1,200 matches
-
timpului (chiar și asupra timpului muzical), pathosul asupra ethosului (caracter sau stil ori cum dorim să-l numim) și în sfârșit l'esprit asupra "sensului"80. Și în acest caz, chiar dacă nu îi menționează numele, Nietzsche dă propria definiție a decadenței calchiind-o după cea a lui Bourget. Trebuie cu toate acestea să observăm o diferență de accent și evaluare. Nietzsche este atras de lumina pe care o emană decadența; știe însă că este vorba de o lumină care absoarbe, fără
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
caz, chiar dacă nu îi menționează numele, Nietzsche dă propria definiție a decadenței calchiind-o după cea a lui Bourget. Trebuie cu toate acestea să observăm o diferență de accent și evaluare. Nietzsche este atras de lumina pe care o emană decadența; știe însă că este vorba de o lumină care absoarbe, fără a lumina în jur. Este fiu al decadenței, dar luptă și protestează împotriva acesteia. Dacă ia în considerare așadar tendința de dezintegrare care pornește de la organism la funcțiile sale
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Trebuie cu toate acestea să observăm o diferență de accent și evaluare. Nietzsche este atras de lumina pe care o emană decadența; știe însă că este vorba de o lumină care absoarbe, fără a lumina în jur. Este fiu al decadenței, dar luptă și protestează împotriva acesteia. Dacă ia în considerare așadar tendința de dezintegrare care pornește de la organism la funcțiile sale individuale, de la societate la individ, de la întreg la părți, pe care Bourget o saluta ca germen al unei sensibilități
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
spre această optică subversivă, este mai mult talent decât voință. Or, asta e décadence: un cuvânt care între oameni ca noi, se înțelege, nu disprețuiește, ci definește 81. Doi ani mai târziu, în Cazul Wagner, Nietzsche abordează încă o dată teoria decadenței, dându-i de acum o formă definitivă, preluând de la Bourget analogia dintre decadența literară și decadența socială, dintre dezagregarea întregului unui text și dizolvarea societății în ansamblu. Numai că, în ciuda declarațiilor de intenție décadence fiind "un cuvânt care (...) nu disprețuiește
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
décadence: un cuvânt care între oameni ca noi, se înțelege, nu disprețuiește, ci definește 81. Doi ani mai târziu, în Cazul Wagner, Nietzsche abordează încă o dată teoria decadenței, dându-i de acum o formă definitivă, preluând de la Bourget analogia dintre decadența literară și decadența socială, dintre dezagregarea întregului unui text și dizolvarea societății în ansamblu. Numai că, în ciuda declarațiilor de intenție décadence fiind "un cuvânt care (...) nu disprețuiește, ci definește" el nu observă decadența cu neutralitate detașată, ci i se opune
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
care între oameni ca noi, se înțelege, nu disprețuiește, ci definește 81. Doi ani mai târziu, în Cazul Wagner, Nietzsche abordează încă o dată teoria decadenței, dându-i de acum o formă definitivă, preluând de la Bourget analogia dintre decadența literară și decadența socială, dintre dezagregarea întregului unui text și dizolvarea societății în ansamblu. Numai că, în ciuda declarațiilor de intenție décadence fiind "un cuvânt care (...) nu disprețuiește, ci definește" el nu observă decadența cu neutralitate detașată, ci i se opune categoric. De aceea
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
formă definitivă, preluând de la Bourget analogia dintre decadența literară și decadența socială, dintre dezagregarea întregului unui text și dizolvarea societății în ansamblu. Numai că, în ciuda declarațiilor de intenție décadence fiind "un cuvânt care (...) nu disprețuiește, ci definește" el nu observă decadența cu neutralitate detașată, ci i se opune categoric. De aceea, pe de o parte el nu poate să nu recunoască motivele decadenței ca fenomen intrinsec vieții înseși și parabolei dezvoltării sale, afirmând în fragmentul 14 [75], scris în primăvara lui
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Numai că, în ciuda declarațiilor de intenție décadence fiind "un cuvânt care (...) nu disprețuiește, ci definește" el nu observă decadența cu neutralitate detașată, ci i se opune categoric. De aceea, pe de o parte el nu poate să nu recunoască motivele decadenței ca fenomen intrinsec vieții înseși și parabolei dezvoltării sale, afirmând în fragmentul 14 [75], scris în primăvara lui 1888, intitulat "Conceptul de "decadență"": Fenomenul decadenței este la fel de necesar ca orice zămislire și progres al vieții: nu ne stă în puteri
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
