1,965 matches
-
purtătoare-a unor vești ! Uiți și să mai deschizi televizorul, Să afli ce-aș putea să spui. „Ce oare ne mai spune frățiorul?” „Nimica nou; iar de-ale lui...” Dar șiretenia-mi iertată fie, Ca a oricărui muritor: Dorința mea deșartă și târzie De-a câștiga un cititor ! Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Motivație / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 305, Anul I, 01 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
MOTIVAŢIE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357265_a_358594]
-
nicio noimă tot înșirăm pe verticală și, cercetând într-o podoimă, nu vom găsi mare... scofală. ne bate vântul prin gramatici și lacrimile umplu arca; pe un ocean, triști și apatici, ne plimbăm prea des cu... barca. ambiții multe și deșarte ne-ngrămădesc printre nevoi, dar vrem ca să lansăm o carte, c-am fost poeți, pe-aici, și noi... profesori-doctori, la prefețe, ne las-apoi un gust amar; din lauri, mere-pădurețe ieșit-au bune de... tipar. Referință Bibliografică: Se scrie mult în
SE SCRIE MULT ÎN ROMÂNIA de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357353_a_358682]
-
ronduri large, lângă trandafiri, Iar dacă-și vor rodi cumva amarul, Să pot să le preschimb în amintiri. Apoi le voi presa în foi de carte Pentru târziu, chiar dacă n-oi mai fi. Când alții le-or găsi vor fi deșarte, Prea stinse prorociri spre-a se-mplini. *** Ciclul "Blesteme" Volumul "Ucenic în dragoste" Referință Bibliografică: Voi răsădi blesteme în grădină / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1544, Anul V, 24 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
VOI RĂSĂDI BLESTEME ÎN GRĂDINĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357796_a_359125]
-
rime Și-oglindește în silabe haina lumii schimbătoare, O-mbracă-n mătăsuri fine, ori în a umbrei desime. Mușc-ades obrazul celor lipsiți de moralitate, Le răspunde-n versuri fine după josnicia lor, Le plătește cu reversul cuvintelor îmbrăcate În strălucire deșartă, după cum aceștia vor. Dragostea când îi alină o zidește-n sfinte-altare, Unde trupul lor își arde în făclii dulcea simțire, Sufletul vamă își lasă iubirii mistuitoare Și deschide pleoapa lumii, cu parfum de fericire. Ăst destin îl au poeții, de
POEŢII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357867_a_359196]
-
ca pe-o putreziciune născută din pudoarea sufletului, templul indiferenței. Ce rost ar mai avea milostivirea? Mă afund în milă și le mângâi orgoliile ca pe-o călugăriță ce se supune emoțiilor, ca unei pietre ce refuză Biserica. E numai deșert... În cutia aceea de lut prin care furtunile de nisip dansează molatec nemaigăsind nicio oază. Nici instinctele nu mai sună în catedrala copiilor din flori. Ce ar putea fi trupul fără suflet? Un obiect sunând a gol printre genunchii unui
GÂNDURI DE LA MARGINEA LUMII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357856_a_359185]
-
se acrise, În țara mea cu bieți eroi. Astăzi curăț de pe mine Fiorii reci ce m-au străpuns, Pasul pe poteci străine Călcând tăceri fără răspuns. Aripi ard în timpul static, Pădurile de falși poeți Cântă fals și hemoragic Un trai deșert de mălăieți. Șirul lung de generații, Anii scurți fără destine Fug neputincioși în spații Cu instincte bizantine. Stăm sub fraze ne-ncepute Dormind pe un pat de zgură, Săbii flasce și corupte Sunt legítima alură. Un cer în crengi s-a
M-AM ÎNSTRĂINAT DE VISE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357876_a_359205]
-
