2,891 matches
-
iar LSD-ul are același nucleu ca serotonina (Barron et al., 1964). Acetilcolina este cea mai notorie, căci absența ei provoacă o necroză a hipocampului și, în consecință, o amnezie de tip Korsakoff, înainte ca bolnavii să alunece încet spre demență (din păcate, celebra boală Alzheimer). Acetilcolina dispune de două „broaște” posibile pe membrana neuronului: receptorii muscarinici și receptorii nicotinici. Ați citit bine, nicotinic, de la nicotină; conținută de țigară, ea își datorează efectele stimulatorii faptului că este o falsă cheie pentru
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
copiii cu Down supraviețuiau dincolo de vârsta de 5 ani. În momentul de față, datorită îngrijirii medicale corespunzătoare, între 5 și 39 de ani mortalitatea este aproximativ asemănătoare cu cea din populația generală. După 40 de ani se instalează frecvent o demență senilă precoce și crește mortalitatea ca urmare a accidentelor vasculare. Totuși, speranța de viață este acum de aproximativ 60 de ani. Etiologia trisomiei nu a fost încă elucidată, dar unul dintre cei mai importanți factori asociați cu non-disjuncția cromozomială este
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
poliție! (fr.). Orice criză de conștiință sau bucurie sanguinară personală este exclusă. Nu ascund că trăind în două planuri deosebite - sub regimul inferior al orânduirii actuale și sub regimulîncă nelegalizat al concepției dinamice (Observația lui Ioanide: "Băiatul ăsta suferă de demență acută, caracterizată prin logică sofistică implacabilă! Dacă psihoza lui se lățește, omenirea e pierdută!") - încerc adesea șovăiri. Acesta este motivul pentru care, cu toată sila mea de literatură, am consimțit să jucăm Julius Caesar de Shakespeare, în special pentru scena
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
abstinență [Matei, 2003] Alte surse naturale: frunzele și florile de păducel (Crataegus monogyna), rizomii de pir (Agropyron repens) etc. Vitamina PP Vitamina PP cunoscută și sub denumirea de vitamină antipelagroasă (pellagra preventivae). În pelagră apar simptome caracteristice (dermatită, diaree și demență) cunoscute sub numele de sindromul celor trei D. Drojdia de bere are un conținut mare de vitamină PP (7-12mg%), iar legumele (pătrunjel, țelină și hasmațuchi) o cantitate cuprinsă între 0,13mg%, iar dintre plantele medicinale sunătoarea, în mod deosebit. Deficiența
III. Principalele (pro)vitamine și (info)energetica naturii. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2096]
-
Vitamina PP este absorbită la nivelul intestinului și transportată pe cale sangvină. Se elimină prin urină, iar scăderea sub 0,05mg% indică o carență importantă evoluând spre tulburări digestive, astenie marcată, edem urmat de congestie și deshidratarea tegumentelor, apoi diaree și demență. Boala Altzheimer, cunoscută în medicina tradițională balcanică, încă din vremuri imemoriale sub denumirea de căpiatul babelor, reacționează favorabil la tratamente de luni/ani și/sau profilaxie, cu sunătoare (Hypericum perforatum), infuzie, 3-6 ceaiuri/zi și regim igieno dietetic lactovegetarian, post
III. Principalele (pro)vitamine și (info)energetica naturii. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2096]
-
2. Obiective și desfășurarea procesului psihoterapeutic / 119 5.5.3. Tehnici experiențiale / 122 Capitolul 6. Întârzierile în dezvoltarea mentală / 125 6.1. Delimitare conceptuală / 125 6.2. Criterii de diagnostic și clasificare, conform DSM IV-R / 126 Capitolul 7. Tulburările cognitive: demența, delirul și amnezia / 129 7.1. Delimitări conceptuale / 129 7.2. Tipuri de tulburări cognitive / 130 7.2.1. Demența / 131 7.2.1.1. Demența provocată de boala Alzheimer / 134 7.2.1.2. Demența vasculară / 136 7.2