i se opune categoric. De aceea, pe de o parte el nu poate să nu recunoască motivele decadenței ca fenomen intrinsec vieții înseși și parabolei dezvoltării sale, afirmând în fragmentul 14 [75], scris în primăvara lui 1888, intitulat "Conceptul de "decadență"": Fenomenul decadenței este la fel de necesar ca orice zămislire și progres al vieții: nu ne stă în puteri să-l eliminăm. Rațiunea vrea dimpotrivă să i se recunoască drepturile (...)82. Pe de altă parte însă, el reține spre deosebire de Bourget faptul că
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
opune categoric. De aceea, pe de o parte el nu poate să nu recunoască motivele decadenței ca fenomen intrinsec vieții înseși și parabolei dezvoltării sale, afirmând în fragmentul 14 [75], scris în primăvara lui 1888, intitulat "Conceptul de "decadență"": Fenomenul decadenței este la fel de necesar ca orice zămislire și progres al vieții: nu ne stă în puteri să-l eliminăm. Rațiunea vrea dimpotrivă să i se recunoască drepturile (...)82. Pe de altă parte însă, el reține spre deosebire de Bourget faptul că extenuarea decadenței
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
decadenței este la fel de necesar ca orice zămislire și progres al vieții: nu ne stă în puteri să-l eliminăm. Rațiunea vrea dimpotrivă să i se recunoască drepturile (...)82. Pe de altă parte însă, el reține spre deosebire de Bourget faptul că extenuarea decadenței în individualitate nu produce noi valori estetice mai rafinate și că este în schimb fundamental să recucerim viața întregului. Reluând aproape în aceiași termeni descrierea lui Bourget, Nietzsche o reformulează astfel încât să obțină o judecată critică asupra decadenței: Prin ce
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
că extenuarea decadenței în individualitate nu produce noi valori estetice mai rafinate și că este în schimb fundamental să recucerim viața întregului. Reluând aproape în aceiași termeni descrierea lui Bourget, Nietzsche o reformulează astfel încât să obțină o judecată critică asupra decadenței: Prin ce se caracterizează orice décadence literară? Prin faptul că viața nu mai rezidă în întreg. Cuvântul devine suveran și face un salt în afara frazei, fraza uzurpă și ascunde sensul paginii, pagina prinde viață pe seama întregului, întregul nu mai este
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
fragment postum similar, Nietzsche își nominalizează deschis sursa: Această supraîncărcare nesăbuită cu detalii, această subliniere a trăsăturilor mărunte, efectul de mozaic: Paul Bourget 84. Toate acestea fac lumină asupra contextului istoric al ideilor și experiențelor în care teoria nietzscheană a decadenței își are înfipte rădăcinile, și arată până la ce punct depinde de acesta. Pe de altă parte, însă, Nietzsche transferă motivele pe care le primește aproape ad litteram de la Bourget în orizontul mai vast al interpretării sale asupra nihilismului ca logică
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
ad litteram de la Bourget în orizontul mai vast al interpretării sale asupra nihilismului ca logică a istoriei occidentale. El poate astfel să pună în gardă cu privire la riscul de a lua consecințele drept cauze, de a confunda manifestările de suprafață ale decadenței cu rațiunile metafizice profunde care au generat-o. În fragmentul 14 [85], scris în primăvara lui 1888, el rezumă și formulează intuiția care depășește cu mult intențiile lui Bourget: Nihilismul nu este o cauză, ci doar logica decadenței 85. Dacă
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
suprafață ale decadenței cu rațiunile metafizice profunde care au generat-o. În fragmentul 14 [85], scris în primăvara lui 1888, el rezumă și formulează intuiția care depășește cu mult intențiile lui Bourget: Nihilismul nu este o cauză, ci doar logica decadenței 85. Dacă Bourget îl ajută pentru a diagnostica fenomenul decadenței, Nietzsche încearcă pe de altă parte, spre deosebire de acesta, să-l înțeleagă mai profund pentru a se hazarda asupra unui diagnostic și pentru a prescrie un mod de vindecare. De aici
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
-o. În fragmentul 14 [85], scris în primăvara lui 1888, el rezumă și formulează intuiția care depășește cu mult intențiile lui Bourget: Nihilismul nu este o cauză, ci doar logica decadenței 85. Dacă Bourget îl ajută pentru a diagnostica fenomenul decadenței, Nietzsche încearcă pe de altă parte, spre deosebire de acesta, să-l înțeleagă mai profund pentru a se hazarda asupra unui diagnostic și pentru a prescrie un mod de vindecare. De aici și distanțarea sa corespunzătoare față de Bourget, exprimată în câteva scrisori
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
și distanțarea sa corespunzătoare față de Bourget, exprimată în câteva scrisori către Peter Gast (7 martie 1887), Taine (4 iulie 1887), Malwida von Meysenburg (4 octombrie 1888)86. În concluzie, după cum scrie în prefața la Cazul Wagner, dacă este adevărat că decadența este problema care l-a preocupat cel mai mult, mai este adevărat și că a încercat de asemenea cu hotărâre să se apere de aceasta 87. Nietzsche avea așadar întrutotul dreptate când în Ecce homo se proclama decadent, dar în
