1,136 matches
-
poate fi apreciată ca o valoare sau putem să acordăm naturii valoare intrinsecă. Natura este frumoasă, ea poate fi contemplată, dar și utilă, este folosită de om ca suport al bunăstării sale. G. E. Moore, critic al erorii naturaliste a derivării lui "trebuie" din "este" acceptă că aprecierea frumuseții naturale este un bun78. • A urma natura în sens tutorial. Putem învăța de la natură, putem fi inspirați de natură, înțelepciunea naturii poate fi o sursă pentru om, în sensul că putem urma
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
viețile celorlalți. De aici rezultă principiul fundamental al moralității, și anume, că este bine să prețuiești și să conservi viața și este rău să o distrugi. Viața este sacră, iar natura este frumoasă. Problema relației dintre știință și etică, a derivării unor consecințe morale din felul de a fi al lumii fizice sau biologice a fost pusă în discuție în sens strict de unii autori pornind de la ipoteza că alegerile noastre morale sunt în relație cu modul în care înțelegem lumea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
trebuie, de la descriptiv la prescriptiv. Revenim astfel la o problemă teoretică despre care am discutat deja mai sus atunci când am trasat distincția dintre planurile descriptiv și cel normativ în etica mediului. Dacă lăsăm la o parte acest aspect tehnic al derivării unor reguli morale din enunțuri cu caracter universal ale științelor vieții, rămâne atunci de discutat în ce măsură teoreticienii mediului sunt ghidați în construcția teoriei lor de modul de gândire specific științelor vieții. Este evident că științele vieții au adus, așa cum am
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
intrinseci, principiul respectului, analiza drepturilor în termeni de cerințe valide și argumentul în favoarea dreptului la un tratament respectuos în cazul agenților și pacienților morali. Mitul statutului moral privilegiat al agenților morali este spulberat. Din perspectiva teoriei lui Regan este posibilă derivarea a două principii de minimalizare a vătămării entităților cu statut moral, ambele înțelese ca versiuni ale unui utilitarism preferențial al alegerii răului cel mai mic. Astfel, în cazul unui individ vom alege mijlocul care îi aduce cele mai mici vătămări
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
preferabil să vătămăm mai puțin un individ decât să îl vătămăm grav și este preferabil să vătămăm mai puțini indivizi decât să vătămăm mai mulți. În afară de faptul că la nivelul consecințelor practice concluziile lui Regan sunt radicale, el presupune și derivarea lor teoretică din temeiuri indubitabile, de unde rezultă că ar avea statutul unor concluzii care derivă cu necesitate din teoria sa, spre deosebire de teoriile lui Singer și Leopold, care își bazau concluziile și pe observații empirice. Bunăoară, Leopold era chiar sceptic cu privire la
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
viu al naturii autentice, curate. 12. Persoanele care apreciază natura au o viață mai bună decât persoanele care încearcă să o domine. 13. Viața sălbatică este esențială pentru o societate mai bună. În Sălbăticie este păstrată Lumea" (Thoreau). Premisele și derivările argumentului lui Rolston pot fiecare în parte supuse criticii de pe o poziție externă, însă ele sunt acceptabile din perspectivă internă, specifică unei abordări ecologiste. Singura chestiune filosofică rămasă deschisă în acest argument este trecerea de la considerații privind relația de dominație
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
vechi reviste de terminologie sunt: La Banque des mots (apare anual, într-un număr special), Le langage et l`homme etc. Numeroase personalități ale culturii franceze aprofundează teoretic cerectarea limbajelor specializate. Louis Guilbert (L. Guilbert, 1976) pune bazele teoretice ale derivării lexicale, aducându-și un aport remarcabil, la domeniul neologiei. Teoria elaborată de Guilbert se fundamentează pe câteva teze: caracterul social al terminologiei; relevanța contextului în precizarea sensurilor specializate etc. Alain Rey este unul dintre teoreticienii de notorietatate ai Franței secolului
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ce denumește prin analogie un concept, respectând statutul termenului și, în linii generale, funcțiile limbii. Cu toate acestea, există elemente de structură care diferențiază subtil, metafora specializată (conceptuală/ terminologică) de termen: • termenul denumește în mod convențional o noțiune (prin terminologizare, derivare lexicală etc.); • metafora denumește o noțiune prin analogie, transfer etc. Prin valoarea denominativă, funcțională și informativă metafora specializată reconfirmă statutul de termen. Atribuie un nume unui referent, într-un proces de denominație științifică. În limba francilor stabiliți în Galia se
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
și engleză este la fel de importantă pentru formarea terminologiilor românești. Multe din elementele apartinând limbilor slave au devenit transparente, mai cu seamă în limbajul religios: spovedanie, călugăr, diacon, popă, candelă, icoană, strană etc. Este o transparență asigurată de vechime. Puterea de derivare și compunere este o altă marcă a transparenței, mai ales în limbi cu posibilități mari de derivare și compunere, cum este limba germană: de la cuvântul Mund (gură) provin termeni ca Mundharmonika (muzicuță), Mundart (dialect), iar de la Mutter (mamă) s-au
