895 matches
-
sunt direcții necesare și se manifestă ca tendințe principale și dominante, pe când celelalte sunt întâmplătoare și nu depind de condițiile interne și stabile, ci de condițiile variabile neesențiale 2.2. Indici ai delincvenței juvenile Ținând seama de acești indici ai delincvenței, putem privi fenomenul ca fiind definit prin: a. instabilitatea emotiv-acțională; b. inadaptare socială; c. căutarea satisfacției materiale sau morale prin delict; d. duplicitatea comportamentului delincvent. a. Instabilitatea emotiv acțională reprezintă caracteristica generatoare a unui profil ce face posibil un comportament
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
decalajului între cerințe și posibilități. Decalajul se resimte tensionat și în consecință apar blocaje, frustrări generate de privațiuni. Unii autori emit ipoteze că toate frustrările creează o instigare internă sau motivațională la agresiune. Ținând seama de direcția sursei motivaționale a delincvenței s-au conturat motive exogene-extrinseci ale delincvenței și motive endogene-intriseci: motivele exogene sut reprezentate de elemente cu influența socială, ambientală exercitată asupra omului. Pornind de aici putem numi ca motive altruiste acele conduite care îl determină pe individ să comită
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
resimte tensionat și în consecință apar blocaje, frustrări generate de privațiuni. Unii autori emit ipoteze că toate frustrările creează o instigare internă sau motivațională la agresiune. Ținând seama de direcția sursei motivaționale a delincvenței s-au conturat motive exogene-extrinseci ale delincvenței și motive endogene-intriseci: motivele exogene sut reprezentate de elemente cu influența socială, ambientală exercitată asupra omului. Pornind de aici putem numi ca motive altruiste acele conduite care îl determină pe individ să comită o infracțiune, cu scopul de a realiza
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
să comită o infracțiune, cu scopul de a realiza un beneficiu pentru un terț - de exemplu, teroriștii care comit acte atât împotriva semenilor cât și a lor înșiși din dorința de a împlini "voința și învățătura" liderului. motivele endogene-intrinseci ale delincvenței își au sursa în,,interioritatea ființei umane". Se consideră că interioritatea reacțiilor emoționale primare (frica, mânia, atracția sexuală și posesivă puternică), este posibil să genereze un comportament violent. La nivelul personalității din perspectivă psihologică, se consideră că imaturitatea intelectivă și
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
unui act delincvent (analiza beneficiului și a sancțiunii posibile). 2.3. Tipologii psihologice ale infractorilor După cum reiese din "teoriile comportamentului deviant" analizate mai sus, precum și a factorilor prezentați, este lesne de înțeles că demersul de elaborare a unei taxonomii a delincvenței trebuie să țină seama de trăsăturile specifice infractorului. Tipologiile psihologice efectuate de specialiști în caracterizarea infractorilor au fost diferite în funcție de criteriul utilizat, cum este corelația între structurile bioconstituționale și caracteristicile psihocomportamentale. O laborioasă tipologizare a infractorilor a fost făcută de
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
primare satisfăcute pe deplin, însă nevoile afective, de apartenență autentică la un grup sunt ignorate și minimalizate ca valență socială. Lispit de recunoașterea semenilor, de afecțiunea familiei și securitatea căminului, adolescentul va adera cu ușurință la unele grupări la limita delincvenței, găști ce promovează un mod de viață anarhic, lispit de reguli și valori, fără o "hartă a viitorului" etc. (a se vedea grupările de punk-ri), iar normalitatea pentru aceștia constă în consumul de alcool și droguri, de a ieși în
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
reprezentative și politică criminologică, Editura "Lumina Lex", București, 2000. Basiliade, G., "Probleme criminologice ale recidivei", în Revista de știință penitenciară, 1990, Bieltz, Gheorghidiu, Logica judiciară, Ed. Pro Transilvania, București, 1998. Bulgaru M., Metode și tehnici de cercetare și prevenire a delincvenței, Centrul Editorial al USM, Chișinău, 2002. Butoi T., Psihanaliza crimei, Ed. Științifică și Tehnică, București, 1994. Butoi, T., Suicid și agresivitate, Editura "Polirom", Iași, 2000, Butoi T., Criminali în serie - psihologia crimei, Ed. Phobos, București, 2003. Butoi T., Victimologie, Ed.
