1,024 matches
-
2) se actualizează prin hotărâre a Guvernului, o dată cu indexările aplicate pensiilor și celorlalte drepturi de asigurări sociale de stat. ... Articolul 5 (1) Soțul/Soția celui decedat, din categoria celor dispăruți sau exterminați în timpul detenției, internați abuziv în spitale de psihiatrie, deportați, prizonieri sau cărora li s-a stabilit domiciliu obligatoriu, are dreptul la o indemnizație lunară de 400 lei neimpozabilă, dacă ulterior nu s-a recăsătorit. ... ---------- Alin. (1) al art. 5 a fost modificat de pct. 2 al art. I din
DECRET-LEGE nr. 118 din 30 martie 1990 (**republicat**)(*actualizat*) privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264740_a_266069]
-
4) Beneficiază de indemnizația prevăzută la alin. (1) și soțul (soția) celui decedat în condițiile prevăzute la alineatele precedente și care, din motive de supraviețuire, a fost nevoit (nevoită) să divorțeze de cel închis, internat abuziv în spitale de psihiatrie, deportat, prizonier, strămutat sau căruia i s-a stabilit domiciliu obligatoriu, dacă nu s-a recăsătorit și dacă poate face dovada că a conviețuit cu victima până la decesul acesteia. ... Articolul 6 Persoanele care s-au aflat în una dintre situațiile prevăzute
DECRET-LEGE nr. 118 din 30 martie 1990 (**republicat**)(*actualizat*) privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264740_a_266069]
-
sau din prizonierat, daca ulterior nu s-a recăsătorit; ... f) soțul/soția celui decedat în condițiile prevăzute la alineatele precedente și care, din motive de supraviețuire, a fost nevoit să divorțeze de cel închis, internat abuziv în spitale de psihiatrie, deportat, prizonier sau strămutat, daca nu s-a recăsătorit și dacă poate face dovada că a conviețuit cu victima până la decesul acesteia; ... g) persoană care a fost deportata în străinătate după 23 august 1944; ... h) persoană care a fost constituită în
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254405_a_255734]
-
Articolul UNIC Se conferă Ordinul Național Steaua României în grad de Cavaler domnului Ignaz Bernhard Fischer, președintele Asociației Foștilor Deportați din România în URSS. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI KLAUS-WERNER IOHANNIS În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOȘ București, 11 noiembrie 2016. Nr. 937. -----
DECRET nr. 937 din 11 noiembrie 2016 privind conferirea Ordinului Naţional Steaua României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276946_a_278275]
-
și italiene, de un tratament juridic echivalent celui din cazurile menționate la punctul a); ... c) prizonierii de război români și italieni; ... d) civilii români și italieni pieriți pe teritoriul celor două țări ca o consecință directă a războiului, inclusiv cei deportați; 2) "morminte de război" - mormintele individuale sau comune ale morților de război români/italieni, izolate sau situate în cimitire ori părți ale acestora aflate pe teritoriul Republicii Italiene/României; ... 3) "monumente de război" - opere artistice sau de pietate bi- sau
ACORD din 9 iulie 2015 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Italiene privind mormintele de război. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276329_a_277658]
-
DE TEREN ÎN PROPRIETATE ..................................... mp. III. ALTE DATE Aparțin/nu aparțin uneia din categoriile speciale de mai jos: 1. Veteran de război sau invalid de război; 2. Erou al revoluției din decembrie 1989 sau urmaș al acestuia; 3. Deținuți politici, deportați, beneficiari ai Decretului Lege nr. 118/1990 (republicat); 4. Beneficiar al Legii ............................................................ Declarație pentru stabilirea impozitului pe clădiri și a impozitului pe terenuri ocupate de clădiri și alte construcții proprietatea contribuabililor, persoane fizice 2. Cod: 14.13.01.04/a