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
transparente, mai cu seamă în limbajul religios: spovedanie, călugăr, diacon, popă, candelă, icoană, strană etc. Este o transparență asigurată de vechime. Puterea de derivare și compunere este o altă marcă a transparenței, mai ales în limbi cu posibilități mari de derivare și compunere, cum este limba germană: de la cuvântul Mund (gură) provin termeni ca Mundharmonika (muzicuță), Mundart (dialect), iar de la Mutter (mamă) s-au format: Mutterbruder (unchi după mamă), Mutterland (patrie), Mutterschaft (maternitate), Muttersprache (limbă maternă), Mutterstok (matcă, roi) (cf. Ciobanu
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Mutterstok (matcă, roi) (cf. Ciobanu, F. Hassan, 1970). Fiecare afix, fiecare morfem al termenilor complecși accesibilizează o trăsătură de natură conceptual-semantică. În limbajul medical românesc, mecanismele de creare a termenilor se înscriu în matricile lexicale general valabile ale limbilor romanice: derivarea (progresivă/ regresivă/ afixală), compunerea (tematică, termeni compuși aglutinați sau juxtapuși, derivarea frazeologică), calcul (lexical, semantic), împrumutul, abrevierea, sigla, terminologizarea. Dacă în limba franceză audio, video precum și derivatele acestora sunt termeni familiari, în limba română compusele savante cu audio și video
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
morfem al termenilor complecși accesibilizează o trăsătură de natură conceptual-semantică. În limbajul medical românesc, mecanismele de creare a termenilor se înscriu în matricile lexicale general valabile ale limbilor romanice: derivarea (progresivă/ regresivă/ afixală), compunerea (tematică, termeni compuși aglutinați sau juxtapuși, derivarea frazeologică), calcul (lexical, semantic), împrumutul, abrevierea, sigla, terminologizarea. Dacă în limba franceză audio, video precum și derivatele acestora sunt termeni familiari, în limba română compusele savante cu audio și video sunt funcțional, termeni cu o transparență deosebită. Trăsăturile ce definesc conceptele
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
lexico - semantice ale terminologiei medicale românești sunt, cu excepțiile cuvenite, o reflectare a cvasiuniversalității terminologiei europene de sursă francofonă. La baza piramidei există un ansamblu de rădăcini și de morfeme (prefixe, sufixe, prefixoide și sufixoide) latine și grecești, de procedee (derivare, compunere, calc lingvistic) precis delimitate/ cu utilizare internațională. Abordarea semiozei terminologice a limbajului medical - la nivelul corpusului de compuse tematice greco-latine - oferă posibilitatea de a descrie saltul calitativ, inovația într-un studiu sistemic diacronic. Compunerea tematică ocupă un loc privilegiat
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
și denumirea acesteia. VI.6. Prefixe neologice în terminologia medicală A. Smith, un celebru cunoscător și vorbitor al limbii latine, recomanda utilizarea mecanismelor de formare/ a cuvintelor familiare, a împrumuturilor caracterizate prin transparență (cu referire la limbajul economic).Mecanismele de derivare se înscriu în matricile lexicale general valabile ale limbii române - derivarea (progresivă/ regresivă/ afixală). Pentru actualizarea unităților conceptuale, limbajul medical folosea termeni aparținând "superstratului cultural latin", precum și tipare de derivare, încă de la începutul secolului al XIX-lea, pe care îi
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Smith, un celebru cunoscător și vorbitor al limbii latine, recomanda utilizarea mecanismelor de formare/ a cuvintelor familiare, a împrumuturilor caracterizate prin transparență (cu referire la limbajul economic).Mecanismele de derivare se înscriu în matricile lexicale general valabile ale limbii române - derivarea (progresivă/ regresivă/ afixală). Pentru actualizarea unităților conceptuale, limbajul medical folosea termeni aparținând "superstratului cultural latin", precum și tipare de derivare, încă de la începutul secolului al XIX-lea, pe care îi regăsim în traducerile (după model maghiar și german) din Transilvania: ro
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
caracterizate prin transparență (cu referire la limbajul economic).Mecanismele de derivare se înscriu în matricile lexicale general valabile ale limbii române - derivarea (progresivă/ regresivă/ afixală). Pentru actualizarea unităților conceptuale, limbajul medical folosea termeni aparținând "superstratului cultural latin", precum și tipare de derivare, încă de la începutul secolului al XIX-lea, pe care îi regăsim în traducerile (după model maghiar și german) din Transilvania: ro. anorganic (cf. fr. anorganique), ro. contamina (cf. fr. contaminer); ro. contagios (cf. fr. contagieux); ro. curativ (cf. fr. curatif
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
