2,277 matches
-
se face doar slujba parastasului. Odihna celor răposați nu trebuie deranjată cu atât mai mult, cu cât preotul slujitor, la înmormântare, a însemnat groapa zicând: "Se pecetluiește mormântul acesta până la A Doua Venire a Domnului nostru Iisus Hristos". • Pentru alte datini, obiceiuri, tradiții și practici locale (în măsura în care Biserica le acceptă) trebuie să se ia legătura cu preotul de enorie, așa după cum am mai spus. • Suntem datori însă, ca niște buni creștini, să facem precum ne-a învățat Biserica noastră Ortodoxă, îndepărtând
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346800_a_348129]
-
și practici locale (în măsura în care Biserica le acceptă) trebuie să se ia legătura cu preotul de enorie, așa după cum am mai spus. • Suntem datori însă, ca niște buni creștini, să facem precum ne-a învățat Biserica noastră Ortodoxă, îndepărtând obiceiurile și datinile omenești și îndeplinind, pentru folosul sufletesc îndrumările, recomandările și povățuirile ei. Câteva hotărâri ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române cu privire la slujba înmormântării, a pomenirii morților și a parastasului Hotărârea luată în ședința din 15 iunie 1928, privind incinerarea 1
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346800_a_348129]
-
Biserica o face pentru sufletele răposaților, păstrând comuniunea de iubire și nădăjduind în învierea tuturor la sfârșitul veacurilor. Când un creștin a murit, rudele acestuia de multe ori trec prin momente de derută, întrucât apar păreri și tradiții diferite în legătură cu datinile ce înconjoară ceremonia înmormântării. Pentru a evita atât confuziile, cât și superstițiile, obiceiurile și datinile fără sens ori care nu au legătura cu credința noastră, creștină ortodoxă, am însemnat cele ce urmează, folosind lucrările menționate în bibliografia de la sfârșit, încercând
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
la sfârșitul veacurilor. Când un creștin a murit, rudele acestuia de multe ori trec prin momente de derută, întrucât apar păreri și tradiții diferite în legătură cu datinile ce înconjoară ceremonia înmormântării. Pentru a evita atât confuziile, cât și superstițiile, obiceiurile și datinile fără sens ori care nu au legătura cu credința noastră, creștină ortodoxă, am însemnat cele ce urmează, folosind lucrările menționate în bibliografia de la sfârșit, încercând astfel să sprijinim familia decedatului, a defunctului. Nu ne vom ocupa aici de problemele socio-administrative
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
brațe cu câte o fată. Seara, la ferestre, în ramuri de brad, Lângă cadouri, sclipind de beteală, Lumânări și becuri de multe nopți ard... Că-i vremea când nimănui nu dăm socoteală. Românul petrece cu străini și neamurile lui, Cum datina e peste tot în Lume. E 25 decembrie; e Nașterea DOMNULUI, Iar în vremea ce vine Sperăm în semene tot mai bune ! ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: DECEMBRI / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1224, Anul IV
DECEMBRI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346980_a_348309]
-
pește” Premiul II DORU CIOLACU TVR Craiova pentru reportajul: “Omul uniformă” din ciclul “Vedere cu olteni” Premiul III VIOLETA GORGOS TVR Iași pentru documentarul Identitate Basarabia- Octavian Ticu Premiul special al juriului. NICOLETA CORINA BABALIC Tele U Craiova pentru documentarul“Datini si obiceiuri de Craciun la Baia de Aramă” Premiul de excelență în jurnalism CONSTANTIN MIREANU Trustul de Presă al Ministerului Apărării Naționale pentru reportajul„ Sulina, colț de rai” About the Author
PREMIILE PE 2013 ALE UNIUNII ZIARIŞTILOR PROFESIONIŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346989_a_348318]
-