de Arte Frumoase din București, pe care o va absolvi (cu brio) în anul 1938... Despre Belle-Arte: foaia matricolă a studentului Zian Boca... Principala „lovitură” pe care Lidia Stăniloae o aduce memoriei Părintelui Arsenie Boca constă în insinuarea de „slavă deșartă”. Astfel, în formularea autoarei, Părintele Arsenie ar fi căzut pradă unor „atitudini extravagante, câtuși de puțin în spiritul dreptei credințe”, care l-au condus la „spectaculozități ieftine și exaltări discutabile”. Legăturile cu Părintele Profesor Dumitru Stăniloae au încetat ca urmare
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357834_a_359163]
-
care... obștea încropită în anul 1949 și transformată în mănăstire de maici în luna aprilie anul 1950, le-a respectat cu sfințenie... Obștea Prislopului nu s-a înstrăinat niciun moment de viața Bisericii Ortodoxe Române”... Revenind la insinuarea de slavă deșartă, este un fapt că Părintele Arsenie Boca nu era nici pe departe tânărul neexperimentat pe care ni-l descriu memoriile Lidiei Stăniloae, ci un om al cărui discernământ ajunsese la maturitate. Ne-o dovedesc, printre altele, însemnările din acea perioadă
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357834_a_359163]
-
aflăm că, începând din anul 1946, Părintele era „cunoscut de domnul ministru Gheorghiu-Dej și de Teohari Georgescu ... care voiau să-l promoveze într-un post de episcop”. (Singura explicație pentru „ratarea” acestei oportunități, nu poate fi decât... fuga de slavă deșartă!) Mai mult, conform mărturiei IPS Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Bartolomeu Valeriu Anania, după anul 1948, însuși Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române Justinian Marina, plănuia să-l ridice pe Părintele Arsenie la rangul de arhiereu: „Știu cu siguranță că Patriarhul se gândea
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357834_a_359163]
-
ori de unde ar fi acesta!.. Zic toate acestea pentru că, mai nou, observ o stare de instaurare a ispitei și a păcatului comodității, a triumfalismului și a autosuficienței, toate fiind mânate de păcatul orgoliilor personale, adică a mândriei și a slavei deșarte!... Energia rămasă după toată răvășirea noastră moral-duhovnicească, o epuizăm prin provocarea și alimentarea patimii curiozității, a vanității, a satisfacerii plăcerilor și a păcatelor de tot felul, după care ajungem la deznădejdea celui prins cu geanta de droguri, ori la cea
DESPRE TINERII DE ASTĂZI ŞI MORALA CREŞTINĂ, PRECUM ŞI DESPRE PRIMENIREA LOR ÎN BISERICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357892_a_359221]
-
macine, să îl simt până în creștet și-apoi voi ști dacă îl ascult. E simpla nevoie de spațiu, de singurătate. Adopt poziția omului cult, cu mâna sprijinind bărbia, răsuflu adânc, apoi îmi încep agonia. - E imposibil! îmi zic rumegând speranțe deșarte ce s-au prins într-un dans fără ritm în jurul capului meu. Dovadă sunt tristele mele încercări din anii ce s-au stins în trecut. Acum sunt batrână, e prea mult să cred c-aș putea lua-o de la-nceput
GÂNDURI DE SEARĂ...2 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358324_a_359653]
-
De țărâna ei curată. Poarte alții măști pe față Și pe sufletul bolnav, Să fiu sănătos în viață, Nu mă vreau averii sclav! De pământ sunt, nu de piatră, Sete după aur nu mi-i, Știu și simt că e deșartă Toată bogăția lumii... Referință Bibliografică: Omul de pământ... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 502, Anul II, 16 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
OMUL DE PĂMÂNT... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358467_a_359796]
-
