6,415 matches
-
de la resurse la consum este o creștere de entropie ), politica (fragmentarea opțiunilor politice, concretizată în existența a foarte multe partide, față de cele două cu care s’a început epoca modernă, înseamnă entropizare), sociologia (trecerea de la familia extinsă, identică cu toți descendenții în viață ai unui strămoș care trăiesc și lucrează în devălmășie, caracteristică societăților agricole, la o fragmentare într’o mulțime de familii nucleare − mamă, tată, copii − caracteristică societăților industriale, înseamnă dispariția polarizării, deci entropizare), într’un cuvânt filosofice, tot așa
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
social. Mobilitatea politică este prezentă și ea. Tot mai mulți indivizi devin votanți independenți, alegând ei singuri pe cine votează. Anterior, modul în care votau părinții era la un nivel mult mai cuprinzător un semn al modului în care votau descendenții. Pe măsură ce numărul votanților independeți crește, ei constituie un electorat volatil conducând și la instabilitate instituțională, în special la nivel local, unde organizarea politică servea cândva la întărirea legăturilor comunitare. Efectele acestor patru tipuri de mobilități sunt intensificate în variate moduri
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
275). Ca bază generală a formelor de viață comunitară, familia rămâne un reper general cu rol de revelator al caracteristicilor relațiilor specifice diferitelor forme de agregare. "Comuna rurală și orașul încă mai pot fi înțelese ele însele ca mari familii, descendenții și gospodăriile individuale sunt considerate organisme elementare ale corpurilor lor; corporațiile, asociațiile profesionale acționează ca țesuturile și organele orașului" (Tönnies, 1977: 277). Plecând de la observațiile sintetice ale lui Tönnies din partea de final, într-o încercare de sistem, putem organiza ideile
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
patru luni de la retragerea PNL din CDR, liberalii erau împărțiți în cele patru partide provenite din vechiul PNL plus PAC, la care se adăugau alte formațiuni minore ce-și revendicau originea liberală (spre exemplu, Uniunea Liberală "Brătianu", condusă de un descendent al familiei Brătianu, Ion I. Brătianu). Relativ slab individualizate. E doctrinar, grupările liberale s-au separat însă după strategia electorală. În timp ce PNL, încrezător în forța sa, a rămas fidel independenței electorale, aceeași strategie adoptând și NPL, PNL-AT și PNL-CD au
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
care provocau boli. Asklepios (Esculap), era zeitatea care folosea cuvântul, ierburile și cuțitul pentru îngrijirea bolilor. Higeea și Panaceea, fiicele sale, recomandau regulile sănătoase de viață și medicamentele. Hipocrat (460-377 î.e.n.) din Cos, insulă apropiată de coastele Asiei Mici, era descendent al lui Esculap. Corpus Hippocratum grupează texte cu valoare didactică pentru practica medicală. Jurământul lui Hipocrat este un text public, accesibil, conținând cunoștințe și tehnici benefice omului, transmise generațiilor. Oamenii se află în condiții de egalitate în fața bolii, medicul fiind
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
mai sărace și faptul că ratele scăzute de participare se explicau mai ales prin costurile mari ale educației. Accesibilitatea școlilor iezuite era limitată de faptul că o parte dintre materii erau predate în latină, ceea ce a restrâns publicul lor la descendenții elitelor urbane (Donnelly, 1995). Școlile iezuite au avut un succes extraordinar în Europa catolică în primul rând datorită gratuității lor, dar și datorită calității predării, realizată de învățați bine pregătiți și dăruiți, cu metode pedagogice inovatoare și pe discipline care
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în Franța, bazele organizării sistemului de învățământ preuniversitar așa cum este el și în zilele noastre. Până în 1860, învățământul preuniversitar era divizat în școli elementare, destinate copiilor din clasele de jos, și licee, cu o programă de latină, care se adresau descendenților celor din clasa mijlocie și superioară. Între 1860 și 1870 s-a dezvoltat un nou tip de școli secundare, ce ofereau o programă mult mai practică decât liceele orientate către disciplinele clasice și care au reușit să atragă mulți tineri
