1,271 matches
-
Vitis amurensis, Muscat de Hamburg), lacși cu boabe izolate cu puține pedicele vizibile (Perlă de Csaba), mijlocii cu boabe distribuite uniform, pedicele nevizibile (Chasselas blanc), compacți cu boabe bine fixate în struguri (Pinot noir) și foarte compacți, cu boabe presate, deformate (Creață de Banat). 6.4. Lungimea și gradul de lignificare a pedunculului , interesează mai ales la soiurile de masă, fiind un indicator tehnologic important. 6.5. Forma strugurelui este definită de lungimea ramificațiilor (aripioare ale rahisului și poate fi cilindrică
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
exista clase de obiecte sau de manifestări care, deși prezente, să scape investigației științifice. Apoi, fiabilitatea receptorilor organismului nu este perfectă. Există un prag inferior și unul superior al intensității semnalului excitant, dincolo de care percepția nu există sau este profund deformată (de exemplu organismul uman percepe sunetul doar peste 20 hertzi și sub 20.000 hertzi). În mod permanent există un zgomot de fond, care introduce perturbații și erori. Totodată, exista și o adaptare a receptorului, care se adaugă distorsiunii, ce
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
decurg din naturalețea și autenticitatea datelor furnizate de această metodă. Dezavantajele sunt date de faptul că fiind o metodă de reconstituire a vieții unui individ, pornind de la diverse surse, este posibil ca această reconstituire să fie incompletă sau chiar voit deformată. METODA ANALIZEI PRODUSELOR ACTIVITĂȚII Trăsăturile personalității umane, capacitățile, disponibilitățile, potențele sale, se exteriorizează nu doar în conduite nonverbale, motorii sau expresiv emoționale, ci și în produsele activității. Analiza psihologică a produselor activității - compuneri, desene, creații literare, sau de orice fel
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
médiéval". Thomas 53-54). Interesante sunt de asemenea observațiile asupra mitului (în cadrul mito-dologiei propuse de Walter), care organizează câmpul imaginarului medieval. Numele proprii ce vin din tradiție, spre exemplu, sunt trecute din imaginarul activ cotidian înspre legendă (orală sau scrisă), sunt deformate sau chiar adaptate la limbile locale; ele devin jaloane în traseul istoric al comunității, fiind susținute de memoria arhetipală. Se impune aici a fi discutată diferența dintre miturile moștenite și cele inventate de literatură, ele solicitând de altfel tipuri de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Kelley, practică o “pedagogie de câmpie” fiind preocupat doar de șesurile intelectuale”. Numeroase studii sesizează o adevărată inapetență a majorității cadrelor didactice vis - a- vis de elevii lor creativi, considerați un izvor nesecat de năzbâtii, indisciplină și anarhie. Optica lor deformată contaminează și restul elevilor (chiar și pe cei creativi) care vor manifesta și ei o atitudine rezervată față de manifestările divergente ale colegilor. Profesorii în general (excepție fac profesorii creativiă agreează și promovează mai mult elevii foarte inteligenți (dar conformiști) decât
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
erori comune: preocuparea pentru motive și cea față de preferințele ideologice. A căuta indicii pentru a înțelege politica externă exclusiv în motivele decidenților este, în același timp, inutil și înșelător. Este inutil deoarece motivele sunt cele mai iluzorii dintre datele psihologice, deformate frecvent cum sunt, dincolo de orice posibilitate de recunoaștere, de interesele și emoțiile actorului și observatorului. Cunoaștem într-adevăr care ne sunt motivele? Ce știm despre motivele altora? Chiar și dacă am avea acces la motivele reale ale decidenților, cunoașterea respectivă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
fiecare exemplu este limitat, iar comparația derivată din experiență este întotdeauna deficientă și imperfectă. și totuși, putem să unim într-un fel comparațiile. și astfel legile devin manevrabile și sunt adaptate la fiecare dintre problemele noastre printr-o oarecare interpretare deformată, forțată și partizană”4. De o asemenea „interpretare deformată, forțată și partizană” a evenimentelor politice trebuie să se ferească în mod continuu o teorie a politicii internaționale. Învățăm care sunt principiile politicii internaționale din comparații între astfel de evenimente. O
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
este întotdeauna deficientă și imperfectă. și totuși, putem să unim într-un fel comparațiile. și astfel legile devin manevrabile și sunt adaptate la fiecare dintre problemele noastre printr-o oarecare interpretare deformată, forțată și partizană”4. De o asemenea „interpretare deformată, forțată și partizană” a evenimentelor politice trebuie să se ferească în mod continuu o teorie a politicii internaționale. Învățăm care sunt principiile politicii internaționale din comparații între astfel de evenimente. O anumită situație politică provoacă formularea și aplicarea unei anumite
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