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
valorilor: (...) artă de filigranist a sesizării și înțelegerii în general (...) prin optica bolnavului în căutare de noțiuni și valori mai sănătoase, și invers, din optica belșugului și siguranței de sine a unei vieți bogate, la munca tainică a instinctului de decadență acesta a fost cel mai îndelungat din exercițiile mele, adevărata mea experiență, și dacă în genere undeva aici am devenit eu maestru. Acum am în mână și am mâna ce se cere pentru răsturnarea perspectivelor: primul motiv pentru care doar
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
se încheagă unul dintre motivele călăuzitoare ale propriei gândiri pe care Nietzsche îl surprinsese de multă vreme în sentența "Dumnezeu a murit" și care s-a contopit cu diagnosticarea dezagregării valorilor supreme și cu recunoașterea dinamicii istoriei Occidentului interpretată ca decadență, ca istorie a platonism-nihilismului. Încă din tinerețe (1870) Nietzsche a recuperat motivul "morții lui Dumnezeu" din afirmația, redată în De defectu oraculorum de Plutarh, potrivit căreia "marele Pan a murit", pe care îl radicalizează imediat: Eu cred în vechea sentență
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
mare eveniment recent "Dumnezeu a murit", credința în Dumnezeu a devenit inacceptabilă începe deja să-și arunce primele sale umbre asupra Europei 90. Moartea lui Dumnezeu, imagine care simbolizează insuficiența valorilor tradiționale, devine firul conducător pentru interpretarea istoriei occidentale ca decadență și pentru furnizarea unui diagnostic critic al prezentului. După descoperirea lui Bourget și Dostoievski, Nietzsche va interpreta din ce în ce mai clar acest proces istoric în termeni de "nihilism". Dar ce înseamnă mai exact "nihilismul"? Punându-și el însuși întrebarea, Nietzsche răspunde cu
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
idealuri pentru că trebuie mai întâi să trăim nihilismul, pentru a înțelege care a fost propriu-zis valoarea acestor "valori" (...)93. După Nietzsche, procesul devalorizării valorilor este trăsătura cea mai profundă care caracterizează evoluția istoriei gândirii europene, care este așadar istoria unei decadențe: actul originar al unei astfel de decadențe este deja prezent în întemeierea doctrinei celor două lumi de către Socrate și Platon, cu alte cuvinte în postularea unei lumi ideale, transcendente, în sine, care în ipostaza de lume adevărată este supraordonată lumii
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
nihilismul, pentru a înțelege care a fost propriu-zis valoarea acestor "valori" (...)93. După Nietzsche, procesul devalorizării valorilor este trăsătura cea mai profundă care caracterizează evoluția istoriei gândirii europene, care este așadar istoria unei decadențe: actul originar al unei astfel de decadențe este deja prezent în întemeierea doctrinei celor două lumi de către Socrate și Platon, cu alte cuvinte în postularea unei lumi ideale, transcendente, în sine, care în ipostaza de lume adevărată este supraordonată lumii sensibile, considerată în schimb ca lume aparentă
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
cădea iarăși pradă schemelor și valorilor produse de dihotomia platonico-nihilistă sau, și mai rău încă, surogatelor sale. Și tocmai doctrina eternei reîntoarceri este cea care îi oferă lui Nietzsche un asemenea prilej. După cum se vede, analiza nihilismului ca logică a decadenței, doctrina voinței de putere și ipoteza eternei reîntoarceri sunt legate într-o secvență teoretică coerentă. Capitolul 8 Nihilism, relativism și dezvrăjire în "cultura crizei" Încotro se îndreaptă lumea? Spre același univers tranzitoriu din care provine. Nietzsche evoca doctrina antică a
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
XX, trăsătura operei lui Nietzsche care l-a transformat într-un autor atât de citit încât a ajuns să ocupe în inimile germanilor locul deținut înaintea sa și cu aceeași formație intelectuală de Schopenhauer, l-a reprezentat în schimb diagnosticarea decadenței și a crizei valorilor. Opera sa și-a întins astfel umbra asupra unei părți considerabile din gândirea și cultura de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, și chiar și după aceea nu a încetat să tulbure înțelegerea
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
unei alternative la societatea burgheză din secolul al XIX-lea, precum Ferdinand Avenarius, Walter Benjamin, Eduard Bernstein, Lujo Brentano, Martin Buber, Hans Freyer, Hermann Hesse, Karl Korsch, Ernst Krieck, György Lukács. Din acest motiv, pot fi menționate aici analize ale decadenței care altminteri ar fi trebuit separate precum cele ale lui Lukács din Sufletul și formele (Die Seele und die Formen, 1911), Walter Rathenau din Pentru o critică a prezentului (Zur Kritik der Zeit, 1912) și Despre lucrurile viitoare (Von kommenden
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]