KorAP: Find »[drukola/base=deficient & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...31 32 33 ...111 >

2,757 matches

Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745

vor primi sprijinul necesar pentru ca ei să Înțeleagă conținutul cărții. Cum am putea să trezim și să dezvoltăm la copii bucuria de a citi ? Cum alegem o carte pentru copilul deficient de auz? Cărțile pe care le folosim cu copiii deficienți de auz trebuie alese cu grijă pentru ca acestea să-și atingă scopul. Este foarte important să corespundă vârstei copilului, nivelului de dezvoltare a limbajului, nivelului de Înțelegere și preocupărilor/ preferințelor copilului. Fără avea pretenția de a oferi o rețetă prezentăm

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
Este foarte important să corespundă vârstei copilului, nivelului de dezvoltare a limbajului, nivelului de Înțelegere și preocupărilor/ preferințelor copilului. Fără avea pretenția de a oferi o rețetă prezentăm câteva tipuri de cărți corespunzătoare etapelor formării deprinderilor de lectură la copiii deficienți de auz: * Prima carte va fi o carte cu imagini simple, clar ilustrată, pe fiecare pagină fiind reprezentat un singur obiect. Este etapa În care copilul numește imaginile, Își exersează pronunția, Își dezvoltă vocabularul. * Cărțile cu imagini din viața zilnică

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
mâncare/papa.) Înainte să se realizeze dramatizarea propriu-zisă. Astfel putem observa dacă copilul a Înțeles povestea și Îl stimulăm să comunice verbal. * Basmele. Deși atractive prin ilustrațiile pe care le conțin, aceste cărți ajung să fie repede părăsite de copiii deficienți de auz Întrucât conținutul nu le este accesibil, nu Îl Înțeleg. De aceea este necesară adaptarea textelor la nivelul de Înțelegere al copiilor. În prelucrarea textelor se va lua În considerare nivelul de dezvoltare a vocabularului copiilor care citesc basmul

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
capacități, abilități, calități, cunoștințe care să le faciliteze integrarea optimă În viața socială și culturală, adică să Îi ajute să performeze un rol corespunzător statutului de membru cu drepturi egale al societății. Impactul demutizării timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz Prof. Nicoleta Cramaruc Prof. Daniela Anton Grup Școlar Preocupări pentru deficienții de auz regăsim Încă din lucrarea „Despre simțurile celor care simt” a lui Aristotel, Însă abia din a doua jumatate a secolului XX s-a remarcat un

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
și culturală, adică să Îi ajute să performeze un rol corespunzător statutului de membru cu drepturi egale al societății. Impactul demutizării timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz Prof. Nicoleta Cramaruc Prof. Daniela Anton Grup Școlar Preocupări pentru deficienții de auz regăsim Încă din lucrarea „Despre simțurile celor care simt” a lui Aristotel, Însă abia din a doua jumatate a secolului XX s-a remarcat un interes intens pentru cercetarea acestei dizabilități. Printr-o exprimare plastică, am putea afirma

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
subestimare personală precum și impactul negativ asupra inserției profesionale a acestor indivizi. Surditatea constituie astfel una dintre cele mai grave dizabilități Întrucât absența auzului determină absența comunicării. Dată fiind sumbra perspectivă, progresul În domeniul medical Înseamnă un pas notabil În adaptarea deficienților de auz În societate prin protezare auditivă și implant cohlear. Intervenția medicală nu este suficientă ca și acțiune singulară, necesitând a fi completată de procesul de demutizare dirijat de specialiști În surdologie cât și de efortul familiei de a continua

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
dirijat de specialiști În surdologie cât și de efortul familiei de a continua stimularea verbală În conjuncturi În care ceilalți parteneri nu au acces permanent. Ca șansa de a simți cum e să auzi sunete să fie valorificată profund, persoana deficientă de auz trebuie practic să Învețe să vorbească, să emită un anumit sunet, să-și dozeze intensitatea vocii, să respire corect În exprimare , să diferențieze eficient sunete asemănătoare, să cunoască semnificațiile variate ale cuvintelor. Într-un cuvânt, individul trebuie să

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
să respire corect În exprimare , să diferențieze eficient sunete asemănătoare, să cunoască semnificațiile variate ale cuvintelor. Într-un cuvânt, individul trebuie să se adapteze la noua realitate, dar nu singur, ci Împreună cu pionii implicați, mai sus menționați. Lucrând cu persoane deficiente de auz, se naște frecvent Întrebarea din partea celorlalți dacă interacțiunea educativă necesită cunoașterea limbajului semnelor. Specialistul ar trebui să cunoască limbajul semnelor doar pentru a-i Înțelege.Răspunsul afirmativ nu este considerat o condiție sine qua non de către experimentați defectologi