dezvălui și motivul pentru care, din perspectiva școlii engleze, lipsește cu siguranță un element social din realismul american modern, prezent în realismul clasic. Din acest punct de vedere, în consecință, realismul american prezintă o descriere unidimensională care generează o înțelegere deformată sau cel puțin incompletă a relațiilor internaționale. În a doua parte a articolului voi încerca să arăt cu ce contribuie acest element absent la înțelegerea politicii internaționale contemporane. În cele din urmă, în concluzie, mă voi întoarce la principalele critici
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
chiar dacă pare uneori contradictorie, a fost preferată tocmai pentru că o explicație teoretic-rațională a vieții politice ar fi introdus o falsă ordine într-un domeniu ce era și putea să fie doar haotic. Atrăgând atenția, cu cuvintele lui Montaigne, la „interpretările deformate, forțate și partizane”32 ale politicii, privită prin lentile raționaliste, Morgenthau adera la un empirism filosofic considerat drept metodologia ideală pentru studiul relațiilor internaționale și alternativa preferabilă științei raționaliste: Prima lecție pe care trebuie să o învețe un cercetător al
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
starea trăită; apoi, chiar dacă o conștientizează, nu dispune de capacitatea de a o traduce și exprima în concepte; în fine, el poate amplifica sau, dimpotrivă, diminua starea internă trăită, o poate îmbogăți sau simplifica, prezenta într-o manieră realistă sau deformată și falsificată. Rezultă că în cele mai multe situații nu vom avea o certitudine deplină că între starea internă motivațională și exprimarea ei verbală există o coincidență deplină. Chiar dacă psihologia a făcut eforturi serioase pentru depășirea acestei dificultăți, ea este încă departe
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cu gesturi și atitudini largi și dezordonate, cu impulsuri lipsite de continuitate. Este tipul dezechilibratului în gesturi, atitudine și activitate, fizică și psihică. Este totodată și tipul intuitivului, adesea iluminat, cu țâșniri geniale. Caractere morfofiziologice Individ cu oase dense, groase, deformate și prost juxtapuse, cu sistemul venos foarte dezvoltat și mai ales cu o foarte mare laxitate articulo-ligamentară. Pentru aceste motive, statica sa este instabilă și flexibilă, atitudinea corectă pentru el este pentru el o constrângere, nu stă niciodată drept, ci
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
degenerează în final în agresiuni mortale. Descrierile fizice sunt esențiale în prezentarea personajelor, existența lor fiind concentrată în liniile brute ale unui aspect redus la esențial ("ochi, favoriți și rochie", precum Ismaïl), însă specificul lor rezidă în calitatea de imagine deformată dinamică a bidimensionalității lor. În acest sens, Cotadi e unul dintre cele mai bine conturate personaje: "Cotadi este scurt și pântecos, cu musculatura proeminentă, cu picioarele îndoite de două ori în afară și o dată înăuntru și veșnic neras. Părul negru
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
în tonalități de bază, conturează o dimensiune aproape catharctică, în care necesitatea moralizatoare este înlocuită de transpunerea urâtului în viziuni ameliorate ludic. Persistă, așadar, în interioritatea ficțiunii, o veritabilă obsesie a alcătuirii și compoziției, prin care personajul devine o proiecție deformată și dezarticulată a unei viziuni radicale despre sine, corp și identitate. M.Blecher. Lumea, ca o "capcană invizibilă" Întâmplări în irealitatea imediată, Inimi cicatrizate și Vizuina luminată au conferit biografiei sumbre a acestui autor un statut paradoxal, de maestru anonim
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
fig.34). La soiurile sensibile spațiile dintre nervuri sunt decolorate, cu zone verzi în lungul nervurilor și datorită creșterii încetinite a zonelor afectate, pe frunze apar gofrări și răsuciri ale marginilor. Plantele rămân mici, au înflorire slabă și formează păstăi deformate, cu pete verzi-închis sau pete verzi situate în zone albicioase. Limitele termice între care se manifestă boala sunt 18șC și respectiv 30șC. Dacă temperatura depășește pragul superior, la soiurile foarte sensibile apar arsuri și brunificarea țesuturilor la nivelul rădăcinilor și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mai târziu au lăstari îngroșați, cu tuberculi aerieni la subsuoara frunzelor și cu baza tulpinilor acoperită de un manșon de miceliu alb cenușiu, sub care țesuturile sunt putrezite. La plantele atacate nu se formează tuberculi sau chiar dacă apar sunt mici, deformați, cu coaja aspră. Pe suprafața tuberculilor apar bășici ce devin prin uscare și înnegrire, scleroți turtiți ca niște plăci negre de 1-4 mm în diametru ce sunt ușor înfipți în tuberculi (fig. 56). La manevrarea acestora, scleroții se pot desprinde
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
M. Nicolaescu la ardei. Simptome. Lucerna virotică prezintă pe frunze pete mici, circulare, gălbui. Într-o fază mai avansată a bolii apar între nervuri benzi, inele sau pete eliptice de decolorare, gălbui sau albicioase. Frunzele atacate au suprafața redusă, gofrată, deformată. În anii următori, aceste plante dau un număr mare de lăstari, dar aceștia sunt scurți, strâmbi și se rup ușor (fig. 89). Virusul afectează și trifoiul alb, pe care dă mozaic sau pătare galbenă. La fasole, virusul produce decolorări, pete