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
6.1. Delimitare conceptuală / 125 6.2. Criterii de diagnostic și clasificare, conform DSM IV-R / 126 Capitolul 7. Tulburările cognitive: demența, delirul și amnezia / 129 7.1. Delimitări conceptuale / 129 7.2. Tipuri de tulburări cognitive / 130 7.2.1. Demența / 131 7.2.1.1. Demența provocată de boala Alzheimer / 134 7.2.1.2. Demența vasculară / 136 7.2.1.3. Demența datorată leziunilor cerebrale / 137 7.2.1.4. Demența datorată altor condiții medicale / 138 7.2.2
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
2. Criterii de diagnostic și clasificare, conform DSM IV-R / 126 Capitolul 7. Tulburările cognitive: demența, delirul și amnezia / 129 7.1. Delimitări conceptuale / 129 7.2. Tipuri de tulburări cognitive / 130 7.2.1. Demența / 131 7.2.1.1. Demența provocată de boala Alzheimer / 134 7.2.1.2. Demența vasculară / 136 7.2.1.3. Demența datorată leziunilor cerebrale / 137 7.2.1.4. Demența datorată altor condiții medicale / 138 7.2.2. Delirum / 139 7.2.2.1
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Capitolul 7. Tulburările cognitive: demența, delirul și amnezia / 129 7.1. Delimitări conceptuale / 129 7.2. Tipuri de tulburări cognitive / 130 7.2.1. Demența / 131 7.2.1.1. Demența provocată de boala Alzheimer / 134 7.2.1.2. Demența vasculară / 136 7.2.1.3. Demența datorată leziunilor cerebrale / 137 7.2.1.4. Demența datorată altor condiții medicale / 138 7.2.2. Delirum / 139 7.2.2.1. Cauzele delirium-ului / 140 7.2.2.2. Tratamentul delirium
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
amnezia / 129 7.1. Delimitări conceptuale / 129 7.2. Tipuri de tulburări cognitive / 130 7.2.1. Demența / 131 7.2.1.1. Demența provocată de boala Alzheimer / 134 7.2.1.2. Demența vasculară / 136 7.2.1.3. Demența datorată leziunilor cerebrale / 137 7.2.1.4. Demența datorată altor condiții medicale / 138 7.2.2. Delirum / 139 7.2.2.1. Cauzele delirium-ului / 140 7.2.2.2. Tratamentul delirium-ului / 141 7.2.3. Amnezia / 142
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Tipuri de tulburări cognitive / 130 7.2.1. Demența / 131 7.2.1.1. Demența provocată de boala Alzheimer / 134 7.2.1.2. Demența vasculară / 136 7.2.1.3. Demența datorată leziunilor cerebrale / 137 7.2.1.4. Demența datorată altor condiții medicale / 138 7.2.2. Delirum / 139 7.2.2.1. Cauzele delirium-ului / 140 7.2.2.2. Tratamentul delirium-ului / 141 7.2.3. Amnezia / 142 7.2.3.1. Cauze și tratament în tulburările
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
mediu și psihosociale Axa V Evaluarea globală a funcționării Tabelul nr. 2.9. Tulburările de pe Axa I Aceste tulburări reprezintă condiții care provoacă oamenilor distres sau afecțiuni Tulburările sunt diagnosticate încă din primii ani de viață, copilărie sau adolescență * Deliriumul, demența, tulburările amnestice și alte tulburări cognitive * Tulburările mentale datorate unei condiții medicale generale * Tulburările în legătură cu o substanță * Schizofrenia și alte tulburări psihotice * Tulburările afective * Tulburările anxioase * Tulburările somatoforme * Tulburările factice * Tulburările disociative * Tulburările sexuale și de identitate sexuală * Tulburările de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și corelează biologic cu fiecare tulburare. În plus, DSM-IV a schimbat eticheta unui întreg set de tulburări pentru a intensifica o vedere integrată bio-psiho-socială a tulburărilor. Edițiile anterioare DSM-IV au inclus o categorie numită Tulburări Organice, care au inclus delirul, demența și amnezia. Aceste tulburări sunt încă incluse în DSM-IV, dar nu sub categoria etichetată Tulburări Organice. Cei care au dezvoltat DSM-IV au vrut să elimine această etichetă pentru că, având o