buzunar, Budacea găsi prilej bun să arunce ființa aceea nesuferită în casă. Unde-a nimerit broasca nu știa nici el. Dar răzbunătorul se amăgea că făptura bălții nimerise chiar acolo unde s-ar fi vrut el, pe când își făcea speranțe deșarte. A doua zi, satul huia că biata Casandra a căzut într-o suferință lungă, care i s-a tras de la o spurcată de broască, nimerită, cine știe cum, chiar în patul fetei. Și întâmplarea aceea n-a fost de șagă, căci după
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
ei. Negreșit, din toate cursele acestea ale lumii din jur, sihaștrii s-au desprins prin depărtarea în pustie, sărăcie, castitate, post și înfrânare. A mai rămas însă ceva: lumea pe care o purtau în ei; adică cugetarea la lume, slava deșartă, mândria, lenea, osândirea, disprețuirea și celelalte care trăiesc în inimă și după fuga din lume. Lucrarea aceasta pentru desprinderea de lumea din ei, de lumea din inima lor și deplina liberare lăuntrică, este o adevărată scară cu o larg-cuprinzătoare înlănțuire
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
mai mulți oameni ca tine în viața mea. Prieteni sinceri, direcți. Vrei să fim prieteni? O încurcau replicile lui rapide. -Ai nevoie de un designer de interioare? surâse. -Îmi doresc sinceritatea ... spiritul tău limpede. -Vorbești serios? -Bineînțeles. Nu arunc vorbe deșarte. Te rog! îi strânse mâinile. -Ok..cu plăcere. Dacă pot, să ajut cu ceva.. - Să fii tu. Atât. Palmele lui mari, cu degete lungi, fine, adăposteau obrajii ei. Buzele sale au atins abia simțit vârful nasului și coltul gurii. O
SURPRIZE de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358149_a_359478]
-
monahul că mănâncă pe la ora trei după masă. S-a supărat și a spus: - Când erai mirean, frate, nu mâncai înainte de apusul soarelui. Și a răspuns monahul: - Cu adevarat, frate, când eram în lume, mă hrăneam prin urechi, căci slavă deșarta de la oameni și laudă lor, mă hrăneau și-mi ușurau greutatea ascezei. CAPITOLUL 154 VIAȚA LUI TEODOR MIREANUL, OMUL LUI DUMNEZEU Avva Ioan păscătorul spunea: Am plecat trei anahoreți la pârâul Vetasim, la avva Nicolae, care trăia într-o peșteră
LIVADA DUHOVNICEASCA (50) de ION UNTARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357526_a_358855]
-
speranță, rugă, deznădejde, bocet disperat, credință în nemurirea sufletuluiu, alean și mângâiere pentru părinții care-și trimit fiii la război; chemare către divinitate să aducă pe cei ce au plecat în lumea umbrelor; renunțare la cele pământești, care-s lucruri deșarte) dar, în același timp, doina este și prietena nedespărțită a eroului popular, haiducul din poveștile nemuritoare pe care le ascultam, toamna târziu, de la rapsozii vestiți ai satului, când stăteam la dogoarea focului de sub cazanul de țuică și coceam porumbi cu
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
va umple ochii de țărână, le va smulge, sfărâma clipele propriei întunecimi. Dezleg suspinul din mister și el devine flacără. Din el voi crea mii de clipe fericite care vor lumina geamătul din tine, cel ce m-a chemat. Slava deșartă poate fi atinsă cu ușurința amestecării unor poțiuni, pentru satisfacția celor vizibile manifestări în care ne pierdem neatenți, avizi de senzații dincolo de noi. Puterea unui suspin poate fi auzită, poate înfricoșa, dar și pătrunde în tainițe din care va alunga
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357575_a_358904]
-
va umple ochii de țărână, le va smulge, sfărâma clipele propriei întunecimi.Dezleg suspinul din mister și el devine flacără. Din el voi crea mii de clipe fericite care vor lumina geamătul din tine, cel ce m-a chemat. Slava deșartă poate fi atinsă cu ușurința amestecării unor poțiuni, pentru satisfacția celor vizibile manifestări în care ne pierdem neatenți, avizi de senzații dincolo de noi. Puterea unui suspin poate fi auzită, poate înfricoșa, dar și pătrunde în tainițe din care va alunga