suntem la capitolul mărțișoare să-ți spun că poate nu ai aflat, despre semnificația lui. - Nu, nu știu. Se întâmplă de când lumea și nu am fost curioasă să-i aflu originea. - Am citit pe internet că sărbătoarea mărțișorului este o datină precreștină a cărei semnificație a rămas aceeași de-a lungul timpului, simbolul venirii primăverii. La originile mărțișorului a stat o moneda de aur sau de argint, la care se atașa o sfoară făcută din doua fire răsucite, una roșie și
MARTISORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346934_a_348263]
-
00 la Târgul de carte AMPLUS va avea lansarea Enciclopediei Dacoromâne (volumul 1 și 2). Locația: Sala Lapidarium, lângă Columna lui Traian din cadrul Muzeului Național de Istorie a României. Adresa: Calea Victoriei, nr.12, sect. 3, București. Lansările vor continua după datina ADR la Biblioteca Pedagogică Națională „I.C. Petrescu” situată în apropierea muzeului, la adresa Str. Zalomit Z. Ion nr. 12, Sector 1, de lângă Parcul Cișmigiu. Totodată, sâmbătă, 10 martie orele 13:00, tot la Muzeul Național de Istorie a României, va avea
LANSAREA ENCICLPEDIEI ACADEMIEI DACOROMÂNE de GEO STROE în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348344_a_349673]
-
acestui surplus, fără grija față de aproapele și fără cuget treaz la propria mântuire, la care bunurile materiale nu pot contribui decât în măsura în care au fost convertite în fapte ale milei trupești și sufletești. i) Confuzia între spiritualitatea ortodoxă și ocultismul păgân, datinile folclorice, superstițiile și magia demonică, divinațiile și ghicitoria de orice fel, inclusiv horoscoapele și astrogramele. Este tipică pentru a ilustra consecințele nefaste ale New Age-ului în România. Omul postmodern este victimă sigură: trăiește drama acestei confuzii, în timp ce declamă, autoritar, că
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
în: Ediția nr. 315 din 11 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Spre lumină Vine cu târlia Moș Crăciun: Sacul plin cu alte indexări... Că El a rămas același bun Și ne mângâie la supărări. Iar pornesc voioși colindătorii Pe la case - datină străveche - Sunt cuprinși de spaimă râmătorii; Eu tot caut gândului pereche. Ținte de argint pe cerul iernii, Scârțâit vioi cu pași grăbiți, Noi însă rămânem tot eternii Visători, prin ani ce trec uimiți. Vine cu târlia Moș Crăciun, Opintindu-se
SPRE LUMINĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345076_a_346405]
-
într-un templu sacru / Al viselor și-n al speranțelor altar” ( Trifoi cu patru foi), iar reprezentarea exterioară poate lua forma unei flori norocoase, așa cum e trifoiul cu patru foi aducător de noroc și fericire - reflex al ritualurilor magice și datinilor păstrate din străbuni. Credință și mit, tradiție și dogmă religioasă, educație morală, păstrate cu aceeași sfințenie, scot la iveală un suflet sensibil, generos, doritor de bine, edificat pe virtuțile teologale și cardinale existente și preluate din părinți. Respectul și iubirea
DESCĂTUŞĂRI: FĂRÂME DE AZIMĂ (VERSURI VECHI ŞI NOI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345064_a_346393]
-
acest prilej să-și manifeste dragostea de meleag, fără a fi suspectată de patriotism vetust, retrograd, fără acoperire. Ba, s-ar putea afirma că aceste valori perene ale sufletului românesc, cum sunt: dragostea de neam, de meleag, limba, religia, cultura, datinile, sunt reînviate, așezate într-o lumină favorabilă, împrospătate. De pretutindeni răzbate o dorință vie de bine, de frumos și de pace, categorii pentru care omul trebuie să lupte fiecare întru fericirea comună. Până și natura îndeamnă omul la bine și
DESCĂTUŞĂRI: FĂRÂME DE AZIMĂ (VERSURI VECHI ŞI NOI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345064_a_346393]
-
