1,794 matches
-
căruia Îi denunță versatilitatea, disponibilitatea pentru orice compromis. Acest afront din partea unui fost proscris care-și permitea un act de „dogmatism” din alte vremuri a dat ocazia elitei literare să-și demonstreze solidaritatea: de la Hermann Kant, presedintele Uniuniii Scriitorilor, care deplângea contestarea de către Harich a „pozițiilor culturale câștigate cu atâta strădanie”, la Stephan Hermlin, decanul poeților, care-l acuză pe Harich că practica „o Întoarcere reacționara către trecut” și că ofensează victimele nazismului, această unitate a obținut susținerea câtorva filosofi de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
unei anchete sociologice asupra mai multor țări ex-socialiste, printre care și România. Este totuși necesar de amintit că, Încă din vremea lui Ceaușescu, o politică de «rentabilizare» și «autofinanțare» căutase să reducă privilegiile scriitorilor, suscitând nemulțumirea generală. Radio Europa Liberă deplângea ironic soarta bieților scriitori români, care nu beneficiau nici de libertatea de expresie «capitalista», nici de avantajele obișnuite ale regimurilor staliniste. Ulterior, scriitorii trăiseră primii ani ai tranziției către democrație și economie liberală, sub președinția lui Mircea Dinescu la Uniune
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
redacția lui Vladimir Corbasca. Publicația este destinată tinerilor dornici să se familiarizeze cu „literatura scriitorilor contemporani”. Articolul Cuvânt la încheierea anului (15/1930) se vrea un rechizitoriu al „realităților morale, dacă nu imorale în care se zbate cartea”, Vladimir Corbasca deplângând aici „copleșirea sufletului de o conștiință bolnavă a vremilor”. De la numărul 1/1931 se publică separat un „Buletin al școalelor”, supliment destinat elevilor. Începând cu numărul 3/1932 redactori sunt Al. Halunga și Vl. Corbasca. Colaborează cu versuri Tudor Arghezi
LIMBA ROMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287810_a_289139]
-
pe rând, Mihail Șerban și Dimitrie Batova. Editată la început ca organ al Societății Scriitoarelor Române, care se înființase la 19 februarie 1925, revista este „închinată talentului feminin”, insuficient cunoscut și apreciat. În articolul-program La merit egal, drept egal se deplânge condiția scriitoarei române, condamnată la un rol marginal, la a fi doar „tolerată, figurantă” în viața culturală a țării, accesul ei în presă sau în diferitele instituții fiind mult îngrădit: „Scriitoarea nu este încă învestită cu drepturile de valoare intelectuală
REVISTA SCRIITOARELOR SI SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289260_a_290589]
-
creează un spațiu de basm, un sat moldovenesc cu păduri, vii, livezi, încărcat de vegetație, poame, arome și culori, și un timp miraculos al anilor copilăriei, la care se întoarce mereu cu bucurie și nostalgie. Ca și Lucian Blaga, R. deplânge nu vârsta fragedă ca atare, cât puterile magice pe care inocența ei i le conferă: „Plâng anii de ucenicie în pădure/ Plâng după semnele lăsate pe mure/ Azi doar scâncetul viezurelui uneori îl mai aud...”. Și tot ca Blaga, poeta
RUSSO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289405_a_290734]
-
o prezentare monumentală a realității. Evenimentele istorice reale sunt îmbinate cu cele ficționale, viața cotidiană a personajelor având o importanță la fel de mare în desfășurarea acțiunii ca și cadrul social al epocii. Primul roman al acestui ciclu, în care autorul „își deplânge strămoșii dispăruți”, este istoria familiei bucovinene Candrea din satul Ciutacu, un personaj emblematic fiind pădurarul Nicanor Candrea care, alături de ziaristul Hariton Candrea din Fratele norocos, poate fi considerat unul dintre cele mai bine conturate personaje ale lui R. Ceea ce supără
RUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289396_a_290725]
-
