991 matches
-
independentă condusă de Roderic Broadhurst și David Indehermaur (1982). Concluzia: cu variații nesemnificative, indiferent de țară și cultură, oamenii apreciază într-un mod foarte asemănător periculozitatea diferitelor acte infracționale. Imaginea delincvenților Rezultatele cercetărilor științifice referitoare la modul cum sunt percepuți delincvenții de către public conduc la concluzia că există un „stereotip al delincventului”. Așa cum arată Julian V. Roberts (1992, 138), „în ochii publicului, un infractor este tipic un outsider, tânăr, din clasa de jos, neatractiv din punct de vedere fizic”. Acest stereotip
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
variații nesemnificative, indiferent de țară și cultură, oamenii apreciază într-un mod foarte asemănător periculozitatea diferitelor acte infracționale. Imaginea delincvenților Rezultatele cercetărilor științifice referitoare la modul cum sunt percepuți delincvenții de către public conduc la concluzia că există un „stereotip al delincventului”. Așa cum arată Julian V. Roberts (1992, 138), „în ochii publicului, un infractor este tipic un outsider, tânăr, din clasa de jos, neatractiv din punct de vedere fizic”. Acest stereotip este foarte puternic. Populația îi stereotipizează pe criminali nu numai după
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
un sondaj de opinie în care canadienii au fost întrebați ce imagine le vine în minte atunci când vorbesc despre un „criminal”, cei mai mulți au declarat că se gândesc la un individ violent, dezechilibrat psihic (Brillon et al., 1984). Dincolo de stereotipul despre delincvenți, în general s-a constatat că există imagini stereotipe despre diferitele tipuri de infractori. Un individ care comite infracțiuni cu violență generează o altă imagine în mintea oamenilor decât unul care comite fraude (O’Connor, 1984). În SUA funcționează un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
tulburările nevrotice și psihozele. Freud (1925Ă, părintele inițial al psihanalizei, consideră acțiunile antisociale ca pe niște modalități de recâștigare a echilibrului psihic și a stimei de sine, corespunzător atributului lor generic de interzis. Aichorn (1925Ă abordează și fundalul biografic al delincvenților și reliefează legătura dintre caracterul indulgent sau dominator al educației și insuficiența super-ego-ului care explică impulsivitatea și dorința de a obține succese și gratificații rapide. Abraham (1927Ă este de acord cu autorul precedent atunci când descrie condițiile favorizante ale structurării personalităților
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
politică, religie, hobbyuri, sporturi extreme. De asemenea, particularități ale culturii, ale modului de organizare socială, existența unor subgrupe sau minorități cu obiceiuri speciale pot atrage și compensa persoane cu tulburări de personalitate. Acestea se mai întâlnesc în populația penitenciarelor, a delincvenților neidentificați, a homeless-ilor, în unele zone ale armatelor, ale exploratorilor. Situații sociale speciale, ca revoltele și războaiele, emigrația și migrația, pot fi, de asemenea, factori compensatori. În plus, o persoană inteligentă cu tulburare de personalitate își poate compensa singură
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ceea ce duce la creșterea delincvenței juvenile în aceste 8. interacționism simbolic (se centrează pe diferențele sociale între clasele deținătoare ale puterii în societate și clasele defavorizate; clasele deținătoare ale puterii generează simboluri și etichete cum ar fi aceea că tinerii delincvenți provin din clasele defavorizate -, iar clasele defavorizate vor acționa conform așteptărilor claselor superioare, devenind delincvenți); 9. teoria alegerii raționale (se referă la încrederea în capacitatea pedepsei „drepte”de a preveni crima și pledează pentru nevoia de a pune în acord