dinspre luceafăr ne vin șoapte Că umblă cu daruri Crăciun. Aripi de lumină îmi intră în odaie Halebarda lunii nu știu unde s-a dus Căci în clipa ,aceasta,de văpaie, Dintr-o minune s-a născut Iisus. Ninsori albastre ca în datinele noastre Ninge,ninge ca în datinile noastre, Colindătorii în sănii de lumină Vin încărcați în balade cu astre, Când își mai pune bradul un cerc pe tulpină. Copii rup pietre din Steaua polară Nestemate lucind în visele lor, In cântec
POEME DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345130_a_346459]
-
umblă cu daruri Crăciun. Aripi de lumină îmi intră în odaie Halebarda lunii nu știu unde s-a dus Căci în clipa ,aceasta,de văpaie, Dintr-o minune s-a născut Iisus. Ninsori albastre ca în datinele noastre Ninge,ninge ca în datinile noastre, Colindătorii în sănii de lumină Vin încărcați în balade cu astre, Când își mai pune bradul un cerc pe tulpină. Copii rup pietre din Steaua polară Nestemate lucind în visele lor, In cântec germinează vibrație solară Ca mierea cuvântului
POEME DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345130_a_346459]
-
provine din vocabularul religios slav, mărturie fiind, încă din secolul al XII-lea, cronica slavonă de la mănăstirea Ipate. În toate vecaurile, de altfel, au trăit călugări și preoți purtând acest nume - Ipate. Creștini ortodocși, au știut să-și respecte strămoșii, datinile, tradițiile și nu au aderat nicicând la altă religie. Alături de biserică, știința de carte a constituit o preocupare în viața acestor locuitori, nu foarte bogați. Încă din secolul al XIX-lea și-au trimis copii la școală, pentru a deveni
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
Publicat în: Ediția nr. 815 din 25 martie 2013 Toate Articolele Autorului SCRISOAREA FIULUI RĂTĂCITOR - Fiule rătăcitor, e timpul să citești în "Cartea vieții" tele, Și să vezi ce ai lăsat pentru liniștea bătrâneții mele. Un om este dator, așa cum datina ne poruncește: Grădina, locul ce îl are, în primul rând, de le muncește, Rod poate aduna din belșug, pământu-i roditor și bun: Îi dă să aibă ce mânca. Ascultă povețele bătrânilor ce spun: Pentru a gusta fructe bune, iei un
SCRISOAREA FIULUI RĂTĂCITOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345434_a_346763]
-
groasă și moale dintr-o țesătură fină... . Gândurile îi zburau departe și numai vântul ivit pe neașteptate îi aducea vocea șoptită a fiului pierdut”. În roman, pe lângă toate acele evenimente dorite să trezească interes cititorului, am descris și momente din datinile și obiceiurile locuitorilor acelui pământ valah al timpului anului 1720, tocmai pentru a arăta trăinicia și datarea locului din timpurile încă neîmplinirii anilor veacului: „Undeva, pe o moviliță de pământ, câteva fete ale mahalalei boceau un mic sicriu ce aveau
LANSAREA ROMANULUI ISTORIC MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345504_a_346833]
-
limbă oficială pentru oficierea slujbelor religioase și de uzul cancelariilor domnești. Ce să facem, așa au vrut ei și probabil așa au intrat cuvintele referitoare la domeniile menționate. Însă, unele cuvinte precum: „brazdă”, „plug”, valah”, „deal”, „luncă”, „pârâu”, „cumătru”, „colindă”, „datină”, „blajin” și multe altele, mă fac să pun la îndoială „intrarea” lor în limba română. De aceea am înscenat un probabil scenariu: • niște slavi călări pe cai, hălăduind pe meleaguri geto-dacice fără să-i întrebe nimeni ce hram poartă, au
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
fi continuat: tu ari pe „deal”și acolo, în „luncă”, curge un „pârâu”. Îhî! S-a minunat băștinașul. Iar slavii, râzămd: hai să te mai învățăm și alte cuvinte că, parcă acum ai căzut din copac. Uite, te-nvățăm niște „datini”, să mergi cu „colinda”, mă! Cu ce să merg? a căscat gura băștinașul. Cu „plugușorul”, mă, au râs cu hohote slavii și să-i pomenești pe „blajini”! Ce sunt ăia? a întrebat prostovanul. Morții tăi, mă, se prăpădeau de râs
