19,668 matches
-
Întrebăm de ce parte a baricadei se va situa viitorul Întâi-stătător al Bisericii noastre față de această problemă: va fi adeptul unui ecumenism realist, optimist, echilibrat sau va respinge această perspectivă În numele unei viziuni statice, „cuminți”, descurajante? În același timp, Biserica este depozitarul unui capital simbolic pe care lumea noastră Îl pretinde ca niciodată. Societatea actuală, cu toate evoluțiile ei laicizante și desacralizante, are nevoie de un punct nodal, de un fundament valoric ce transcende oricărei „zvârcoliri” circumstanțiale, temporale. Prin ceea ce face, instituția
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
carieră de jumătate de secol petrecută în aceeași instituție te face martor și participant la multe evenimente. Cu atât mai mult, acest lucru este valabil în activitatea diplomatică, a cărei energie intelectuală hrănește din timpuri imemoriale, relațiile dintre state ca depozitar, continuator și inițiator. Este și motivul pentru care diplomația înmagazinează mai mult decât alte profesii trecutul, ca sursă de învățăminte pentru prezent. Păcat că astăzi tiparul cedează teren, tot mai mult, câmpului vizual și cuvântului vorbit. Când eram la Academia
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
convertibilitate (se puteau schimba) În aur și argint. Specialiștii consideră că la originea banilor de hârtie stau documentele (chitanțele) eliberate de aurarii și argintarii care efectuau servicii monetare, de cămătărie și depozitare a valorilor din metale prețioase. Chitanțele, eliberate În numele depozitarului, aveau acoperire În monede din metale prețioase și bijuterii din metale prețioase și puteau circula de la un deținător la altul, Îndeplinind rolul de bani. De aici până la apariția banilor de hârtie, sub autoritatea statului, nu a fost decât un pas
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
păstrau disponibilitățile bănești ale negustorilor (comercianților), industriașilor, proprietarilor financiari etc. Ca În cazul primelor entități monetar-financiare (aurarii și argintarii), băncile, În schimbul banilor din aur și argint depuși la bancă, eliberau bilete de bancă. Acestea conțineau suma depusă, banca devenind astfel depozitarul banilor din aur și argint. Biletele de bancă pe care le primeau deponenții (negustorii, industriașii etc.) confirmau depozitul și angajamentul băncii de a restitui, la cerere, cantitatea de monedă sau bijuterii din metale prețioase depuse la bancă. În timp, biletele
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
gaj). Ambele părți ale titlului sunt „la ordin”, adică „recipisă de depozit la ordin”, respectiv „warant la ordin”. Recipisa de depozit este titlul care dă dreptul de proprietate asupra mărfurilor, iar warantul sau depozitul de gaj este titlul pe care depozitarul (proprietarul) mărfurilor Îl poate transmite, prin girare (andosare), unei bănci comerciale sau unei alte firme, În vederea obținerii unui Împrumut (credit), recipisa warant garantând restituirea Împrumutului. Elementele esențiale ale recipisei warant sunt următoarele: • denumirea și adresa firmei depunătoare (depozitare); • data și
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
un obstacol În fixarea originii și sensului unui fenomen de folclor, cules În secolul al XIX-lea sau XX, Într-o formă culturală (atestată sau presupusă) din Antichitate sau preistorie. Adepți ai teoriei relicvelor, acești cercetători văd În folclor un depozitar al formelor din vechime, puțin prăfuite și discret alterate, dar În niciun caz radical modificate ori resemnificate. Similitudinile, transformate În filiații istorice și culturale, Îi vor permite lui N. Densusianu (1986) să afirme că o colindă precum cea a „dalbei
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
combinate într-o infinitate de moduri cu scopul de a asigura organizației un avantaj. Realmente important pentru o organizație oarecare este ceea ce știe să realizeze ca produs, adică modul în care combină resursele de care dispune pentru a crea valoare. Depozitarii acestei științe sunt oamenii. Cunoașterea modului de transformare a resurselor în produse și particularitățile sale definesc competențele organizației. Date fiind cele două definiții, ale resursei și, respectiv, ale competenței, nu se poate nega că resursa este o categorie ce include
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Mai târziu, scriitorul va schematiza și mai mult lucrurile, în sensul angajării în „lupta de clasă”. Astfel, în „Gablonz” - Magazin universal (1961), cei bogați apar ca o încarnare a răului, cumulând toate tarele psihice și morale, iar cei săraci ca depozitari exclusivi ai valorilor etice superioare. Romanul, o combinație eteroclită de pamflet și melodramă, se situează la nivelul de jos al producțiilor similare din epocă. O involuntară vulgarizare este biografia romanțată Beethoven-omul (1964), elaborată îndelung, mai bine de două decenii. A
BENADOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285695_a_287024]
-