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
mari școli care, potrivit datelor sociologului francez, asigură fiilor celor din fruntea ierarhiei socioeconomice traiectorii sigure către vârful piramidei sociale. Situații similare se pot nota și în alte țări, în care un număr mic de universități „de mare prestigiu” consacră descendenții celor privilegiați în poziții dominante: universitățile din Ivy League în SUA sau Cambridge și Oxford în Marea Britanie. Valul neoliberal din anii ’80 a supus universitățile unor mari presiuni economice din partea statului, care a renunțat la idealul învățământului superior universal de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de mesaje implicite care îi condiționează pe elevi să se comporte docil, punctual și conformist. Acest mesaj variază în funcție de clasa socială căreia îi aparțin copiii: cei din clasele mijlocii și superioare sunt încurajați să-și însușească dorința de reușită, în timp ce descendenții celor din clasele muncitorești repetă comportamentele potrivite pentru munci slab calificate și care presupun o scăzută autonomie din partea executanților. Studiile mai recente din țările anglo-saxone (vezi Margolis și colab., 2001) au depășit tema contribuției conținuturilor ascunse la reproducerea inegalităților de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în grădinițe, la repartizarea în clase sau în toate celelalte mecanisme de selecție și alocare ale școlii. Cei care au capitalul economic sau social necesar pentru aceste investiții sunt, evident, cei aflați în pozițiile superioare ale ierarhiei sociale. Ușurând accesul descendenților persoanelor din categoriile superioare la resurse și acreditări școlare, corupția joacă un rol de reproducere a inegalităților sociale. Mai mult, prin corupție se adâncește parazitarea, sau exploatarea, celor din categoriile mai sărace de către cei cu resurse sociale și materiale. Așa cum
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
nu numai de efortul copiilor, ci și de arbitrarul învățătorului sau al profesorului. Or, tocmai părinții din clasele țărănești și din cele muncitoare creditează cel mai mult notele de la școală ale copiilor cu calitatea de indicator al aptitudinilor școlare ale descendenților. De aici, în consecința unor note mai proaste, așteptări modeste, investiții scăzute în școlarizarea copiilor, încurajarea orientării spre cariere care nu presupun o școlarizare îndelungată. Este evident, din argumentele expuse până acum, că atitudinile, valorile nu sunt atribute individuale simple
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
rețelei sociale constituie o variabilă mai puțin endogenă. Variantele de activități casnice și școlare prin care părinții pot promova performanțele școlare ale copiilor lor arată că, în ciuda unor slabe legături cu comunitatea, părinții pot contribui puternic la reușita educațională a descendenților. Teoriile sociologice ale delincvenței și în special cele ale delincvenței juvenile au sesizat de la început (Chipea, 1996) rolul rețelelor sociale în preîntâmpinarea sau, după caz, generarea comportamentelor care se abat de la normă. Elevii și familiile lor, ca și școlile trebuie
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
genera controverse și semne de întrebare, varianta calitativă pare a avea rezultate mai bune în practică, în special prin prisma raportării la consumul de timp și resurse. Ultimele două decenii au adus pe piața instrumentelor de diagnoză și management și descendenți mai sofisticați ai analizei SWOT, concretizați în „rețele de poziționare” a firmei într-un sistem de tip „plasă de păianjen” cu patru-opt axe independente, reprezentate de indicatori agregați semnificativi pentru starea firmei. 7.1.3. Particularități de utilizare a analizei
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
adevărului și falsului. Formulând deopotrivă originile logicii și ale ontologiei, celebrul pasaj al dialogului care prezintă știința dialecticii ca artă a combinării corecte a ideilor și, deopotrivă, știință a recunoașterii combinării incorecte a lor face din filosoful care se reclama descendent al „părintelui” Parmenide (al cărui acces exclusiv „adevărat” la simplitatea ființei îl înrudește nemijlocit cu spiritul ahileic) un competent mânuitor al tehnicilor odiseice de asumare voluntară a discursului adevărat și a celui fals. Filosoful poate uza de aceste tehnici în
