1,962 matches
-
Transilvania („Albina”, „Familia”, „Gazeta de Transilvania”), „Foaia Soțietății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina” salută fondarea asociației, exprimându-și satisfacția față de programul de acțiuni anunțat. În numeroase zone ale țării - „Pe unde a sosit ideea proclamată în capitală a deșteptat entuziasme generoase, aspirațiuni mântuitoare” - apar secții județene și orășenești ale noii instituții. Societatea trece fără întârziere la organizarea de cursuri și școli pentru adulți, cursuri pentru muncitori și micii meseriași. În programele de învățământ o atenție deosebită era acordată limbii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289767_a_291096]
-
și răpăitul ploii din Rugăciune către ploaie, creație ulterioare poeziei Ulicioara au aceeași funcție: Mireasma bun-a cerului / peste ierburi, / ploaie pe fruntea serii. Voce nuda, te-ascult: și inima scurmată-ncearcă trufandale dulci / de sunet și-alinare; / și mă deștepți, adolescent tăcut, / surprins de-o altă viață, emoția / unor învieri bruște (Rugăciune către ploaie, trad. MB).326 Odată interiorizat, glasul ancestral al picăturilor ce cad conturează amintirea trecutului. Quasimodo stabilește o corespondență între imaginea auditiva a ploii, străvechi simbol al
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
de azi și de mîine date extrem de prețioase cu privire la trecutul mai îndepărtat sau mai apropiat al pămîntului și poporului român. Preocupări de această natură au mai existat în deceniile trecute. E de ajuns să amintim interesul pe care l-a deșteptat și-l deșteaptă încă și astăzi ,,Chestionarul“ trimis de marele învățat și scriitor român Alexandru Odobescu tuturor învățătorilor și preoților din satele românești, pentru a putea constata că interesul pentru astfel de cercetări era viu încă acum un veac. Dacă
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de mîine date extrem de prețioase cu privire la trecutul mai îndepărtat sau mai apropiat al pămîntului și poporului român. Preocupări de această natură au mai existat în deceniile trecute. E de ajuns să amintim interesul pe care l-a deșteptat și-l deșteaptă încă și astăzi ,,Chestionarul“ trimis de marele învățat și scriitor român Alexandru Odobescu tuturor învățătorilor și preoților din satele românești, pentru a putea constata că interesul pentru astfel de cercetări era viu încă acum un veac. Dacă răsfoim de asemenea
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
noului continent, a început să se facă diferențierea între Lumea Nouă (vezi Lumea Nouă) și Lumea Veche (vezi Lumea Veche). Descrierea Moldovei - este titlul cărții scrisă de domnitorul Moldovei Dimitrie Cantemir (vezi Cantemir Dimitrie) în limba latină, între anii 1714-1716. Deșteaptă-te române! - imnul național al României, pe versurile lui Andrei Mureșanu (vezi Mureșanu Andrei). Versurile, un poem, s-au bucurat de admirația generației sale și, după ce Anton Pann a compus muzica, a fost acceptat de toți ca imn (vezi Anton
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
1881 ca Imn regal; acesta a fost cântat până la abolirea monarhiei (vezi abolirea monarhiei) în 1947. Regimul comunist a impus mai multe imnuri, ultimul fiind melodia Trei culori. În 1990 a fost adoptat ca imn național melodia lui Anton Pann Deșteaptă-te române!, cu versurile lui Andrei Mureșan, care a fost cântat și în timpul revoluției de la 1848; acest cântec a fost numit de Nicolae Bălcescu Marseilleza românilor. Imperiul Bizantin - Imperiul Roman de Răsărit, format prin ruperea Imperiului Roman în partea de
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
plăteau dijma (vezi dijmă). Movilă - familie de boieri, care a dat Moldovei mai mulți domni în secolul XVII (Ieremia Movilă, Simion Movilă). Muntenia - vezi Țara Românească. Mureșanu Andrei (1816-1863) - poet, publicist, participant la Revoluția din 1848. A scris versurile imnului Deșteaptă-te, române ! Mușatini - familie domnitoare în Moldova, atestată în secolul XIV, care a dat țării mai mulți domnitori, dintre care cei mai cunoscuți sunt: Alexandru cel Bun (vezi Alexandru cel Bun), Ștefan cel Mare (vezi Ștefan cel Mare), Bogdan al
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
Recompunerea semantică nu mai ține cont doar de dorința unuia sau a altuia, pentru că, vrând-nevrând, trădează gânduri ascunse, sentimente refulate, invită cuvintele să-și găsească locul într-o rețea de simboluri care oferă posibilități nenumărate de asociere sau de combinare, deșteaptă prejudecăți, solicită sau împiedică adeziunea la ansamblul ideatic propus. Textul pare uneori că își modelează cititorii, iar alteori că își subjugă și autorul, pe care-l trădează. Studiul nostru este, din acest punct de vedere, o încercare de a identifica