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
a fost valahul când a aflat atâtea cuvinte noi, pe care le-a transmis la ai lui consăteni. Și de atunci... Scuzați stupida imaginație, dar poate cineva să-mi spună ce cuvinte au folosit geto-dacii pentru activitatea lor milenară și datinile lor cunoscute de mii de ani, până să-i „calce” slavii? Katrinka ungurească Am îndoieli cu privire la originea din limba maghiară a unor cuvinte românești, precum: mesterseg-meșteșug, bolt-boltă, catlan-cotlon, aldomas-aldămaș, kep-chip, cupa-cupă, katrinka-catrință. Ce cuvinte au folosit dacii până să vină
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
I-a, p. 66) Întruparea marelui deziderat, Unirea Principatelor Române n-a fost un act istoric de conjunctură, ci frământarea de veacuri a aspirațiilor străbune, conștiința milenară a originii etnice, unitatea religioasă, primordialitatea ontologică, apartenența la aceeași limbă, tradiții, obiceiuri, datini, cultură. Chiar dacă Principatele au stat foarte mult timp separate național și politic, ele n-au fost despărțite niciodată spiritual-religios, ci au aparținut aceluiaș Trup și Suflet mistic al Neamului lăsat de Dumnezeu pe pământ să-și atingă menirea națională, să
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
SĂRBĂTORI (LOTRENII) Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1450 din 20 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Locuitorii arealului între Dunăre, Marea Neagră, Nistru și Tisa, din interiorul și exteriorul arcului carpatic, au un spirit creștin aparte, cu folclor, etnografie, tradiții, datini și obiceiuri, ce diferă de la o zonă la alta, dar care în esență transmit același mesaj al gliei strămoșești. Tocmai această diversitate a obiceiurilor și tradițiilor marchează unicitatea poporului român. Acestea se întâlnesc în fiecare an pe cuprinsul țării atât
AREALUL ROMÂNESC ÎN PRAG DE SĂRBĂTORI (LOTRENII) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377859_a_379188]
-
săracă să-și permită primirea colindătorilor. Cu toate aceste vicisitudini pe parcursul scurgerii anilor, războaie, sărăcie, revolte, subjugări, ideologie impusă de un anumit regim, în multe zone ale țării obiceiurile, tradițiile, etnografia și folclorul au reușit să supraviețuiască, făcând astfel ca datina strămoșească și ritualurile specifice acestui neam să rămână nemuritoare în sufletul și spiritul românului creștin din cele mai vechi timpuri. Una dintre aceste zone mirifice atât din punct de vedere al pitorescului, cu locuri de basm, dar și cu locuitori
AREALUL ROMÂNESC ÎN PRAG DE SĂRBĂTORI (LOTRENII) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377859_a_379188]
-
Acasa > Cultural > Traditii > RITUALURI DE IGNAT Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1450 din 20 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului RITUALURI DE IGNAT Cu obiceiuri creștinești se practică ritualuri ce vin din datini strămoșești. Spre dăinuire prin vremuri. Se coc turte ce-s numite scutecele lui Iisus. Cu nuci și miere-ndulcite, se-mpart pentru cei ce s-au dus. Că în Postul Crăciunului, oameni cu credință în gând, amână grija trupului. Suflet prin
RITUALURI DE IGNAT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377889_a_379218]
-
de casă,de aer, de pământ... Pașii preotului se pierdeau pe cărarea îngustă a cimitirului, iar în aer tot mai era miros de tămîe.... Tușa Anica și-a rezemat bastonul de crucea de piatră ridicată acum, „la an”, așa cum e datina, și privea lung la poza lui Ion. Toată slujba a privit poză , fără să verse o lacrima, cu o împăcare stranie în ochii ei albaștri. -Tuta, fata, apleacă-te tu și dă-mi un pumn de țărâna de pe mormanul lui
ASTEAPTA-MA , IOANE..... de MIRELA PENU în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377940_a_379269]