limbile franceză și latină (unde circum- era deosebit de productiv): ro. circumferință (cf. lat. circumferentia;), ro. circumscizie (cf. lat. circumcisio), ro. circumvoluțiune (cerebrală). În trecerea de la latină la limbile neolatine, pierderea cuvintelor de bază a fost un fenomen general, coocurent compunerii, derivării verbale și nominale. Dacă în limba latină, circumferenția era analizabil prin radicalul ferentia (formă nepersonală a verbului fero, fere, tuli, latum) și prefixul circum-, în limba română, forma internă, primară a împrumutului savant interesează doar lingvistica istorică. Limbile romanice au
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
procesul de dezambiguizare sunt utilizate multiple resurse lingvistice și procedee de creație adaptate, convertite nevoii de denominare. Mecanismele folosite pentru exprimarea diferențelor conceptuale nu pot fi detașate de expresia lingvistică obligând de exemplu, la respectarea modalităților de formare a cuvintelor (derivarea, compunerea, calcul lingvistic/ semantic s.a.m.d.), la respectarea acordului. Cu toate acestea, mărcile lingvistice de dezambiguizare au scopuri diferite. Termenul nou format este necesar să dea nume, după regulile univocității unui concept nou, să marcheze opoziția de caracteristică și
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
categoriei gramaticale (cum ar fi substantivarea, prin articulare, a adjectivelor și, în multe limbi, a infinitivului), ci printr-o detașare a acestor forme din structura paradigmatică specifică. Acest fenomen nu se înscrie nici în cadrele obișnuite de creație lexicală precum derivarea, fiindcă manifestarea lui nu este sistematică, de puține ori antrenînd mai mult de un caz sau realizîndu-se după un model. Un astfel de model se poate presupune în situația substantivelor auz și văz, de exemplu, care provin din formele vechi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mai întîi într-o grupă extinsă cu o accentuată conservare a elementului originar germanic, pe de o parte, și limba engleză, foarte receptivă la împrumuturile latino-romanice, pe de altă parte. Engleza are și o mai redusă manifestare a creației prin derivare, fiind aproape lipsită de posibilitatea de a realiza diminutive, așa cum se constată, în cadrul grupului limbilor romanice, în cazul francezei, în ambele idiomuri, puținele diminutive care se realizează fiind de cele mai multe ori construcții perifrastice cu ajutorul adjectivului "mic". Aspecte ale determinării și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
aceasta, determinanții antepuși devin apropiați prin statut prefixoidelor și chiar pot deveni prefixoide 72. Se poate conchide de aici că, pe terenul limbilor sintetice, precum greaca, latina și limbile germanice se pot naște treptat din procedeele de compunere mijloace de derivare noi. Limbile romanice, neavînd în specific compunerea, au moștenit sau împrumută afixele și numai în puține cazuri le creează, de obicei prin combinarea altora. Toate limbile germanice realizează compuse avînd drept cuvînt-bază elementul germanic moștenit cu semnificația "om" (și "bărbat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
snövit. Se poate observa de aici că, deși are tipul analitic cel mai dezvoltat la nivel gramatical dintre limbile indo-europene, engleza a păstrat în sistemul de formare a cuvintelor însușiri sintetice, care se reflectă și în existența unor mijloace de derivare foarte productive, între care se remarcă sufixele -ness, -er, -ful, -ly, -less. Acesta din urmă, -less, este un sufix al privațiunii, realizînd antonime ale cuvintelor-bază, și are corespondente în toate limbile germanice: germ. -los, neer. -loos, dan., norv. -løs, sued
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
au fost transmise chiar și limbilor germanice moderne. Astfel, de exemplu, italiana a împrumutat din longobardă cuvîntul balco (< long. balko), păstrat, de obicei în textele poetice, cu semnificațiile "balcon" și "cer". Pe terenul limbii italiene, s-a realizat însă prin derivare augmentativul balcone, care a făcut carieră europeană. Direct din italiană l-au preluat limbi precum franceza (balcon), spaniola (balcon), portugheza (balcăo), engleza (balcony), neogreaca (balkóni, μπαλκόνι). În alte cazuri, acest cuvînt a ajuns prin intermediul francezei: neer. balkon, germ. Balkon, iar
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fecior mândru, asemenea celui dat afară de monștrii înghițitori din basme, și un cal impermeabil: el nu a transpirat, dar nici nu s-a udat. Efectul apei asupra materiei diferite ca structură este umezirea, însă calul este consubstanțial cu lichidul vieții. Derivarea rară de la substantivul apă, în formă negativă, sugerează exact absența unei modificări de stare, calul nu a fost înghițit de ape, le-a traversat doar. Feciorul transformat are acces la o perspectivă amplă, în grădina raiului, și vede hora zânelor
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
personajul în sfera definirii generale, nu prin individualitatea umane, ci prin ipostaza socială. În contingent, actanții se înscriu în multitudinea de clase umane (împărați, feciori, fete, neveste), în timp ce pătrunderea sau aparteneța la sacru aduce o titulatură singularizantă. Formarea cuvintelor prin derivare dezvăluie o creativitate cu rezultate directe în plan poetic. Prefixarea augmentativă, foarte frecventă în descântece, face din po- un echivalent popular al obișnuitului răs-: „Un om negru,/ Ponegru,/ Cu topor negru,/ Ponegru,/ Boi negri,/ Ponegri,/ S-o dus în pădurea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]