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
noi an 1981 la Editura Politica) de doi ziariști din San Francisco ce și-au riscat viața pentru a vedea pe viu cele petrecute în jungla sud-americană. ----------------------------------------------------------------------- PSIHOCRIMINOLOGIE Etiologia comportamentului deviant 2 1 76 75 Introducere Etiologia comportamentului deviant Interpretarea delincvenței fundamentată de tipologii ale personalității Perspectivă psihologică asupra comportamentului omucidar Suicidul între adevăr și eroare Bibliografie
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
foarte bun de dificultate în administrarea diferenței „conlocuitoare”: orășelul Palo Alto din California. Cu prilejul primei mele conferințe la Stanford University, în aprilie 1992, am aflat, în primul rând prin colega și buna prietenă Gail Kligman, de colosala rată a delincvenței și criminalității din East Palo Alto, o mizeră mică așezare cu populație de culoare din imediata vecinătate a lui Palo Alto, cu statut ambiguu, nici cartier, nici oraș de sine stătător. În 1999-2000, am putut vedea că East Palo Alto
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
socială și frustrare resimțită de individ ca urmare a oscilației comportamentului său între sistemul normativ al societății globale și sistemul normativ al subculturii de care aparține sau pe care o ia ca bază de referință. Ea generează, în majoritatea cazurilor, delincvență și e sancționată social prin neacceptarea individului cu drepturi depline la viața și activitatea grupului. Dacă pe plan psihologic produce individului o stare de disconfort emoțional, în plan social contribuie la prejudicierea omogenității și ordinii sociale. Evident există și o
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
că tinerii sunt devianți când nu au un grup care să-i constrângă. Delincvenții lui Hirschi sunt singuratici; cei ai lui Sutherland sunt membrii unei bande. Aceste trei teorii interacționist-simbolice ale devianței au generat o mulțime de cercetări empirice asupra delincvenței, care într-un fel sau altul, au urmărit armonizarea teoriilor. O integrare promisă a celor trei teorii trebuie să pornească de la ceva asemănător cu: atașamentul scăzut față de instituțiile convenționale (familia școala, munca, și biserica) sau recompense scăzute pentru comportament convențional
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sau un delict. Altfel spus, un comportament care violează o lege este definit ca acțiune delincventă, iar în unele cazuri crimă. Spre deosebire de devianță, pedepsele pentru săvârșirea unei crime sau acțiuni delincvente se aplică prin instituțiile statului. Mai există termenul de delincvență juvenilă care desemnează crime comise de cei cu vârste cuprinse între 10 și 17 ani, deși termenul de delincvență este adesea folosit să descrie orice comportament antisocial făcut de oamenii tineri chiar dacă acesta nu este de natură criminală. Crima și
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cazuri crimă. Spre deosebire de devianță, pedepsele pentru săvârșirea unei crime sau acțiuni delincvente se aplică prin instituțiile statului. Mai există termenul de delincvență juvenilă care desemnează crime comise de cei cu vârste cuprinse între 10 și 17 ani, deși termenul de delincvență este adesea folosit să descrie orice comportament antisocial făcut de oamenii tineri chiar dacă acesta nu este de natură criminală. Crima și criminalitatea sunt termeni largi care, în funcție de făptași și de modul de comitere, includ un număr de categorii. Crime de
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
matriarhale, dar astfel de pattern-uri se produc tipic când soțul nu este prezent din cauza decesului, divorțului ori părăsirii familiei. Astfel de familii au fost descrise uneori ca disfuncționale sau instabile. Spre exemplu, s-au făcut eforturi pentru a lega delincvența juvenilă de lipsa modelului de rol al tatălui în familie. În țările moderne există un proces al trecerii de la un pattern patriarhal primar la unul egalitar în care nici bărbații nici femeile nu domină sau se controlează în mod necesar
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
în care capul familiei este la închisoare. Există pericolul ca cei rămași acasă să nu se poată întreține în urma închiderii celui care asigura cele necesare traiului de zi cu zi. Mizeria, promiscuitatea în care trăiesc cei rămași acasă poate genera delincvență. O soluție ar fi ca cel închis să muncească. Din banii primiți în urma evaluării muncii prestate, acesta ar putea ajuta familia. ● Acordarea de sprijin și ajutor deținuților(telor) după ieșirea din închisoare pentru a le fi facilitată reinserția socială și
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
la un anumit moment, în legătură cu unul sau mai multe subiecte. Se pot compara, de asemenea, valorile aceluiași actor în diferite etape ale evoluției sale. Spre exemplu: vrem să știm care sunt valorile în circulație într-o țară în materie de delincvență juvenilă și care sunt sistemele de soluții cărora aceste valori le dau naștere. Partidele, anumiți actori individuali ai vieții politice, ai magistraturii, actori din cercetare, din învățământ și din instituții închise sau deschise și-au exprimat opiniile. Începem deci să
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