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
celorlalți dacă interacțiunea educativă necesită cunoașterea limbajului semnelor. Specialistul ar trebui să cunoască limbajul semnelor doar pentru a-i Înțelege.Răspunsul afirmativ nu este considerat o condiție sine qua non de către experimentați defectologi români În procesul de a Învăța un deficient de auz să vorbească, Întrucât limbajul mimico-gestual, respectiv utilizarea abuzivă a acestuia nu-i motivează, ci Îi face să lenevească și să nu mai vrea să Învețe să pronunțe. Tentația oamenilor de a alege calea ușoară e certă, Încât și

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
vorbească, Întrucât limbajul mimico-gestual, respectiv utilizarea abuzivă a acestuia nu-i motivează, ci Îi face să lenevească și să nu mai vrea să Învețe să pronunțe. Tentația oamenilor de a alege calea ușoară e certă, Încât și pentru un individ deficient de auz există, acesta considerând că e mult mai comod să faci un semn pentru a exprima o Întreagă idee, decât să depui efortul de a pronunța toată fraza corespunzătoare. O persoană deficientă de auz trebuie să se facă Înțeleasă

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
e certă, Încât și pentru un individ deficient de auz există, acesta considerând că e mult mai comod să faci un semn pentru a exprima o Întreagă idee, decât să depui efortul de a pronunța toată fraza corespunzătoare. O persoană deficientă de auz trebuie să se facă Înțeleasă, respectiv să se exprime Într-o manieră cât mai inteligibilă, și să-i Înțeleagă pe ceilalți posibili parteneri de conversație care nu au această dizabilitate, ceea ce presupune dezvoltarea abilității de a labiolectura. În

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
se exprime Într-o manieră cât mai inteligibilă, și să-i Înțeleagă pe ceilalți posibili parteneri de conversație care nu au această dizabilitate, ceea ce presupune dezvoltarea abilității de a labiolectura. În fapt, procesul de demutizare se centrează pe stimularea capacității deficientului de auz de a se exprima verbal și de a-și dezvolta nivelul vocabularului. În etapa În care trebuie să se facă Înțeleasă, persoana deficientă de auz Învață, de exemplu, să pronunțe sunete asemănătoare ca sonoritate (triada m-p-b ). Exersarea fiecărui

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
dezvoltarea abilității de a labiolectura. În fapt, procesul de demutizare se centrează pe stimularea capacității deficientului de auz de a se exprima verbal și de a-și dezvolta nivelul vocabularului. În etapa În care trebuie să se facă Înțeleasă, persoana deficientă de auz Învață, de exemplu, să pronunțe sunete asemănătoare ca sonoritate (triada m-p-b ). Exersarea fiecărui fonem se realizează prin includerea acestuia În cuvinte, În diferite poziții În cadrul cuvântului: poziție inițială mașină, poziție de mijloc cămașă, poziție finală - calm, dar și

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
trebuie să acorde atenție formei buzelor și expresiei faciale a celor care vorbesc pentru a distinge cuvintele și a percepe mesajul corect. Deci, apare un schimb absolut inedit În sensul că limbajul trupului (ce include și limbajul mimico-gestual), folosit de deficienții de auz, este cel pe care-l urmăresc de această dată la auzitori pentru a-i Înțelege. În plus, un element de luat În considerare, În stimularea individului deficient de auz de ași dezvolta abilitatea de a se exprima și

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
sensul că limbajul trupului (ce include și limbajul mimico-gestual), folosit de deficienții de auz, este cel pe care-l urmăresc de această dată la auzitori pentru a-i Înțelege. În plus, un element de luat În considerare, În stimularea individului deficient de auz de ași dezvolta abilitatea de a se exprima și de a labiolectura, este un fapt constatat pe parcursul experienței acumulate și susținut de concluzii asemănătoare regăsite În diverse studii - o persoană care nu aude, nu suportă, În general, protezele

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
nu suportă, În general, protezele auditive. Cea mai frecventă replică este „urăsc să port protezele”, atitudine justificată atât pentru că le creează un disconfort fizic cât și pentru că reprezintă o etichetă vizibilă a condiției lor umane. Metodele de educare a persoanelor deficiente de auz constituie subiect de polemică la nivel mondial Între concepția centrată pe utilizarea limbajului semnelor și concepția ce promovează Învățarea limbajului vorbit. Această diferență de viziune educativă presupune, pe de o parte, ideea că demutizarea este un proces prin

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
educativă presupune, pe de o parte, ideea că demutizarea este un proces prin a cărui Întindere În timp afectează dezvoltarea psihosocială a individului , iar pe de altă parte, faptul că utilizarea exclusivă a semnelor neglijează resturile auditive. Cum majoritatea acestor deficienți au resturi de auz, gradul surdității variind, considerăm esențial procesul de demutizare, respectiv de a-i direcționa să-și folosească auzul rezidual pentru a Învăța limbajul vorbit, cu atât mai mult cu cât limbajul semnelor Îl vor achiziționa oricum prin