ANEXĂ din 2 octombrie 1995 (*actualizată*) referitoare la modelele formularelor tipizate, caracteristicile, precum şi modul de tipărire, difuzare, utilizare şi păstrare a acestora - Anexa nr. 1b**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261818_a_263147]
-
2) se actualizează prin hotărâre a Guvernului, o dată cu indexările aplicate pensiilor și celorlalte drepturi de asigurări sociale de stat. ... Articolul 5 (1) Soțul (soția) celui decedat, din categoria celor dispăruți sau exterminați în timpul detenției, internați abuziv în spitale de psihiatrie, deportați, prizonieri sau cărora li s-a stabilit domiciliu obligatoriu, are dreptul la o indemnizație lunară de 200 lei neimpozabilă, dacă ulterior nu s-a recăsătorit. ... (2) De aceleași drepturi beneficiază soțul (soția) celui decedat după ieșirea din închisoare, din spitalul
DECRET-LEGE nr. 118 din 30 martie 1990 (**republicat**)(*actualizat*) privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251101_a_252430]
-
4) Beneficiază de indemnizația prevăzută la alin. (1) și soțul (soția) celui decedat în condițiile prevăzute la alineatele precedente și care, din motive de supraviețuire, a fost nevoit (nevoită) să divorțeze de cel închis, internat abuziv în spitale de psihiatrie, deportat, prizonier, strămutat sau căruia i s-a stabilit domiciliu obligatoriu, dacă nu s-a recăsătorit și dacă poate face dovada că a conviețuit cu victima până la decesul acesteia. ... Articolul 6 Persoanele care s-au aflat în una dintre situațiile prevăzute
DECRET-LEGE nr. 118 din 30 martie 1990 (**republicat**)(*actualizat*) privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251101_a_252430]
-
Marus/GAP/numărul%207/GAP%207%20pentru%20Mona%201/Diana%20Dumitru%20Selectie%20Clear%20History.docx# ftn10">[10]</a> În același timp, concluzia supraviețuitorilor privind atitudinea populației basarabene este diferită. Fără a nega faptul că unii basarabeni i-au ajutat pe deportați, supraviețuitorii afirmă că, în linii generale, atitudinea acestora era mai negativă decât în Transnistria. În încercarea de a generaliză, supraviețuitorii îi descriu pe localnicii din Basarabia ca fiind indiferenți[11] sau „reci față de evrei.”[ 12] Nu pare surprinzător, în acest
Atitudinea populației ne-evereiești din Basarabia și Transnistria față de evrei în perioada Holocaustului: o perspectivă a supraviețuitorilor () [Corola-website/Science/295809_a_297138]
-
faptul că „ei [ucrainenii] au trecut prin foamete și suferința... ucrainenii își aminteau acei ani, poate [era vorba de] 1930, poate [de] 1933; era foamete. Puterea sovietică le luase toate produsele și acst lucru îi făcea să simtă milă pentru deportați.”<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%207/GAP%207%20pentru%20Mona%201/Diana%20Dumitru%20Selectie%20Clear%20History.docx# ftn20">[20]</a> În acest sens, concluziile coincid cu rezultatele cercetării efectuate de Dan Michman[21] și Jeanine Frank[22
Atitudinea populației ne-evereiești din Basarabia și Transnistria față de evrei în perioada Holocaustului: o perspectivă a supraviețuitorilor () [Corola-website/Science/295809_a_297138]
-
viața, niciodată să nu fac ce mi-a făcut acest om mie. Nu m-a mai lovit după aceea. [...] am scăpat, dar asta numai pentru că a fost în perioada după Stalingrad. După Stalingrad s-a simțit un alt comportament față de deportați. „Societate de astăzi se aseamănă foarte mult cu cea în care am trăit eu, când a început Holocaustul” Din localitatea noastră, au murit trei sferturi dintre noi, și numai un sfert am supraviețuit. Din alte localități, au murit și 90
„Holocaustul este referitor la evrei, dar există pericolul peste tot – pentru toată lumea.” () [Corola-website/Science/295840_a_297169]
-
violențele gardienilor SS. În decembrie 1944, fiecare al treilea prizonier din lagărul principal Buchenwald avea sub 21 de ani. Cei mai multi ajunseseră singuri la Buchenwald de la Auschwitz-Birkenau, unde familiile lor fuseseră exterminate. Székely László a fost separat de fratele său și deportat singur de la Auschwitz-Birkenau la Buchenwald, apoi în lagărul-satelit din Bochum. După câteva săptămâni de muncă forțată, în martie 1945, a fost trimis într-un „marș al morții” înapoi către Buchenwald; a supraviețuit drumului pe jos; a fost repartizat în „lagărul