categorie organică, implică ca aceste tulburări să fie cauzate de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în unele nevroze (exemplu, cea anxioasă). Hipoestezia este caracterizată prin diminuarea acuității perceptive. Stimulii externi sunt percepuți cu o oarecare dificultate, mai slab. Tulburarea poate fi determinată de factori endogeni, metabolici, externi, în special toxiinfecțioși, dar și psihici (în depresie, demențe etc.). Anestezia se traduce prin abolirea acuității senzoriale, care nu este determinată de leziuni neurologice. În psihiatrie apare în demențe, retardul mintal sever, dar și în nevroza isterică. 4.1.1.2. Tulburări calitative ale percepției A. Iluziile se definesc
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
dificultate, mai slab. Tulburarea poate fi determinată de factori endogeni, metabolici, externi, în special toxiinfecțioși, dar și psihici (în depresie, demențe etc.). Anestezia se traduce prin abolirea acuității senzoriale, care nu este determinată de leziuni neurologice. În psihiatrie apare în demențe, retardul mintal sever, dar și în nevroza isterică. 4.1.1.2. Tulburări calitative ale percepției A. Iluziile se definesc ca percepția deformată a unui obiect. Sunt cunoscute din psihologie așa numitele iluzii "fiziologice" optico-geometrice (de exemplu, un băț introdus
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
acțiuni trăite de subiect, dar care nu sunt situate în spațiul și timpul real în care s-au întâmplat. În cadrul iluziilor mnezice avem: 1) Criptomnezia este prezentarea unor lucrări sau opere ca fiind creații proprii. Se întâlnește în schizofrenie, parafrenie, demențe și în special în demențele de tip Alzheimer. În cazul unor demențe profunde, individul se privește în oglindă și nu-și recunoaște chipul sau nu-și regăsește unele părți ale corpului. 2) Falsa recunoaștere este o tulburare de identificare perceptivă
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
care nu sunt situate în spațiul și timpul real în care s-au întâmplat. În cadrul iluziilor mnezice avem: 1) Criptomnezia este prezentarea unor lucrări sau opere ca fiind creații proprii. Se întâlnește în schizofrenie, parafrenie, demențe și în special în demențele de tip Alzheimer. În cazul unor demențe profunde, individul se privește în oglindă și nu-și recunoaște chipul sau nu-și regăsește unele părți ale corpului. 2) Falsa recunoaștere este o tulburare de identificare perceptivă, caracterizată prin faptul că subiectul
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
timpul real în care s-au întâmplat. În cadrul iluziilor mnezice avem: 1) Criptomnezia este prezentarea unor lucrări sau opere ca fiind creații proprii. Se întâlnește în schizofrenie, parafrenie, demențe și în special în demențele de tip Alzheimer. În cazul unor demențe profunde, individul se privește în oglindă și nu-și recunoaște chipul sau nu-și regăsește unele părți ale corpului. 2) Falsa recunoaștere este o tulburare de identificare perceptivă, caracterizată prin faptul că subiectul are impresia că recunoaște anumite persoane străine
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
unele evenimente reale petrecute în trecut. Apare în sindromul de tip Korsakov. 2) Confabulațiile elaborarea unor fapte sau istorioare imaginare lipsite de constanță, având ca scop suplinirea deteriorării intelectuale, subiecții având convingerea realității referitor la ceea ce au relatat. Apare în demențele incipiente, în sindromul de dependență alcoolică, manie, schizofrenie, dar și în întârzierea mentală ușoară. 3) Ecmnezia reactualizarea unor vechi amintiri încărcate puternic afectiv și sunt trăite la modul prezent (de exemplu, un bătrân cu demență Alzheimer se consideră tânăr, adolescent