1.6 În acest mod, se consideră doar prima funcție a sistemului ambiental, cea de generator de resurse pentru sistemul economic, dar nu și a doua funcție esențială, de asimilare a deșeurilor generate de sistemul economic. Mediul natural constituie ultimul depozitar al deșeurilor economice, dar are și propriile deșeuri. Doar că, și aici stă diferența esențială între cele două sisteme, mediul natural spre deosebire de sistemul economic are capacitatea de a-și recicla deșeurile proprii („propensiune sau înclinație automată” de reciclare). Reluând schema
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
este tranșant exprimată : „...una dintre cele mai pure manifestări ale primitivismului absolut este arta infantilă” (37). Fie că unele motive mitico-rituale sunt „reinventate” de către copii, fie că sunt preluate de la adulți, este sigur faptul că folclorul copiilor joacă rol de depozitar al acestor motive, devenite fără sens pentru adulți și, ca atare, abandonate de aceștia. Desigur, fenomenul de restructurare/destructurare continuă și în cadrul folclorului infantil (conform altor legi însă), dar, prin preluarea de către copii a unor motive abandonate sau pe cale de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
asemenea situații. " Fiindcă reflectă limitările celor care l-au scris, Regulamentul canonic ne recomandă să credem în legende, cea mai dragă poveste a Johanssonilor fiind aceea care spune că noi, clonele, am izbândit în lupta cu Imperiul fiindcă am fi depozitarii cine știe cărei forțe ancestrale. Este mai bine totuși să sperăm că am avut mult noroc și că victoria noastră a fost mai degrabă rezultatul unei tactici bizare decât o explozie de energii mistice. Mă întrebați de ce? Hai să spunem că n-
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ar putea spune, sînt ca unșii lui Dumnezeu din secolul al II-lea roman: "Sînt din carne, dar nu trăiesc după legile cărnii; își trăiesc viața pe pămînt, dar sînt cetățeni ai cerului." Axioma insuficienței are drept corolar ambiguitatea tuturor depozitarilor suveranității, prin natură vicari sau locotenenți a ceva ce-i depășește. Nu se guvernează decît prin supleanță, în spatele unei absențe, pe care o vom numi referențialul puterii. Iată de ce nici un sociolog politic, oricît de materialist și pozitiv s-ar vrea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și este; prima este o tăcere, a doua este o utopie. Nimic nu este mai reglementat, mai împărțit, mai ierarhizat decît un teritoriu lingvistic efectiv. Orice act de vorbire se naște sclav al suportului său, al sintaxei, al instituțiilor, al depozitarilor săi. Istoricii iezuiți din Paraguay i-au inspirat lui Voltaire ideea de a-l trimite pe Candid să se vindece de naivitate în "străvechea patrie a incașilor", însă nu toți etnologii întorși din Paraguay au avut această șansă. Regretatul Pierre
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
dinamica îi este subordonată staticii, progresul, ordinii sau invers, toate țin de un domeniu speculativ care depășește cadrele observației mediologice. Nu vom intra în această discuție, remarcînd următoarele: 1. Cei prin care lumea există ca lume unificată, pivoții sintaxei, sînt depozitarii sacrului acestei lumi. Oricît de zbuciumat ar fi universul istoric, el are un nucleu și legături: mass-media fac azi de strajă împrejurul Unicului (fie și numai asigurînd legătura între București, New York, Ierusalim, într-un orizont comun, actualitatea etc.). Dar este
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
C. G. Jung și care este dedicată tocmai aspectelor conștiinței umane, care se află dincolo de rezultatul direct al activității sistemului nervos central. Reamintim mai întâi că, în conformitate cu teoria psihanalitică clasică, psihicul este alcătuit din trei nivele sau etaje: - Inconștientul (Id) - depozitarul dorințelor și a refulărilor; - Conștientul (Ego) - partea care procesează informația; - Supraconștientul (Superego) - instanța moralizatoare. Teoria psihanalitică își are un corespondent în tradiția ortodoxă isihastă. Trebuie să precizăm că prin isihasm (de la isihia - liniște) se înțelege o practică de retragere, purificare
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
nu în formele lor structurale. Într-o comunitate, "chiar dacă granițele sale structurale rămân intacte sau nu, realitatea comunității stă în percepția membrilor cu privire la vitalitatea culturii ei. Oamenii construiesc comunitatea în manieră simbolică făcând din ea o resursă a semnificației, un depozitar al acesteia, precum și un referent al identității" (Cohen, 1992: 118). 2.13. Către "Ideea" de comunitate Maniera dihotomică de identificare "este comunitate/nu este comunitate", este evitată de mulți gânditori. Dificultatea conturării unui set suficient de restrâns și de consistent
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