„Cred că nu e numai ţelul nostru, e interesul umanităţii.” Supravieţuitori români ai lagărului de concentrare Buchenwald () [Corola-website/Science/295842_a_297171]
-
primele deportări ale evreilor, în 1942 autoritățile române au început deportările romilor, din ordinul personal al Mareșalului Ion Antonescu.[1] „Pe noi ne-a urmărit înainte cu un an de zile, în ’41, să ne ducă în Rusia.” (Mihai Istrate, deportat că rom nomad, Poiana Mare, Dolj, decedat) “<i>Așa a dat ordin Antonescu să strângă toată nația țigăneasca. Și ne-a strâns pe toți. N-a rămas niciunul niciunul. Dar ei ne-au păcălit pe noi când ne-au dus
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
Marcel Dumitru, rom sedentar, Lipov, Dolj, decedat) Timp de 2 ani, pește 25,000 de romi nomazi și sedentari au fost deportați, fie pe jos, fie în vagoane; 12,393 dintre ei erau copii. Casele și toate celelalte bunuri ale deportaților au fost confiscate de către „Centrul Național pentru Romanizare.” Majoritatea deportaților romi au fost stabiliți în estul Transnistriei, pe malul Bugului, în raioanele Baltă, Berezovka, Golta și Otchakov. Situația din aceste regiuni era foarte grea. Primii romi ajunși acolo și-au
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
ani, pește 25,000 de romi nomazi și sedentari au fost deportați, fie pe jos, fie în vagoane; 12,393 dintre ei erau copii. Casele și toate celelalte bunuri ale deportaților au fost confiscate de către „Centrul Național pentru Romanizare.” Majoritatea deportaților romi au fost stabiliți în estul Transnistriei, pe malul Bugului, în raioanele Baltă, Berezovka, Golta și Otchakov. Situația din aceste regiuni era foarte grea. Primii romi ajunși acolo și-au construit singuri colibele. „Acolo când am oprit la Moldovka, pe
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
au băgat furca în ea și s-au dus cu ea la groapa. Și bunicul, și mama, și unchiul, și sora...trei frați am avut și toți au murit acolo.” (Maria Manole, 75 de ani, Cerat, Dolj) Mulți dintre cei deportați au murit de inaniție, tifos sau acte de violență comise între 1942 și 1944; numărul lor nu este cunoscut cu exactitate. Din cei 25.000 de romi deportați, au supraviețuit în jur de 14.000.[3] Pe langă malnutriție și
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
moduri prin care se pot primi aceste despăgubiri: supraviețuitorii trebuie să demonstreze cu documente că au fost deportați sau să dea o declarație pe proprie răspundere, confirmată de alti supraviețuitori, în fața unui notar. Pentru multi supraviețuitori romi, dovedirea statutului de deportat nu este un lucru ușor. Unii nu cunosc această lege, alții sunt bătrâni și bolnavi sau nu știu carte, alții locuiesc departe de orașe și implicit de arhive. Proiectul îi informează pe supraviețuitori și îi ajută să contacteze arhivele. Însă
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
carte, alții locuiesc departe de orașe și implicit de arhive. Proiectul îi informează pe supraviețuitori și îi ajută să contacteze arhivele. Însă muncă în arhive ridică probleme serioase. Petre Matei a descoperit că în 1942, poliția nu a înregistrat toți deportații, ci doar numele tatălui și numărul membrilor familiei; în același timp, în certificatele de nastere ale multor supraviețuitori doar numele mamei era menționat. Mai mult, unele arhive nu au inventariat încă multe documente importante, precum înregistrările deportărilor romilor. Unul dintre
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