de nouri și de mări.// Un verde gros ca pasta se întindea pe dealuri,/ Fluid precum o apă se liniștea pe foi./ Departe, ca o pâclă se subția-n albastru;// Aproape, ca veninul în ierburile moi”. Într-un loc se deplânge slăbiciunea cuvintelor de a reda flăcările pasiunilor sufletești: „Cuvintele-s puține și sarbede pe lângă/ Năpraznicele flăcări ce-ades în suflet ard;/ Turnate-n vorbe parcă aproape-s să se stingă/ Și-adăugăm atuncea culoarea unui fard”. În Amintirea miresmelor (1977
SALAJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289442_a_290771]
-
un indicator mai bun al bunăstării unei societăți decât starea de sănătate a națiunii. Americanii au ajuns să creadă că avem cel mai bun sistem de Îngrijire medicală din lume și, În consecință, cea mai sănătoasă populație. Cu toate că mulți americani deplâng faptul că milioane dintre concetățenii lor nu-și pot permite să-și cumpere asigurare de sănătate privată și nu sunt eligibili pentru asistența publică totuși noi credem că americanii au cel mai bun sistem de Îngrijire medicală din lume. Din
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
alte cuvinte, ne-ar face acest rău rece (impersonal) să acționăm cu aceeași pasiune morală și ardoare ca și răul fierbinte? Recent, o coaliție lărgită de grupuri religioase din Statele Unite ale Americii a lansat o campanie de educație publică care deplânge modul risipitor În care este folosită benzina În America concentrându-se pe posesorii de autoturismne sport-utilitar. Broșurile campaniei Întrebau provocator „Ce automobil ar conduce Iisus”? Unul dintre sponsorii religioși a acuzat Chevrolet și alți producători de automobile, că „Încurajează oamenii
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Lascu, Ion Apostol Popescu, V. Copilu-Cheatră, Marcel Romanescu, Grigorie T. Marcu ș.a. Având rezerve față de E. Lovinescu, redacția consideră că scrisoarea-manifest adresată acestuia de Cercul Literar de la Sibiu și apărută în ziarul bucureștean „Viața” este „plină de locuri comune” și deplânge faptul că printre semnatari se află și colaboratori ai L. Cu articole, eseuri și studii de literatură universală sunt prezenți Șt. Bezdechi, Marcel Romanescu, Horia Petra-Petrescu, George Hanganu, I. Oană. Nu lipsesc nici contribuțiile de estetică, datorate în principal lui
LUCEAFARUL-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287872_a_289201]
-
păcate întâlnite în textele veleitarilor, de la vanitatea auctorială la goana după originalitate cu orice preț, de la obscenitatea ostentativă la filosofarea vidă, de la festivism și orgolii localiste la ridicole pretenții teoretizante. Eseul final, Confesiunile unui fost cititor, în prezent critic literar, deplânge statutul ingrat al criticii de întâmpinare, pledând pentru lectura selectivă și pentru descurajarea autorilor de maculatură literară. Dintre toți comentatorii actualității literare, Alex. Ștefănescu este cel mai departe de didacticismul (oricât de bine ascuns) al cronicii tradiționale, și cel mai
STEFANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289910_a_291239]
-
propunînd să fie mobilizați contra lui și episcopii din Occident. Acest proiect este pus în practică de Eutherius și Helladius din Tars prin scrisoarea trimisă la Roma lui Sixt, în care se expun din nou fazele controversei nestoriene și se deplînge schimbarea de atitudine a lui Ioan de Antiohia; în fine, într-o scrisoare adresată lui Alexandru de Hierapole, Eutherius reia argumentele împotriva cristologiei lui Chiril, încercînd să salveze măcar în parte frontul antialexandrin. Stilul pătimaș al epistolelor se regăsește și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Tragedia, așadar cu același titlu ca și autoapologia scrisă de Nestorie (cf. p. 000) și folosită de Irineu. Era compusă din trei părți, ultima consacrată tratativelor de pace dintre orientali și Chiril. Irineu îl ataca mai ales pe Chiril și deplîngea faptul că acesta se adresase papei Celestin, pe care îl considera incapabil să înțeleagă subtilitățile dogmatice aflate în discuție. Opera s-a pierdut, însă din ea a furat multe lucruri un autor latin din secolul al VI-lea, probabil diaconul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
