4,964 matches
-
în genunchi - iar singura mea consolare era că nu puteam să mă cobor mai jos de-atât, că mai curând mi-aș băga în gură țeava pistolului meu de calibrul 38. Avionul ateriză la 7.35. Am fost primul la debarcare, cu carnețelul și servieta în mână. În aerogară era un centru pentru închirieri de mașini. Am luat un Chevy decapotabil și m-am îndreptat spre metropola Boston, nerăbdător să profit de ora de lumină a zilei care mai rămăsese. Itinerarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
o durere adâncă. Iar maică-sa plânge mai tare decât el. Trimițând înainte curieri rapizi, Agrippina se întoarse la Roma pe mare, împinsă de iubirea ei rănită, în plină iarnă - zilele de mare clausum, când navigarea era interzisă. III ROMA Debarcarea Coasta Pugliei se ivi într-o zi de ianuarie, pe vânt, sub un cer plin de nori. La puțin timp după aceea apăru Brundusium, Brindisi de azi, cel mai mare port al imperiului pentru rutele din Mediterana orientală. Pe măsură ce digul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
enorm. Și cu toții căzuseră de acord că acesta era ultimul semn neîndoielnic al otrăvii. Pe când făceau primii pași, băiatul înțelese ce tunet teribil puteau dezlănțui deodată mila și revolta a mii de oameni, care acum strigau și hohoteau. Însă, după debarcarea aceea dramatică, Agrippina și tovarășii lui Germanicus văzură că nici pe dig, nici în oraș nu-i aștepta vreun oficial. Autoritățile locale dispăruseră. — E o poruncă rușinoasă a lui Tiberius, declarară indignați tribunii și centurionii. Agrippina spuse, cu un glas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
era slăbit, gâtul subțire, sub pielea căruia se ghiceau venele, dar ea continua să zâmbească. — E o insulă frumoasă, cu foarte multă verdeață, pentru că acolo e un izvor. Tata era un marinar priceput - a găsit cel mai ferit loc de debarcare și a construit un mic port. Îmi plăcea. Gajus își pierdea răbdarea, simțea că îi scapă controlul asupra acelei discuții. Abia după mulți ani avea să înțeleagă că mama lui încerca să-l ferească de suferință. Ea continua: — Vila se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
numim astăzi Canalul Mânecii, Împăratul postă trei legiuni, ca și cum s-ar fi pregătit de invazie, cu mașinile de război și de asediu care, încă din vremea lui Julius Caesar, se numeau musculi. Pe insulă se răspândi zvonul că se pregătea o debarcare în forță, pentru că legiunile erau deja instalate pe plajă. Teama care se iscă aduse zile mai liniștite. Nu fu nici un război. Visul - sau utopia - Împăratului nu se spulberă. Era însă un răgaz scurt; după mai mulți ani, când Roma plănui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
lase copleșit de Reader’s Digest, Își aminti de lumina albă a bombei atomice de la Nagasaki, a cărei strălucire o văzuse reflectată În Marea Chinei. Aureola ei pală Încă mai plutea peste cîmpurile tăcute, dar părea că nu egalează Ziua Debarcării și Bastogne. Spre deosebire de războiul din China, fiecare om din Europa știa clar de care parte era, o problemă pe care Jim nu o rezolvase niciodată cu adevărat. În ciuda tuturor numelor noi pe care le produsese, războiul reîncepea oare aici, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Reader’s Digest acopereau toate aspectele posibile ale războiului, o lume În același timp familiară și totuși total Îndepărtată de propria sa experiență din Shanghai și Lunghua. În unele momente, În timp ce studia relatarea dramatică a unor bătălii de tancuri și debarcări pe plajă, se Întreba dacă el fusese cu adevărat În război. Dar continua să adune revistele de pe podeaua biroului comandantului, ascunzînd printre ele cîteva cutii suplimentare de Spam și lapte praf, ca parte a unei rezerve pe termen lung pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
După ce Basie și ceilalți bărbați plecară, dispărînd printre depozitele ruinate de pe chei, Jim studie revistele de pe scaunul de lîngă el. Era sigur acum că al doilea război mondial se terminase, dar oare Începuse al treilea? Uitîndu-se la fotografiile din ziua debarcărilor, traversarea Rhinului și capturarea Berlinului, simți că ei făceau parte dintr-un război mai mic, o repetiție pentru conflictul real care Începuse aici, În Extremul Orient, cu aruncarea bombelor atomice de la Nagasaki și Hiroshima. Jim Își aminti lumina care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