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
simptome ce dispar când temperatura aerului este ridicată. La soia, virusul produce o cloroză a nervurilor, pete galbene și uneori simptomul "frunză de stejar". Mazărea atacată prezintă o mozaicare a frunzelor însoțită de reducerea înălțimii plantelor, pe care apar păstăi deformate, cu boabe mici. Transmitere-răspândire. Virusul rezistă de la un an la altul în interiorul plantelor perene din cercul foarte larg de gazde. Lista gazdelor virusului este impresionantă, ea cuprinzând peste 300 specii din 50 familii botanice dar, cele mai mari pagube se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
tulpinale cât și ramificațiile tulpinale sunt scurte, ceea ce face ca frunzele să apară grupate în rozete. Frunzele formate înainte de infecție prezintă o suprafață normală dar cu pete mari neregulate, de culoare maronie. Frunzele apărute după infecție sunt mici, cu limbul deformat, alungite, curbate lateral, cu pete verzi-deschis ce alternează cu pete verzi închis. Pe tulpinile atacate pot fi observate uneori pete de arsură, cenușii sau brune. Fructele nou apărute sunt mici, deformate și nu pot fi comercializate. Transmitere-răspândire. Virusul prezintă un
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
maronie. Frunzele apărute după infecție sunt mici, cu limbul deformat, alungite, curbate lateral, cu pete verzi-deschis ce alternează cu pete verzi închis. Pe tulpinile atacate pot fi observate uneori pete de arsură, cenușii sau brune. Fructele nou apărute sunt mici, deformate și nu pot fi comercializate. Transmitere-răspândire. Virusul prezintă un cerc larg de gazde, specii de plante anuale și perene care constituie rezervoare ale virusului pe timpul iernii. Dintre aceste gazde enumerăm: rocoina, traista ciobanului, trei frați pătați, scânteuță, râjină, urzica moartă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
virus a ardeiului au simptome de mozaic galben specifice, prin apariția în spațiile dintre nervuri a unor pete galbene. Pe fructele deja formate apar pete neregulate sau circulare, de culoare maro. Fructele ce apar mai târziu, după infecție, sunt mici, deformate, cu pete clorotice sau cu pete verzi închis pe fondul verde normal al fructului. Plantele bolnave se recunosc ușor datorită creșterii încetinite și a aspectului mozaicat al foliajului. Uneori, la soiurile sensibile se observă o mozaicare, urmată de pete de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
răspândită peste tot unde se cultivă ardeiul, inclusiv România (I. Pop, 1986). Simptome. Plantele virozate prezintă pe frunze pete mari, galbene sau galbene-aurii, urmate de arsura zonelor și căderea frunzelor. Tulpinile prezintă arsuri alungite, iar din muguri apar frunze tinere deformate și mozaicate. Fructele ce apar pe astfel de plante sunt mici, deformate, cu pete de arsuri, fără valoare comercială. Sunt afectate în special culturile de ardei din ciclul II, în cursul lunii septembrie. Transmitere-răspândire. Virusul este transmis de 13 specii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Simptome. Plantele virozate prezintă pe frunze pete mari, galbene sau galbene-aurii, urmate de arsura zonelor și căderea frunzelor. Tulpinile prezintă arsuri alungite, iar din muguri apar frunze tinere deformate și mozaicate. Fructele ce apar pe astfel de plante sunt mici, deformate, cu pete de arsuri, fără valoare comercială. Sunt afectate în special culturile de ardei din ciclul II, în cursul lunii septembrie. Transmitere-răspândire. Virusul este transmis de 13 specii de afide dar, poate fi transmis de la un an la altul parțial
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
frunzele tinere simptome de decolorare, ce se extind apoi spre baza plantelor. Frunzulițele se răsucesc spre partea superioară de-a lungul nervurii mediene, iar nervurile se colorează în violaceu. Înălțarea tulpinii este stopată, florile rămânând sterile sau formează fructe mici, deformate, cu puține semințe. Plantele atacate sunt ușor de observat din cauza piticirii și a decolorării care poate produce chiar o ofilire asemănătoare verticilozei, însă în acest caz vasele conducătoare nu sunt brunificate. Transmitere-răspândire. Transmiterea micoplasmei se face de la plantă la plantă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de lângă nervuri. Plantele ce prezintă decolorări galbene-verzui, manifestă o stagnare a creșterii însoțită de răsucirea frunzelor(care sunt ceva mai mici), spre partea inferioară a limbului, ceea ce duce la apariția de rozete pe frunze. Fructele ce se formează sunt mici, deformate, cu pete de arsură, fără valoare comercială. Transmitere-răspândire. Virusul este transmis în natură de vectori (insecte) și prin contactul direct între frunze. Prevenire și combatere. Întrucât frecvența bolii este redusă, se impune numai eliminarea plantelor virotice din culturile aflate în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]