un anumit subiect semnifică, în mod elocvent, indiferența ori stânjeneala sa. Demersul nu diferă de analiza prin grilă, deoarece imaginea care trebuie completată este o grilă ghidată de între-bări; în exemplele noastre, este vorba de întrebări despre multiplele aspecte ale delincvenței juvenile (cauzele acestei delincvențe, responsabilitatea pe care o au societatea și delincventul, rolul familiei, gradul de gravitate a infracțiunilor, recidiva, politicile de prevenție, tipurile de sancțiuni, modul de a convinge delincventul să-și rectifice comportamentul...) și întrebările despre mizele campaniei
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
în mod elocvent, indiferența ori stânjeneala sa. Demersul nu diferă de analiza prin grilă, deoarece imaginea care trebuie completată este o grilă ghidată de între-bări; în exemplele noastre, este vorba de întrebări despre multiplele aspecte ale delincvenței juvenile (cauzele acestei delincvențe, responsabilitatea pe care o au societatea și delincventul, rolul familiei, gradul de gravitate a infracțiunilor, recidiva, politicile de prevenție, tipurile de sancțiuni, modul de a convinge delincventul să-și rectifice comportamentul...) și întrebările despre mizele campaniei electorale. Răspunsurile care trebuie
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
devreme sau mai târziu, s-a tins către o muncă mai regulată și către un minim de disciplină. S-au ridicat voci care au pretins că liberatea poate duce la alienare, în special la consumul de droguri, ca și la delincvență și la criminalitate. Dacă e încă adevărat faptul că libertatea înseamnă capacitatea de a se conduce pe sine, putem totuși pierde această facultate dacă suntem copleșiți de pasiunile noastre, de temeri sau de circumstanțe. A. 4. Experimentare, A. 5. Relativism
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
De fapt, după ce au tolerat substanțial diverse forme de "devianță" și au menținut permisivitatea, în special în domeniul moral, societățile noastre și-au reafirmat nevoia de siguranță (C. 9.). Această valoare are mai multe dimensiuni: siguranța în fața criminalității și a delincvenței, pe stradă și în transportul public, siguranța muncii, în fața bolii și a diferitelor riscuri ale vieții. Prelungind hedonismul și aflându-se în tensiune cu munca, activitățile de timp liber (C. 10.) fac parte din societatea de consum care procură în
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
socializați conform normelor, comportamentelor, cunoștințelor care predomină în sânul ei. Primul mediu în care această socializare se împlinește este familia. Dacă familia nu inculcă anumite valori, ca respectul față de persoane, față de bunurile acestora, de integritatea lor fizică, crește riscul ca delincvența și criminalitatea să devină probleme sociale severe. Cele trei exemple au o trăsătură comună: de fiecare dată este perceptibilă o ruptură între nivelul micro și nivelul macro al societății. Nivelul micro se definește prin relațiile interpersonale. El funcționează prin valorile
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
suntem în prezența unui fenomen nedorit care se află în creștere; să nu mai facem din acest fenomen un secret și atunci îl vom putea stăpâni. Dacă aplicăm această schemă altor domenii, natura sa incorectă sare în ochi. Constatăm că delincvența juvenilă este în creștere și că tinerii comit delicte, de la vârste din ce în ce mai mici; propunem, în acest caz, să li se predea cursuri pentru a putea deschide încuietorile fără a le forța, astfel încât să poată evita stricăciunile inutile atunci când fură din
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
explicându-se una prin cealaltă. Din acest motiv, vom enumera câteva dintre ele în continuare: situațiile de boală somatică, suferințe fizice, traumatisme, malformații, infecții, intoxicații, situațiile de dependență, de factură masochistă, situații de dominare, tiranice, de factură sadică, situațiile de delincvență, antisociale sau sociopatice, situația de culpabilitate exprimată prin sentimentul de vinovăție asociat cu o stare depresivă, desgust de viață, idei sau acte suicidare, situația de izolare datorată claustrării forțate, autoizolare, închidere în sine, asceză, recluziune, situația frustrantă, legată de un
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dezechilibrații de voință, impulsivii. E. Dupré reia problema incluzând aceste tipuri de personalități anormale în grupa „dezechilibraților constituționali” în care include următoarele forme clinice: dezechilibrații constituționali de motilitate, constituția emotivă, constituția paranoiacă, constituția mitomaniacă, perversiunile instinctive (instabilitatea socio-profesională, tendința la delincvență, propensiunea la bufeele delirante). Astăzi, în acest grup de tipuri de personalități anormale sunt incluse personalitățile psihopatice, sociopatice și personalitățile antisociale. Acest tip de personalități au un caracter psihopatologic eterogen, marcat de natura lor dezechilibrată și antisocială. Din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fenomen „bulimia dorințelor”, iar P. Raynaud îl consideră un nou „hedonism”. Indivizii, sub influența incitațiilor publicitare, sunt antrenați într-un circuit al unei agitații continue reprezentat prin circuitul „dorință-împrumut-cheltuială-cumpărare-risipă”. Aceasta va duce, în scurt timp, la insatisfacții, frustrări, corupție, creșterea delincvenței juvenile (H. Bloch și A. Niederhoffer). Consecințele acestui fenomen de „deposedare al individului”, cu caracter alienant, va sărăci persoana umană din punct de vedere etic și individual, îi va reduce inițiativa, gândirea autonomă, responsabilitatea acțiunilor. Rezultatul acestor multiple schimbări ale
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]