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sociale între clasele deținătoare ale puterii în societate și clasele defavorizate; clasele deținătoare ale puterii generează simboluri și etichete cum ar fi aceea că tinerii delincvenți provin din clasele defavorizate -, iar clasele defavorizate vor acționa conform așteptărilor claselor superioare, devenind delincvenți); 9. teoria alegerii raționale (se referă la încrederea în capacitatea pedepsei „drepte”de a preveni crima și pledează pentru nevoia de a pune în acord pedeapsa cu gravitatea faptei și de a evita tratamentele inumane; îndeamnă la măsuri preventive prin
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
familie, personal de protecție, personal din unitățile școlare, alți copii, alții) Sunt 31 de identificări ale factorilor agresori, făcute de cele 15 județe respondente, după cum urmează: alți copii (colegi, alți elevi din alte școli, tineri ce au abandonat școala, copii delincvenți), 12 mențiuni; părinții, 8 mențiuni; alți membri ai familiei, cinci mențiuni; cadre și personal didactic, cinci mențiuni; asistentul maternal, o mențiune. Această mențiune pare ciudată ținând seama de faptul că datele erau colectate în sistemul educativ, respectiv la nivelul inspectoratelor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
domeniul studiului copilăriei au apărut experimentul social făcut de H.M. Skeels (1938) în SUA, observațiile făcute de Rene Spitz pe copii separați de părinții lor o perioadă mai îndelungată, observațiile și studiul lui John Bowlby făcut pe copiii orfani și delincvenți, observațiile și experimentele lui Hunt în casele de copii din Grecia și Guatemala. Toate acestea, și multe altele, au condus la câteva idei care au revoluționat viziunea noastră asupra ființei umane și mai ales asupra copilului și a copilăriei. S-
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fi: lipsa de acces a copiilor la educație, viața în condiții care nu permit satisfacerea nevoilor primare, lipsa de îngrijiri de sănătate, insuficiența și monotonia serviciilor de specialitate pentru copil, lipsa profesioniștilor formați să intervină în domeniul copilăriei, pedepsirea copiilor delincvenți prin privare de libertate și închiderea lor împreună cu adulții, promovarea unei mentalități care menține copilul într-o poziție marginală în familie și societate. Sărăcia, ignoranța, lipsa de educație și tolerarea violenței în relațiile inter-umane se însoțesc adeseori. Anul 2010 a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în ciuda dificultăților. S-a mai observat că atunci când se renunța la unul din criteriile de reușită, procentul copiilor învingători (rezilienți) creștea. Al patrulea studiu menționat este un studiu mai larg, condus pe o perioadă îndelungată, întreprins pe 500 de adolescenți delincvenți, urmăriți până în jurul vârstei de 50 de ani. Acest studiu arată că, cu cât subiecții au devenit mai devreme delincvenți, cu atât au avut o „carieră”mai lungă. Cu toate acestea, în jurul vârstei de 50 de ani, de regulă încetează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
creștea. Al patrulea studiu menționat este un studiu mai larg, condus pe o perioadă îndelungată, întreprins pe 500 de adolescenți delincvenți, urmăriți până în jurul vârstei de 50 de ani. Acest studiu arată că, cu cât subiecții au devenit mai devreme delincvenți, cu atât au avut o „carieră”mai lungă. Cu toate acestea, în jurul vârstei de 50 de ani, de regulă încetează să mai manifeste comportamente delincvente. Pe de altă parte, studiul releva importanța unor factori protectivi cum ar fi: găsirea unui
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
făceai festinuri cu prietenii. A procura hrană era un gest de dizidență, de revoltă împotriva sistemului comunist, de victorie care se cerea sărbătorită. Procurarea hranei, o obligație stringentă, mai ales când aveai copii, „ne transformase pe toți, întreaga populație, în delincvenți!”, cum spunea o prietenă, „pentru a putea să supraviețuim”. Este de remarcat faptul că după 1989, aceste rețele de „prieteni”au încetat să mai funcționeze. b) „consumul”de cultură, lectura, audițiile muzicale, vizitarea expozițiilor și vizionarea spectacolelor de teatru era
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