și trăsurici. Împreună urmăreau militarii americani și englezi intrînd și ieșind din hotelurile de pe Bund. La cheiurile de lîngă Arrawa, ascunși sub corpul vasului, marinari americani veneau pe uscat de pe crucișătorul ancorat În mijlocul rîului. CÎnd coborau din bărcile lor de debarcare, le ieșeau În Întîmpinare chinezi, bande de hoți de buzunare și conducători de trăsurici, prostituate și vînzători, oferind sticle de Johnny Walker produse de ei, afaceriști cu aur și opiu, cetățenii de noapte ai Shanghai-ului cu mătăsuri negre și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
fie impecabil atunci când, de fiecare dată, lăsa arma să cadă, încet, ca într-un timp lungit dinadins, ca să se impregneze în memorie. Pe urmă, când raportul de la Comandamentul superior al Wehrmacht-ului - prins în pioneze pe Scândura Neagră - făcea cunoscută debarcarea dușmanului anglo-american pe țărmul Atlanticului și-mi lărgea în continuare cunoștințele de geografie - doar colegii noștri alsacieni sau loreni erau în stare să pronunțe corect toponimicele normande și bretone -, bătălia de pe malul Atlanticului a acoperit tot ceea ce se întâmplase înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
cum se spunea prin părțile acelea, mezzo fortuna la Assisi, Pompei, Agrigento și cine mai știe unde. Am întâlnit de asemenea călători cu rucsacul în spate, care, cu șapte ani în urmă, supraviețuiseră bătăliei pentru mânăstirea Montecassino sau care, la debarcarea aliaților, se întâlniseră față în față ca dușmani pe plaja de la Nunzio-Nettuno, dar care, îmbrăcați acum în civil și la fel de pașnici, vizitau locul faptei de odinioară. Am văzut indicatoare arătând unde sunt cimitirele militare cu ordinea lor, cruci înșirate cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
din Marea Neagră și a indiciilor că se intenționa traversarea Strâmtorilor, pentru a face joncțiunea cu flotă engleză care opera în Marea Mediterana împotriva celei franceze 123, a reticentelor cercurilor conducătoare otomane față de ideea deschiderii Strâmtorilor vaselor de război ale Rusiei 124, debarcarea francezilor la Alexandria, la 1 iulie 1798, odată cu care începea campania de invadare a Egiptului, și intensificarea propagandei franceze în Morea și în Albania 125 au deschis o nouă pagină în istoria problemei orientale, în general, în cea a regimului
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
obișnuiți cu lungi perioade de hipersomn întrerupte de perioade de luciditate, foarte scurte, dar intense. Erau dintre cei din fața cărora ceilalți se dădeau la o parte, fie pe trotuar, fie într-un bar. Primul rang Spunkmeyer primise comanda navetei de debarcare. Avea drept misiune, laolaltă cu caporalul șef Ferro, să-i ducă fără incidente pe colegii săi pe suprafața oricărei lumi unde intervenția lor era dorită și apoi să-i aducă înapoi întregi până la nava principală. Și aceasta foarte rapid, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
viața asta de câine. Nimeni nu-i luă în seamă comentariul. Era de notorietate publică faptul că Spunkmeyer se înrolase înainte de vârsta necesară. Totuși, nimeni nu glumea pe seama vârstei sale mici (sau mari), când se găseau la bordul navetei de debarcare care se prăvălea ca un bolovan spre suprafața unei noi lumi. Rangul doi Drake ieșa din chesonul de lângă cel al lui Spunkmeyer. Era mai bătrân decât cel din urmă, dar și mai urât. În afară de un anumit număr de puncte comune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
cer să asimilați datele de bază până la 8 și 30. Se auziră scâncete, dar nici o împotrivire adevărată. Știau ce-i aștepta ) Aveți șapte ore să încărcați materialul, să pregătiți armele pentru inspecție și să aduceți în stare operațională naveta de debarcare. Vreau ca materialul și toți oamenii să fie pregătiți în cele mai mici amănunte. La treabă. Până acum ați beneficiat de trei săptămâni da odihnă. 5 Sulaco aducea cu o enormă cochilie de metal hălăduind printr-o mare de cerneală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
arma ca pe o extensie a propriului corp. Spre deosebire de colegii lor, care nu răspundeau decât rle buna funcționare a criblorului personal iar Drake și Vasquez nu avusese de ce să învețe să folosească materialul de comunicații, să piloteze o navetă de debarcare sau să conducă un transportor de trupe blindate. Erau scutiți și de participarea la încărcarea navetei. Nu li se cerea decât un singur lucru: să știe să tragă. A provoca moartea era specialitatea lor. Și trebuie spus că și îndrăgeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
nici un ajutor din afară; harnașamentul care-i împiedica să sară ca niște mingi în caz de coborâre rapidă, sau pe timpul înaintării în VTT pe teren accidentat; casca pentru protejarea craniului și viziera pentru ochi; emițătorul-receptor pentru comunicarea cu naveta de debarcare, blindatul, cu camaradul însărcinat cu supravegherea spatelui. Degetele vioaie se deplasau cu iuțeală pe încuietori și butonii de presiune. Când totul a fost pregătit, verificat și operațional, și-au reluat controlul. Iar cei care terminau înaintea altora își ajutau camarazii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
