respective; ca exemplu, poate fi luată catarama cu trei lobi de la Dodești, caracteristică începutului de secol VII, pentru spațiul avar, care ulterior s-a răspândit prin intermediari în spațiul Moldovei. Autorii cercetărilor celor opt stațiuni
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]