restabilirea ei În cazul unor tulburări; păstrarea ordinii publice și a siguranței statului; strângerea de informații legate de executarea acestor misiuni; anchetarea și urmărirea oricărei acțiuni definite drept o infracțiune de la legile civile și militare ordonate de autoritățile locale; prinderea delincvenților și transferarea lor autorităților competente de a decide În problemele lor; executarea ordinelor de arestare sau oricărei alte cereri ale autorităților polițienești; și acordarea de ajutor și sprijin altor autorități care le vor cere În scris În vederea Îndeplinirii funcțiilor lor
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
cel mai important premiu pentru scurtmetraj al celei de-a 58-a ediții a Festivalului de Film de la Berlin, Ursul de Aur. Filmul de 10 minute, realizat după un scenariu de Cătălin Mitulescu, îi are în centru pe trei puști delincvenți care sechestrează un șofer de dubă și o prostituată și-i duc pe o plajă. Actorii au fost luați dintr-o închisoare de minori și, respectiv, din centre de plasament din București. Preproducția a început în martie 2007, iar filmările
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
care unește această dublă încarnare a decăderii într-o căutare ba nonșalantă, ba feroce, a deșeurilor ș...ț. Fantomatici, mîrîitori, nu mai puțin disprețuitori și codificînd regulile unei aristocrații vagabonde, ei bîntuie tihna celor avuți, trădează angoasele refulate, ca niște delincvenți postmoderni, ca să facă din viețile noastre de cîine, emblema unui refuz mocnit al normalității în curs”. Scoși în stradă de arhitecții construcțiilor nebunești ale lui Ceaușescu, ei trăiesc într-o semi-domesticitate, încercînd la fel ca toți cei amărîți să supraviețuiască
București: poezie și adevăr by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/14340_a_15665]
-
consumului de droguri; - aplicarea unui plan național privind tinerii proveniți din centre instituționalizate care au împlinit 18 ani în scopul reinserției lor sociale, formării profesionale, încadrării într-o instituție de învățământ preuniversitar sau universitar; - aplicarea unui plan național pentru tinerii delincvenți, în scopul reinserției lor sociale. F. Susținerea familiei tinere a) Construirea de locuințe destinate închirierii de către familiile tinere ... b) Acordarea unui sprijin financiar în sumă de 200 de euro la constituirea familiei, la prima căsătorie a fiecăruia dintre soți. ... Capitolul
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2004 pe perioada 2005-2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164154_a_165483]
-
din sistemul administrației penitenciare Procesul de pregătire profesională a funcționarilor publici din sistemul administrației penitenciare se desfășoară în conformitate cu Recomandarea privind pregătirea și perfecționarea personalului de penitenciare (p. 8), adoptată de primul Congres al Națiunilor Unite pentru prevenirea crimei și tratamentul delincvenților, Regulile europene pentru penitenciare, Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcționarilor publici din Administrația Națională a Penitenciarelor și cu Hotărârea Guvernului României nr. 1.209/2003 privind organizarea și dezvoltarea carierei
ORDIN nr. 2.855/C din 29 octombrie 2004 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea şi desfăşurarea pregătirii profesionale a funcţionarilor publici din sistemul administraţiei penitenciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162968_a_164297]
-
legilor naționale sau dreptului internațional, nu erau incriminate în momentul comiterii; de asemenea nu se va aplica o pedeapsă mai severă decît cea aplicabilă în momentul comiterii infracțiunii. Dacă după comiterea infracțiunii, legea va dispune aplicarea unei pedepse mai ușoare, delincventul va beneficia de această; ... d) orice persoană acuzată de o infracțiune va fi considerată nevinovată pînă cînd i se va dovedi nevinovăția, conform legii; ... e) orice persoană acuzată de o infracțiune va avea dreptul să fie prezentă la judecata; ... f
PROTOCOL ADIŢIONAL nr. 2 din 10 iunie 1977 la conventiile de la Geneva din 12 august 1949 privind protectia victimelor conflictelor armate fără caracter international. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156278_a_157607]
-