la excremente și desfrâu. Toți pedestrașii cunoșteau cupletele astea de mii de ani: moartea n-avea nimic nobil. Era numai un sfârșit regretabil. Odată ajunși în navetă, pătrunseră direct în blindat. Vehicolul va ieși în momentul în care aparatul de debarcare va atinge solul. Ocupanții lui vor fi zgâlțâiți, dar infanteriștii coloniali au văzut multe la viața lor. Ușile navetei se închiseră, o sirenă semnală depresurizarea buncărului de îmbarcare a lui Sulaco. Roboții fugiră în adăposturi. Clipeau o serie de semnalizatoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
își mușcă buza inferioară și încercă să se gândească la altceva. Gorman părea totuși competent. De altfel, Apone și Hicks vor lua comanda în caz de înfruntări. Interfonul le tranmitea mereu vocile lui Ferro și Spunkmeyer care pilotau naveta de debarcare, blestemau și se văitau. ― Trecem în faza de apropiere finală, spunea ea. Ajungem la șapte zero nouă. Caut un reper mai de doamne ajută, ― Eram sigur că-ți căutai un pervers care ajută doamne, făcu Spunkmeyer. Era o glumă mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
mai așezaseră ca o pană pe soluri cu climaturi mai teribile decât cel al Acheronului. ― Vânturile slăbesc. O vreme bună să ieși cu zmeul. O să stăm un pic pe loc ca să se mai distreze și puștii din spate. Venise clipa debarcării. Gorman ieși din hamuri și urcă pe culoarul central în direcția postului de operații tactice al blindatului. Burke și Ripley îl urmară, lăsându-i pe infanteriști să-și încheie pregătirile. Se regrupară tustrei în post. Gorman se puse îndărătul consolei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
o frumusețe glacială și angoasantă. Microfoanele externe aduceau în blindat zgomotele Acheronului: vaietul vântului și ciocănitul fragmentelor de rocă aruncată în panourile metalice ale clădirilor. Își încrucișă brațele la piept, înfiorată. VTT-ul era solid. Pe lângă Sulaco și naveta de debarcare, el reprezenta cel mai sigur adăpost. Era o mașină de război, modernă, multifuncțională, incredibil de rezistentă: un concentrat al tuturor progreselor realizate în materie de armament. Dar blindajul rezista la un acid molecular necunoscut? Luă o hotărâre penibilă și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
ochii spre noua ei prietenă. Ea strângea în continuare capul de păpușă în mâna dreaptă. ― Unde mergem? ― Într-un loc sigur. Ajungem curând. Newt aproape că zâmbi. În blindat, infanteriștii erau mult mai calmi decât atunci când ieșeau din naveta de debarcare. Devastarea, clădirile pustii și deteriorate, dovezi de netăgăduit al unor înfruntări necruțătoare care s-au desfășurat în colonie, totul le înghețase entuziasmul. Era evident că oamenii din colonie au încetat să emită pentru că au fost constrânși de ceva. Întreruperea comunicațiilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
dacă nu comit erori și dacă nimic nu se strică... Apăsă pe tasta de funcționare. Mult deasupra lui, Sulaco deriva răbdător și tăcut în neant. Prin culoarele lui nu era nici o suflare. Nici o mașină nu bâzâia în marele compartiment de debarcare. Unele instrumente clipeau fără zgomot, menținând nava în orbita geostaționară, la verticala coloniei. O sirenă mugi, cu toate că nu era nimeni să o audă. În compartimentul de îmbarcare se aprinseră girofarurile, unde nimeni nu putea să le admire jocurile de lumini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
necesar. Apoi își puse sacoșa pe umăr și merse la sas. Apăsă pe un buton și așteptă cu nerăbdare deschiderea ușii. Vântul și uruitul epuratorului de atmosferă pe punctul de a exploda se năpustiră înăuntru. Femeia ieși pe rampa de debarcare și se opri pentru a arunca o ultimă privire în urmă. ― Pe curând, Hicks. Bărbatul vru să se ridice în mâini, nu putu și fu nevoit să cadă pe o parte. ― Dwayne. Așa-mi zice. Ea veni să-i prindă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
Cel mai important ziar din Iași “Opinia” care nu are nici o orientare politică, își exprimă, fără rezerve, simpatia față de politica promovată de Titulescu. În numărul din 1 septembrie 1936 ziarul arăta că “Un fapt curios și nu tocmai explicit este debarcarea domnului Nicolae Titulescu. S-a procedat într-un mod neobișnuit, fapt pentru care însuși domnul Nicolae Titulescu și-a exprimat iritarea. De o schimbare a politicii externe nu este vorba. A spus-o categoric și domnul Gh.Tătărăscu și o
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]