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
nouă simbioză Între oraș și rural ( În sensul propovăduitei ștergeri a diferențelor dintre ele), În timp ce conservatorii le vedeau ca pe o reîntoarcere către un mod de viață agricol. Atât creșterea necontrolată declanșată deindustrializarea rapidă, cât și șocul crizelor economice, au deșteptat critici aspre asupra metropolei industriale de secol XIX, Învinuită de a fi inumană, imorală, degenerată. Din această perspectivă, descentralizarea, densitatea scăzută, sau chiar contracția, erau văzute drept alternative dezirabile și erau sursă de inspirație pentrunoi viziuni urbane. Orașele-grădină ale lui
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
cuvântul este cea mai bună temperare a atmosferei; el ține loc de medicament, de foc, de sabie: dacă e nevoie de ars sau de tăiat, de el trebuie să ne servim; dacă el nu reușește, toate celelalte cad. Prin cuvânt deșteptăm un suflet adormit și potolim pe unul aprins; prin el retezăm ce e de prisos și împlinim ce lipsește; prin el împlinim toate celelalte câte desăvârșesc sănătatea sufletului<footnote Ibidem, IV, 3, în P. G., XLVIII, 665. footnote>. Sfântul Ioan
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
de afirmare națională, mama devine o forță de o demnitate neobișnuită, care mobilizează fiii pentru apărarea țării. Andrei Mureșanu reunește dragostea mamei pentru fii cu cea pentru patrie, în poezia intitulată inițial „Un răsunet” și devenită apoi imnul nostru național, „Deșteaptă-te, române!”: „O mamă văduvită, de la Mihai cel Mare Pretinde de la fiii-și azi mână d-ajutori, Și blastămă cu lacrimi în ochi pe orișicare în astfel de pericol s-ar face vânzători.” în contextul social și politic al literaturii
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
de mama care și-a pierdut fiul este surprinsă în versuri cutremurătoare: „Și mă-sa biata! Cum gemea Și blăstema și se izbea Să sară-n groapă: —«L au închis Pe veci! Mi-a fost și mie scris Să mă deștept plângând din vis, Din lumea mea!»” însă un sfetnic înțelept, plin de credință, ca un pustnic, vine și o îmbărbătează, subliniindu-i faptul că viața reprezintă o „datorie grea”, pe care doar cei viteji știu să o trăiască demn, că
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
adaugă și că în zadar s-a rugat și l-a implorat pe Francesco să aibă milă. Acesta însă a încuiat ușile și l-a abandonat. Carlo își revine cu greu din șoc și cu o detunătura de pistol îi deșteaptă pe bandiți. Bandiții se adună în jurul lui, iar el le spune că bătrânul este tatăl lui care a fost lăsat să moară în acest mod de către fratele său. Carlo îi cheamă la răzbunare și le spune că el va aduce
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
câteva locuri unde mă simt relaxată în București: Mănăstirea Antim, deja pomenita Piață U (cum îmi place să-i spun) sau parcul Cișmigiu; dar sunt și multe, prea multe spații ale capitalei care mă epuizează și irită. Înainte de decembrie 1989, Deșteaptă-te, române! era un cântec patriotic care mă fortifica - era ca un sânge sonorizat în creierul meu. După 1989, am crezut o vreme în „efectul Deșteaptă-te, române!”; dar, după ce politicienii au confiscat pe rând, cu discursurile lor gonflate și
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
pasional și coleric. Fără steaguri de sărbătoare, fără prapuri de înmormântare, fără lozinci ori petarde. Patriotismul nu mai are neapărat sens pentru români. Dacă îi chestionezi pe stradă, de pildă, pe cei foarte tineri, se vor amuza la această întrebare. Deșteaptă-te, române! e doar un cântec. În ce mă privește, am, totuși, o asumare a unui anumit fel de a fi patriot. Pentru mine, patriot este mai cu seamă cel care vede viciile țării sale și încearcă să le corecteze
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
cald și blajin: Eu sunt CREDINȚA și glas bun îți aduc de la Cel ce m-a trimis: „Veniți la Mine toți cei necăjiți și împovărați și vă voi mângâia, căci jugul Meu e dulce și sarcina mea ușoară...” Omul se deșteptă și după câteva clipe de gândire își zise: Da, tu singură grăiești adevărul, pe tine te voi urma. Și într-adevăr CREDINȚA i-a adus omului mângâierea în întreaga lui viață și l-a însoțit și dincolo de mormânt. 49. Nu
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