momentul în care au fost comise. De asemenea, nu va fi aplicată nici o pedeapsă mai gravă decît aceea care era aplicabilă în momentul în care infracțiunea a fost comisă. Dacă, ulterior acestei infracțiuni, legea prevede aplicarea unei pedepse mai ușoare, delincventul va trebui să beneficieze de această situație; ... d) orice persoană acuzată de o infracțiune este prezumata nevinovată pînă cînd culpabilitatea să nu a fost legal stabilită; e) orice persoană acuzată de o infracțiune are dreptul de a fi judecată în
PROTOCOL ADIŢIONAL nr. 1 din 10 iunie 1977 la conventiile de la Geneva din 12 august 1949 privind protectia victimelor conflictelor armate internationale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156277_a_157606]
-
pot fi de mai multe tipuri, în funcție de o serie de factori, cum ar fi; a) Misiunea serviciului; ... b) Modul de organizare; ... c) Grupul țintă de clienți, respectiv copii aflați în dificultate, copii cu dizabilități, copii abuzați, neglijați și exploatați, copii delincvenți, tineri etc. În anumite situații, unele din aceste grupuri țintă pot locui în cadrul aceluiași serviciu de tip rezidențial - de exemplu, copii de diferite vârste, inclusiv tineri, cu și fără diferite tipuri de dizabilități - numai dacă se respectă concomitent prevederile standardelor
STANDARDE MINIME OBLIGATORII din 26 februarie 2004 privind serviciile pentru protecţia copilului de tip rezidenţial. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156326_a_157655]
-
stabilirii recidivei; și (iv) infracțiunile grave citate mai sus, fie că sînt comise de către conaționali, fie de către străini, vor fi urmărite de partea pe al cărei teritoriu s-a comis infracțiunea sau de partea pe teritoriul căreia se va găsi delincventul, dacă extrădarea sa nu este acceptabilă, conform legislației părții căreia i s-a adresat cererea de extrădare, și delincventul amintit n-a fost încă urmărit și judecat. b) Este de dorit ca infracțiunile menționate în paragraful 1 și în subalineatul
CONVENŢIE din 30 martie 1961 unică asupra stupefiantelor din 30 martie 1961. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157080_a_158409]
-
fi urmărite de partea pe al cărei teritoriu s-a comis infracțiunea sau de partea pe teritoriul căreia se va găsi delincventul, dacă extrădarea sa nu este acceptabilă, conform legislației părții căreia i s-a adresat cererea de extrădare, și delincventul amintit n-a fost încă urmărit și judecat. b) Este de dorit ca infracțiunile menționate în paragraful 1 și în subalineatul îi) al alineatului a) din paragraful 2 să fie considerate drept cazuri de extrădare, în termenii tuturor tratatelor de
CONVENŢIE din 30 martie 1961 unică asupra stupefiantelor din 30 martie 1961. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157080_a_158409]
-
de existența unui tratat sau de reciprocitate, fiind subînțeles, totodată, că extrădarea va fi acordată în conformitate cu legislația părții căreia i s-a adresat cererea de extrădare și că partea amintită va avea dreptul să refuze de a proceda la arestarea delincventului sau să refuze să acorde extrădarea sa, dacă autoritățile competente consideră că infracțiunea nu este suficient de gravă. ... 3. Nici o dispoziție a prezentului articol nu va putea aduce atingere dispozițiilor dreptului penal al unei părți în materie de jurisdicție. 4
CONVENŢIE din 30 martie 1961 unică asupra stupefiantelor din 30 martie 1961. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157080_a_158409]
-
stabilirii recidivei; și (iv) infracțiunile grave citate mai sus, fie că sînt comise de către conaționali, fie de către străini, vor fi urmărite de partea pe al cărei teritoriu s-a comis infracțiunea sau de partea pe teritoriul căreia se va găsi delincventul, dacă extrădarea sa nu este acceptabilă, conform legislației părții căreia i s-a adresat cererea de extrădare, și delincventul amintit n-a fost încă urmărit și judecat. b) Este de dorit ca infracțiunile menționate în paragraful 1 și în subalineatul
DECRET nr. 626 din 31 decembrie 1973 privind aderarea Republicii Socialiste România la Convenţia unică asupra stupefiantelor din 1961 şi la protocolul privind modificarea acestei convenţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157079_a_158408]