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ceea ce au relatat. Apare în demențele incipiente, în sindromul de dependență alcoolică, manie, schizofrenie, dar și în întârzierea mentală ușoară. 3) Ecmnezia reactualizarea unor vechi amintiri încărcate puternic afectiv și sunt trăite la modul prezent (de exemplu, un bătrân cu demență Alzheimer se consideră tânăr, adolescent). Apare în confuziile mentale, în experiențele cu droguri, halucinogene și epilepsii. În investigațiile psihologice ale memoriei se utilizează scala Wechsler. Pentru memorie, scala conține proba de orientare, memorarea unui paragraf, a unor cifre sau perechi
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cu alcool. 2) Inhibiția intelectuală este opusul excitației și este caracterizată prin lentoarea asociativă a ideilor, demersul bolnavului pare a fi împiedicat, frânat, expresiile sunt imprecise cu perioade de latență. Este întâlnită în stările depresive, în melancolie, dar și în demențe. 3) Baraj mental este întreruperea bruscă a cursului gândirii fără o cauză aparentă. Aceasta dă dovadă de o slăbire a capacității de asociație a ideilor și este specifică în tulburările de gândire la schizofrenie. 4) Incoerența ideo-verbală asistăm la o
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
capacității de asociație a ideilor și este specifică în tulburările de gândire la schizofrenie. 4) Incoerența ideo-verbală asistăm la o întrerupere a legăturilor logice sau asociative a fluxului ideativ. Gândirea se manifestă incongruent și o găsim în unele forme de demențe sau schizofrenie. 5) Mentismul este o luminație intelectuală forțată, ideile se succed în mintea bolnavului fără a putea fi controlate. 6) Stereotipiileconstau în repetarea la intervale scurte a unor expresii care perturbă fluiditatea normală a cursului ideativ. Apar destul de frecvent
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ideile se succed în mintea bolnavului fără a putea fi controlate. 6) Stereotipiileconstau în repetarea la intervale scurte a unor expresii care perturbă fluiditatea normală a cursului ideativ. Apar destul de frecvent în tulburările obsesiv-fobice, în schizofrenie, epilepsie, stări depresive și demențe. 4.1.4.2. Tulburările de fond ale gândirii 1) Ideea prevalentă este ideea ce domină la un moment dat și pentru o durată de timp psihicul, polarizând în jurul ei energia afectivă și activitatea subiectului. Conținutul ideii prevalente poate fi
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
interumane de înțelegere și comunicare. În psihiatrie se menționează două tulburări majore ale inteligenței: I. Nedezvoltarea inteligenței sau întârziere mentală: se referă la defectul congenital al funcțiilor intelectuale; II. Deteriorarea inteligenței apărută ca o consecință a unui deficit câștigat (în demență). Se urmărește a se aprecia din punct de vedere psihologic indicele de deteriorare intelectuală (I.D.). 4.1.5. Imaginația și tulburările ei Imaginația este procesul ce rezultă din combinarea și recombinarea imaginilor din experiența anterioară și constă în dobândirea unor
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Trăiri pozitive (plăcute): 1) Euforia care este caracterizată prin bună dispoziție, veselie, ambianța plăcută, totul este posibil, iar autoaprecierea este ridicată. Este întâlnită în primul rând în stările de excitație maniacală endogenă sau exogenă, în intoxicațiile de alcool, cocaină, în demențele presenile și senile (în faza de debut). 2) Extazul, fiind este o stare particulară de bine, mulțumire, fericire trăită într-o postură contemplativă. Este întâlnită în schizofrenie, tulburările de personalitate, la oligofreni și în isterie. 3) Moria, apare tot ca
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]