omul îi răspunse: Atâta am, te rog nu mi-l lua! Dar diavolul întinse mâna spre cel care dormea, voind a-i lua sufletul, și-i zise: Dacă nu ți-l iau eu, vine altul și tot ți-l ia. Deșteptându-se, fugarul înțelese într-o clipă glasul pe care i-l trimitea Dumnezeu prin conștiința lui. Luă vițelul, se întoarse la văduva lipsită și i-l dădu înapoi, zicându-i: Așa mi-a poruncit Dumnezeu. Te rog, iartă-mă! Și
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
vas atât de murdar! Atunci tânărul îi răspunse cu glas de dojană: Tot asemenea faci și tu! Cum vrei să guste Dumnezeu din rugăciunea ta, dacă tu îi dai dintr-un vas atât de murdar?! Și tânărul se făcu nevăzut. Deșteptându-se din somn, omul acela se simți cutremurat în adâncul ființei lui și din clipa aceea a început să ducă o viață plăcută lui Dumnezeu și oamenilor. 104. Chiar dacă nu-L vedem, Dumnezeu există La o școală, un inspector ateu
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
o împodobeau cu pietre scumpe. El îi întrebă pe îngeri: Pentru cine faceți această coroană atât de frumoasă? Pentru tine, răspunseră ei. Bătrânul călugăr mai întrebă: Și când va fi gata? Când vei fi răbdat de ajuns! Când s-a deșteptat din somn, călugărul a înțeles rostul acestei vedenii și a zis cu umilință: IARTĂ-MĂ, DOAMNE! VOI RĂBDA PÂNĂ LA SFÂRȘIT! 107. Asemenea ecoului Doi oameni stăteau de vorbă. Unul, care era cicălitor și rău de gură, îi zise celuilalt: Nu știu ce
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
pe ei... Cântați, o, neamurilor: Mărire Celui Prea Înalt și aduceți-I Lui, prinosul rugăciunilor voastre că Domnul este Dumnezeul mântuirii noastre! Lăudați toate făpturile pe Făcătorul vostru, întru strigare de biruință vestiți-L. Ca să se cutremure și să se deștepte cei adormiți pe care i-a legat Satan pe câmpurile lui. Adăpostiți-vă în umbra milei Lui toate noroadele căci mila Domnului e mângâierea căitului și binecuvântarea Sa cununa dreptului!... Aliluia! I-am scris imediat pe o foaie de hârtie
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
nici un fel de durere, de foame sau oboseală. Tot timpul mă rugam și cântam psalmi și nu-mi dădeam seama când venea milițianul seara, să-mi scoată cătușele pentru culcare. Nu-mi era frig, nu răcisem, nici măcar un strănut. Mă deșteptam proaspăt la suflet și la trup, deși mai toată noaptea o petreceam în priveghere; dispoziția sufletească și mintea limpede și sprintenă mă făceau să cuget probleme dificile ca înțelesuri, care acum se dezlegau singure, ca în lumina în care nu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
diferența că de data aceasta subversiunea mimesisului e asumată de la început (când naratorul primește vizita unui necunoscut enigmatic) până la finalul ce proclamă distincția între „fapt” și „imaginație” ca „nesemnificativă și inutilă”. Interesante prin potențialul lor alegoric sunt și povestirile „de deșteptat copiii”, care încheie cartea și care se vor transforma, odată cu Povești din pădurile fanteziei (1998), în feerie pură. În schimb, o miză mult mai ambițioasă are romanul Ridicarea în genunchi (1999), ce se deschide cu programarea unei sinucideri și se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290325_a_291654]
-
Azi funcționează o școală de copii surdo-muți. La 1900, primarul orașului, Matei A. Millo (nepot de 569 Vă trimet din București o c.p. primită, prin care cineva Îmi cere Monografia să o vadă. Vreau să vă arăt cât interes deșteaptă ea: o va păstra „ca pe ochii din cap!!”. Voi duce-o eu personal cu vreo ocazie. Mi-e teamă să nu se strice. Multă lume de acolo mi-o cere. C.P. este a surorii violonistului Botez. Ea Însăși o
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
dată; parcă mai maturi (ca să nu zicem bătrâni!), dar elanul nu ne-a părăsit. Ne-a ajuns vremea, vorba lui Sadoveanu, să avem nevoie de ajutorul Domniei Voastre, de cunoștințele Dv. enciclopedice, referitoare la Fălticeni. știm că numai numele orașului deșteaptă amintiri triste (deși l-ați iubit atât de mult), dar noi Îndrăznim a făptui gestul În numele amiciției de idei ce ne-a legat la București. Iată despre ce-i vorba! Muzeul nostru, patron și al Bojdeucii, are obligația de a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și grecești. Primul număr începe cu Istoria pe scurt a gazetei , în care se spune:” Pentru noi trebuie să mărturisim , românilor, ca să nu ni se pară așa cu greu că rușine trebuie să ne fie că abia acum ne-am deșteptat și am simțit lipsa ei. Dar vremea de îndreptare la cei ce cu dinadinsul voiesc începe odată nu este trecută...Destul este să vedem aceasta și să începem încai cei care zicem că sîntem floarea neamului a ne fi rușine
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]