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
asupra proceselor psihice ale individului justifică inițiativa personală de a realiza un studiu experimental vizând atât specificul memoriei cât și gradul de dezvoltare a limbajului În funcție de gravitatea afecțiunii și momentul integrării În procesul de demutizare. Ipoteza inițială privind limbajul elevilor deficienți de auz a presupus ideea că există o diferență cu privire la numărul de cuvinte expuse Între cei cu hipoacuzie și cei cu pierdere semnificativă de auz. De asemenea, studiul a urmărit și modul În care demutizarea timpurie influențează exprimarea verbală ulterioară

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
vizuale” Labiolectura devine astfel un act psihic pentru că Înțelegerea mesajului nu depinde doar de impulsurile optice, ci și de contextul semantic al frazei. Se impune, de asemenea, ca și condiție esențială aceea ca persoana să vorbească permanent cu fața către deficientul de auz, În caz contrar acesta riscând să piardă firul ideilor transmise. Indiferent de dificultățile Întâmpinate de persoanele cu deficiență de auz În a Învăța să vorbească și de faptul că există momente În care vor să renunțe, preferând limbajul

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
deficiență printre câștigătorii premiului Nobel , când te angajezi Într-o discuție liberă cu astfel de oameni, gândindu-te că posedă resturi substanțiale de auz de vorbesc atât de corect, de fapt ei având pierdere aproape totală sau când auzi un deficient de auz pur și simplu pronunțând ceea ce Înainte nu reușea. Pășind În lumea tăcerii, descoperi oameni exact ca toți ceilalți, inteligenți, talentați, sensibili, frumoși, doar că simțul lor auditiv nu-i servește la nivelul optim. Noi, ca și auzitori, Îi

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
ca și auzitori, Îi Învățăm să vorbească, iar ei, la rândul lor, ne Învață să prețuim mai mult ceea ce avem și ceea ce știm! Învățarea limbajului și comunicării În condițiile deficienței de auz Înv. Bujdei Ileana Grupul Școlar Bivolarie, Vicovu-de-Sus La deficienții senzoriali rolul audiției este diminuat sau exclus, de aceea «văzul » devine « canalul » principal de recepție a mesajului prin intermediul labiolecturii, cititului și a celui transmis prin limbajul semnelor. Copilul surd Învață să comunice prin folosirea semnelor. De exemplu: În momentul În

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
psihic, Încă de la cea mai fragedă vârstă, copilul poate și trebuie să fie familiarizat cu proteza auditivă, cu recepția globală a vorbirii și semnificația mișcării buzelor și feței interlocutorului și cu orice mijloc posibil de comunicare verbal, gestual, tactil. La deficienții de auz vorbirea se realizează printr-o asociere Între modul verbal motric (prin palpare laringeală) cu modelul labiovizual și conținutul semantic al mesajului ; În cazul protezării timpurii se adaugă și anumite semnale acustice În raport cu potențialul auditiv rezidual specific fiecărui copil

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
stabilire a contactelor cu oamenii. Comunicarea totală este fondată pe ideea recunoașterii de fapt că și copilul surd are aceleași nevoi speciale și afective ca toți ceilalți copii. De aceea comunicarea totală presupune un efort constant de a comunica cu deficientul de auz prin orice mijloc care Îi poate ușura Înțelegerea mesajului. Compensarea și educarea auzului deficitar cu ajutorul protezelor și folosirea comunicării totale contribuie la ridicarea substanțiala a calității limbajului și la lărgirea sferei de integrare școlară și profesională a deficientului

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
deficientul de auz prin orice mijloc care Îi poate ușura Înțelegerea mesajului. Compensarea și educarea auzului deficitar cu ajutorul protezelor și folosirea comunicării totale contribuie la ridicarea substanțiala a calității limbajului și la lărgirea sferei de integrare școlară și profesională a deficientului de auz În societatea românească . Modalități de stimulare a abilităților conversative la copiii deficienți de auz Profesor psihopedagog Lăcrămioara Ursache Liceul pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca Conversația reprezintă acel dialog purtat Între doi parteneri ce implică schimbarea rolurilor dintre emițător

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
educarea auzului deficitar cu ajutorul protezelor și folosirea comunicării totale contribuie la ridicarea substanțiala a calității limbajului și la lărgirea sferei de integrare școlară și profesională a deficientului de auz În societatea românească . Modalități de stimulare a abilităților conversative la copiii deficienți de auz Profesor psihopedagog Lăcrămioara Ursache Liceul pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca Conversația reprezintă acel dialog purtat Între doi parteneri ce implică schimbarea rolurilor dintre emițător și receptor În jurul unui subiect sau a unei teme de interes comun. Conversația Înseamnă

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]