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357575_a_358904]
-
în casă, cu lacăt de două kile. Tatăl fetei nu știa că temerea lui, în privința gândurilor ascunse ale lui Ion, era mult prea adormită. În seara acelei zile cu horă-n sat Ion și Ruxandra luau deja hotărârea care făcea deșartă trebuința lacătului cel mare pe ușa de la odaia de fecioară a fetei. Cele două făpturi omenești, tinere și doritoare de însoțire, rânduiau acum cele ce aveau să dea pe față curând taina lor cea mare. Chiar dacă, din vorbele fetei, nu
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
iernii haină. Viscol, nămeți, troiene peste noapte așternute, bătrânul stejar dormind în straiu-i alb, pân' la poale îmbrăcat... A venit Iarna cea rece, menținând depărtarea între ei: lungi scrisori de dragoste, fiecare oftând ca vântul în nopțile de iarnă, promisiuni...deșarte. Apoi a sosit Primăvara cu o nouă lumină, cu alai de flori și fluturi, a urmat apoi Vara, fierbinte ca însăși patima dragostei lor. Cărarea secretă a prins din nou viață, iar stejarul gemea sub frunzișul bogat, învăluit în parfumul
CĂRAREA SECRETĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 964 din 21 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/358554_a_359883]
-
omenirii după răscumpărarea lumii de către Fiul lui Dumnezeu Iisus Hristos, prin Jertfa Sa Sfântă de pe Crucea Golgotei, n-a ținut cont de avertismentul profetic grăit de Apostolul Pavel: „Luați aminte să nu vă fure mințile cineva cu filosofia și cu deșarta înșelăciune din predania omenească, după înțelesurile cele slabe ale lumii și nu după Hristos”(Coloseni 2,8). Înțeleptul cunoscător al omului și al lui Dumnezeu, Apostolul Pavel a corectat sintagma gândirii lumești că: „omul este măsura tuturor lucrurilor”, cu sofianismul
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]
-
însă, și dincolo de viață de aici, sa gândească deci dincolo de mormânt. Deseori agonisind zi și noapte pentru pâinea și adăpostul de toate zilele uităm că vom muri într-o bună zi și că vom da seama și de orice cuvânt deșert rostit în viață, ne spune Însuși Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Monahul și preotul care se căsătorește au datoria de a lumina întunericul din viața noastră de toate zilele. Ce este rugăciunea fără cuvinte? Dar rugăciunea ca focul, de care vorbește
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
un fotoliu al Academiei. Țineam minte că șeful nostru de cenaclu, care mă încurajase mult în a stărui să scriu, intuind probabil că era ceva de capul meu, se arătase entuziasmat de ascensiunea lui Bucșan și nutrise o vreme speranța deșartă a unei grabnice reabilitări prin intermediul acestuia. Cu ocazia unei convorbiri îmi spusese, frecându-și satisfăcut mâinile, ascultă ce-ți zic acum, junișcane, va veni curând momentul când toți aceia care mi-au făcut zile fripte se vor da pe lângă mine
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
de știință realiști uzurpă cu „cercetările” și „descoperirile” lor chipurile, autoritatea Adevărului revelat. Despre ei ne avertizează Sfântul Vasile cel Mare: „Pedeapsa lor înfricoșătoare va fi mai cu seamă pentru cultul celor lumești, de vreme ce, vîzând atât de limpede în științele deșarte, și-au închis ochii de bunăvoie cunoașterii adevărului” (Hexaimeron 1,4). În locul în care creștinul mărturisitor vede Paradisul Creației lui Dumnezeu, cu ordinea, lumina. adevărul, frumusețea, credința, splendoarea înțelepciunii divine, armonia în Duh, națiunile surîzătoare, toate îmbrăcate în dragostea dumnezeiască
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]