ale URSS. Pe lângă pierderile umane și materiale suferite din cauza războiului, mii de civili au fost uciși și zeci de mii de oameni au fost deportați din Estonia de către autoritățile sovietice până la moartea lui Iosif Stalin în 1953. Jumătate din cei deportați au murit, iar celalaltă jumătate nu a primit permisiunea de a se întoarce decât la începutul anilor 1960 (mai mulți ani după moartea lui Stalin). Diversele activități represive ale forțelor sovietice din anii 1940-1941 și de după reocupare au declanșat un
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
colectivizării forțate au fost naționalizate toate mijloacele de producție,pămîntul,casele persoanelor emigrate în străinătate fără rude în țară. S-a încercat legarea de C.A.P. a țărânilor și meșteșugarilor lucru nereușit de puterea comunistă odată deposedați de bunuri,arestați,deportați,dați afară din școli pe motive politice sau datorită neagrearii sistemului c.a.p. locuitorii au abandonat localitatea mutindu-se în marile orașe sau emigrind în continuare conform obiceiului această a dus la scăderea populației la ~280 locuitori în 2008. Terenuri
Ilidia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301086_a_302415]
-
Autoritățile comuniste au deportat în iunie 1951 o sută de familii germane din Variaș în Bărăgan, după cum urmează: 46 de familii în Perieți, 32 de familii în Fetești și 22 de familii în Mărculești, Ialomița, în total 275 de persoane. Deportații au efectuat muncă forțată până în ianuarie 1956. În casele rămase libere în Variaș au fost instalate familii de moldoveni. 24 dintre deportați și-au pierdut viața în Perieți, Fetești-Valea Viilor și Mărculeștii Noi (Viișoara, Ialomița). Întoarcerea deportaților la Variaș a
Comuna Variaș, Timiș () [Corola-website/Science/301408_a_302737]
-
Perieți, 32 de familii în Fetești și 22 de familii în Mărculești, Ialomița, în total 275 de persoane. Deportații au efectuat muncă forțată până în ianuarie 1956. În casele rămase libere în Variaș au fost instalate familii de moldoveni. 24 dintre deportați și-au pierdut viața în Perieți, Fetești-Valea Viilor și Mărculeștii Noi (Viișoara, Ialomița). Întoarcerea deportaților la Variaș a dus la conflicte cu familiile de moldoveni instalate în localitate, conflicte care au durat până în anii 1960, când au fost construite blocurile
Comuna Variaș, Timiș () [Corola-website/Science/301408_a_302737]
-
275 de persoane. Deportații au efectuat muncă forțată până în ianuarie 1956. În casele rămase libere în Variaș au fost instalate familii de moldoveni. 24 dintre deportați și-au pierdut viața în Perieți, Fetești-Valea Viilor și Mărculeștii Noi (Viișoara, Ialomița). Întoarcerea deportaților la Variaș a dus la conflicte cu familiile de moldoveni instalate în localitate, conflicte care au durat până în anii 1960, când au fost construite blocurile de locuințe pe terenul fostei locații a pompierilor voluntari germani din Variaș, concomitent cu decizia
Comuna Variaș, Timiș () [Corola-website/Science/301408_a_302737]
-
iar față de cei care reușesc să treacă Prutul - să fie urmăriți pe teritoriul României și, în caz că nu vor putea pune mâna pe ei, să fie împușcați. Începând cu regimul lui Hrușciov, succesorul lui Stalin, supraviețuitorii din Gulag și lagărele de deportați au primit permisiunea să se întoarcă în Moldova. Îmbunătățirea relațiilor politice a încheiat și perioada de putere absolută a NKVD, iar economia planificată centralizat a dus la dezvoltarea în domenii precum educația, știința și tehnologia, sănătatea, și industria (cu excepția domeniilor
Republica Sovietică Socialistă Moldovenească () [Corola-website/Science/300191_a_301520]
-
îndepliniseră funcții importante în administrarea comunei. Timp de mai multe zile cu toții au fost supuși unui tratament ostil din partea ocupatorilor. În ziua de 15 septembrie 1944, unii dintre români au fost eliberați, iar alți 18 au fost deportați în Ungaria. Deportații au fost duși cu camionul în Cluj, iar aici au fost încolonați pe jos, sub escortă de polițiști civili, pe drumul spre Jibou și apoi la Budapesta. Unul dintre cei deportați și apoi declarați morți a fost și Iuliu Moldovan
Sărmașu () [Corola-website/Science/300567_a_301896]