speranță în îndeplinirea năzuințelor umane Și optimism în construcția Și dezvoltarea socială. Astfel, toate realizările civilizației umane pot fi circumscrise focului prometeic al cunoașterii izvorât Și însuflețit de Știință. Considerăm că Științele sociale pot fi creditate Și abilitate ca primi depozitari ai adevărurilor create de om pentru om, având în vedere dictonul „Omul ființă socială”. Nu este o încercare de a contrazice segmentarea general acceptată a Științei - Știința fenomenelor naturale, respectiv Știința fenomenelor sociale, ci un mod propriu de a vedea
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
statut de postulat. Este condiția prealabilă și, totodată, mijlocul care-i permite persoanei în formare să se dezvolte. Ca atare, funcția transmiterii cunoștințelor și modelajul acesteia este departe de a mai ocupa o poziție centrală. Profesorul nu mai este singurul depozitar al cunoașterii, nici intermediarul obligatoriu între volumul informațional și persoana care se formează. El este o sursă printre altele. Ca atare, în misiunea sa, accentul se mută de pe transmiterea cunoștințelor spre organizarea cadrului și activităților în care ele pot fi
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Cipru, în Grecia și la Roma, unde un mare număr de gnostici oficiază în forum. Să ne imaginăm - datele o permit - o întâlnire cu Epictet, sclav în casa lui Epaphroditos, eliberat din sclavie de Nero, și cu alți filosofi stoici, depozitari ai virtuții romane și ai tradiției antice, atât de precară și atât de amenințată în acea vreme de credințele venite din deșerturile orientale. Stilul său îl împinge către registrul intelectual. I se datorează crearea și dezvoltarea unui număr considerabil de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Vasilide consideră că totul este indiferent, pe același principiu ca despre Simon ieșit întărit după lectura textului lui Pavel din Tarsus: grația divină e suficientă. Filosoful gnostic pare îndreptățit să-și propovăduiască doctrina dat fiind că se pretinde a fi depozitarul secretelor sale - printre care și cel al farsei jucate lui Simon din Cirene - datorită confidențelor evanghelistului Matei în persoană. Cum să te îndoiești de o sursă atât de sigură? De vreme ce este vorba de adevăruri din evanghelie... Pe terenul moralei, Vasilide
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
romanist reprezintă încheierea unui ciclu în istoria culturii germane al cărui început îl proclamase Fichte cu Discursurile către națiunea germană. După lansarea reiterată a avertismentului său, Curtius a tăcut, înțelegând că în planul acesta singura nădejde rămânea în cei câțiva depozitari ai culturii cărora le revenea sarcina de a-i conserva germenii pentru o eventuală renaștere viitoare. De aceea, el însuși s-a claustrat în munca de benedictin a elaborării marii lui cărți Literatura europeană și Evul Mediu latin. Altceva nu
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
atacul comunității și de tresărirea conștiinței proprii. Caracterizat mai mult prin ceea ce omite decât prin faptul omis, liniștit În inexpresivitatea sa, invulnerabil din perspectiva «marii» morale, căci, repetăm, el nu face nimic care să fie brutal reprobabil, omul mediocru e depozitarul cel mai perfid al mizeriei morale. și el există În fiecare din noi, sustrăgându-se oricărui proces prin tocmai crasa lui banalitate... Păcatul lui nu e că spune mari minciuni, ci că nu evită cea mai evitabilă mică minciună; nu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Creștin-democrația nu putea decât să nutrească un dispreț profund și netratabil pentru cultură: pentru mica burghezie (inclusiv sub formele sale de aberație „roșie”), cultura se reduce dintotdeauna la „chestiuni culturale”. Primatul îi revine acțiunii. Cine gândește este vinovat. Intelectualii, fiind depozitarii unor adevăruri (chiar și contradictorii) pe care mica burghezie le bănuiește a fi cele adevărate, trebuie să fie eliminați, cel puțin moral. Ariergarda creștin-democrată (a se vedea un recent atac asupra unor intelectuali din partea lui Carlo Casalegno, director-adjunct al ziarului
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
cu valoare universală și, în acest scop, propune o doctrină ecleziologică: creștinul, pentru a fi desăvârșit - și desăvârșirea este o cerință absolut necesară -, trebuie să devină monah, iar a deveni monah echivalează cu acceptarea unei norme de viață a cărei depozitar este un maestru” (Leonardi). Viața desăvârșită este viața creștină, adică o viață supusă unei discipline: astfel, Cassian transferă în lumea occidentală concepția lui Pahomie privitoare la un monahism organizat; mai mult, reluând o tradiție orientală, consideră că monahismul are origini
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
cei care sunt interesați mai mult de o doctrină spirituală în sine decât de cei care au lansat-o sau au perpetuat-o. Așa cum rezultă din biografia lui, scrisă de Chiril din Scitopolis (aici, p. ???), Eutimie (mort în 473) era depozitarul unei bogate tradiții apoftegmatice orale; în primele decenii ale secolului al șaselea găsim urme certe ale unor culegeri scrise (la Zosima; cf. aici, p. ???). Acestea trebuie să fi ieșit așadar la lumină către sfârșitul secolului al cincilea. Avva Pimen, care
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]