iar antipatiile îi vizează în esență pe adversarii niceenilor; oricum, pentru unele perioade din desfășurarea controversei ariene, el este, poate, sursa istorică cea mai importantă. Dincolo de această poziție, nu lipsesc însă din opera sa atitudinile specifice unui istoric „laic” care deplînge conflictele provocate de ideologiile religioase și lasă să se întrevadă o anume toleranță. în schimb, este interesat de amănuntele legate de liturghie; sau de monahism, care este, cu siguranță, un fenomen central în secolul al IV-lea; ori, un lucru
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
să omită referiri la alchimie, cosmologie, ontologie etc. -, și nu o nouă lectură de ansamblu a operei. Pe de altă parte, criticul dialoghează polemic cu detractorii lui Nichita Stănescu, încearcă să explice mecanismele „clasicizării premature” și ale „mitizării” poetului ori deplânge aviditatea acestuia în a-și irosi timpul în singura politică profesată, aceea a amicițiilor. SCRIERI: Cuprinderi, București, 1993; Nichita Stănescu, Brașov, 2003; Viziunile „învinsului de profesie” Nichita (Cosmicitate în lirica stănesciană), Iași, 2003. Repere bibliografice: Anton Horvath, „Cuprinderi”, ST, 1993
SPIRIDON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289832_a_291161]
-
vom include sunt: Irineu, Hipolit, Origen, Chiril al Ierusalimului, Pseudo‑Hipolit, Victorin, Commodian, Lactanțiu, Ieronim, Augustin și Theodoret al Cyrului (la scrierile cărora se vor adăuga și câteva apocrife). În introducerea tratatului Demonstratio de Christo et Antichristo (1987), Enrico Norelli deplânge, pe bună dreptate, lipsa unei monografii științifice, de dată recentă, despre Anticrist în scrierile Părinților din primele secole. Lucrarea de față se străduiește, între altele, să răspundă acestei dorințe a cercetătorului italian, încercând totodată să propună o abordare istorică și
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
al sensurilor multiple ale Scripturii și în același timp, așa cum am spus, un proces de „cristificare” a sufletului, anticriștii sunt interpretările false, limitate, autosuficiente și în consecință, nerodnice pentru viața spirituală. Anticristologia se unește în acest punct cu ereziologia. Origen deplânge faptul că pseudoexegeții se află mai ales în interiorul Bisericii, printre clerici, pe care îi împarte în două mari categorii: 1) pseudoexegeți care lucrează împotriva adevărului, contrazicând dogmele fundamentale (ca, de exemplu, discipolii lui Marcion și cei ai lui Valentin, ofiții
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
trebuie avut în vedere. Bunăoară, ilustrativ pentru această stilistică este poemul liminar inclus în numărul 1, Templul iubirii, în care însuși robustul Al. T. Stamatiad versifică descripția parnasiană a unui edificiu visat, nepământesc, din aur și pietre nestemate, spre a deplânge în final mirajul năruit: „Și iată că deodată toți îngerii suspină/ Căci templul se preface cu-ncetul în ruină”. Și debutul publicistic absolut al lui Ion Vinea, o prelucrare după Albert Samain, Cetate moartă, exprimă aceeași detresă a ruinelor tragice
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
de Ștefan Voitec, 1939), Panait Istrati (de I. Gruia, 1939), Jean Bart (1933 și 1939), Ștefan Petică (1939), Anatole France (de Ion Pas, 1931), Victor Hugo (1939), Tolstoi (1939) ș.a. Într-un articol închinat comemorării lui Mihai Eminescu (1939) se deplânge așa-zisa neputință a marelui poet de a înțelege „marile probleme sociale ale timpului”, „dreptatea cauzei mulțimii care se ridică”. Gala Galaction publică un articol omagial despre Tudor Arghezi (23/1940), iar Ion Pas un articol despre George Mihail Zamfirescu
SOCIALISMUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289743_a_291072]
-
serdarul Ștefan (însurat cu Dafina-Ecaterina, fosta soție a marelui vistiernic Dumitru Buhuș - deîndată ce a aflat că sunt amestecați în uneltirea condusă de Gheorghe Ștefan. înțelept și știutor al rosturilor politice, marele vistiernic Iordache Cantacuzino, mentorul lui Miron Costin, a deplâns aceste crime tardive. „Iară în al doile anú - notează Neculce - au tăiat Duca-vodă pe trii boieri, anume pe Vasâlie Gheuca vel-visternic și pe Gheorghie Bogdan vel-jitnicer și pe Lupul sulgeriul...” Capul uneltirii fusese marele vistiernic Vasive Gheuca, însurat cu Simina
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Românești (1714-1716), în D. Russo, Studii istorice greco-române, tomul II, București, 1939, pp. 440-441 (traducerea la p. 441). 125. Mitrofan Grigorŕș, op. cit., pp. 440-441. Despre „pizmă” vorbea și Pavel Popovici din Diesig („O, pizma câtu-i de mare...) în stihurile care deplângeau uciderea lui Brâncoveanu (scrise pe la 1813). 126. Vezi Nicolae Iorga, Cronicile muntene, extras din „Analele Academiei Române”, Mem. Secț. Ist., seria a II-a, tom. XXI, București, 1899, p. 423. 127. Vezi Nicolae Iorga, op. cit., p. 401: Filii mei, filii mei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
În preajma unei plecări turistice în Anglia, viitorii călători sunt asediați de o adunare care îi copleșește cu sfaturi, unul mai absurd decât celălalt. Surse de umor sunt numele: doamna Gurnișt le explică ce este smogul britanic, recomandând umbrela, dentistul Kleinergrois deplânge scumpetea plasturilor din Anglia, un fost sindicalist comunist amintește monotonia „mâncării colonialiste”, iar o doamnă din Odessa e sigură că englezii nu au acasă la ei vitamine. Doamna Gurnișt, despre care e greu de imaginat că știe engleza, se interesează
SORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289794_a_291123]
-
boii nu sunt uciși numai la Lahore, dar și la Amritsar, orașul sfânt, iar carnea e vândută În public la bazare. Sikhșii și hindușii, care consideră uciderea boilor și a vacilor un păcat capital, nu pot face altceva decât să deplângă sacrilegiul și neputința lor de a-l preveni. Cu toate acestea, sentimentele lor pot lua uneori o Întorsătură mai puțin pasivă și mai periculoasă; o dată, când rezidentul a dat o petrecere În grădinile regale, numite Shallemar, la care multe doamne
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
eficientă, căci există o cezură destul de clară Între primele Încercări și momentul unor campanii colective efectuate după norme care primilor călători nu le puteau fi accesibile. Chiar din punctul de vedere al epigrafistului și arheologului, un savant ca D.C. Sircar deplângea deunăzi deteriorarea interesului pentru indianistică În India și În Europa, considerând deplorabilă calitatea majorității cercetărilor efectuate de generația sa1. Dar interesul pentru Panjab va spori mai ales grație unor inițiative cum este aceea a lui Honigberger. Jules Mohl, secretarul neobosit
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
departe de onestitatea ideală a savantului indianist 4. Câteodată a fost prea departe de a Înțelege ce se petrecea În timpul său În alte branșe ale studiilor asiatice: doar foarte puțini mari indianiști au fost Într-atât de dezorientați Încât să deplângă, cum o face el tocmai față de Burnouf, timpul consumat cu „efortul zend”1. În schimb, același Wilson se arată atât de temerar apropiat compatriotului său William Moorcroft 2, medic veterinar, ofițer, dar mai ales explorator, căruia Îi va lăuda tocmai
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]