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
genotipul individului. Ereditatea nucleară se transmite conform unor legități cunoscute (Mendel, T.H. Morgan), care permite atât înțelegerea naturii combinărilor care au loc, cât și producerea erorilor de copiere și a alterărilor (mutațiile). Identitatea genetică este practic imposibilă de la antecesori la descendenți, șansa fiind de 246 (una din 70 de trilioane). Orice genotip se exprimă doar în formă fenotipică (totalitatea caracteristicilor unui individ) ca rezultat al interacțiunilor primare cu mediul. Fenotipul este doar una dintre variantele posibile ale unui același genotip, fixat
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
oligarhizare luat în totalitate se potrivește, de altfel, destul de bine cu o abordare de tip individualist. Teoreticienii elitelor după Raymond Aron Teoreticienii moderni ai elitelor sau ai oligarhiilor, G. Mosca, V. Pareto și R. Michels, sunt, pe de o parte, descendenții legitimi ai filosofiei politice clasice. Dar ei sunt, în același timp, critici ai democrației parlamentare și ai utopiei socialiste. Filosofii politicii n-au pus niciodată la îndoială inegalitatea oamenilor în privința capacității intelectuale, inegalitatea cetățenilor în privința averii a puterii. În ochii
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ales, concepția lui Le Play, care nu definește elitele („autoritățile sociale”) decât făcând referință la valorile Vechiului Regim: Autoritățile sociale se recunosc, în orice loc ar fi după aceleași caractere. Ele păstrează cu religiozitate cutuma strămoșilor, pentru a o transmite descendenților. Sunt legate de muncitorii lor prin relații de afecțiune și respect. În toate țările și în toate profesiile, ele nu numai că au aceeași practică, dar rezolvă în același fel chestiunile de principiu care dau loc, în zilele noastre, unor
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de nivel înalt au fost expuși în cursul anilor de formație „culturii de clasă” a elitei puterii. Acest rezultat este supus unor diferite interpretări, pentru că o aceeași valoare nu pare să fie pusă întotdeauna în cauză. De exemplu, a fi descendentul unei vechi familii aristocratice nu înseamnă - sau nu înseamnă în mod necesar - că ești descendentul unei familii bogate. De fapt, observă Lasswell, ambiția a numeroși lideri politici pare să fi fost stimulată de un decalaj între statutul lor de membri
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
elitei puterii. Acest rezultat este supus unor diferite interpretări, pentru că o aceeași valoare nu pare să fie pusă întotdeauna în cauză. De exemplu, a fi descendentul unei vechi familii aristocratice nu înseamnă - sau nu înseamnă în mod necesar - că ești descendentul unei familii bogate. De fapt, observă Lasswell, ambiția a numeroși lideri politici pare să fi fost stimulată de un decalaj între statutul lor de membri ai unei familii cu renume și resursele materiale de care dispuneau. În felul acesta, traiectoria
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Aristocrațiile barbare au dispărut. Unde sunt, în Franța, urmașii francilor? Genealogiile lorzilor englezi sunt foarte exacte: mai subzistă foarte puține familii coborâtoare din gentilomii lui Wilhelm Cuceritorul, celelalte au dispărut. În Germania, aristocrația actuală este în mare parte constituită din descendenți ai vasalilor vechilor seniori. Populația statelor europene a crescut enorm în ultimele secole. Or, cert este că, proporțional, aristocrațiile n-au crescut deloc. Vilfredo Pareto, Traité de sociologie générale, traducere franceză, Oeuvres complètes, t. XII, Droz, Geneva, 1968, (prima ediție
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de efectuat truda care să-i permită să nu recurgă zadarnic la aceste artificii pentru a însăila la repezeală silueta unei ființe care să stea pe propriile picioare. 6. Cuvântul scris. Eseurile nu sunt așadar o carte pentru familie, pentru descendenți, pentru prieteni, ci una pentru el însuși, de felul Cugetărilor pentru mine însumi ale împăratului Marc Aureliu - în mod straniu necitat în Eseuri, deși era autorul preferat al tatălui... De asemenea, și mai ales, ele se situează în perspectiva a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
din nefericire, să descoperim că Aristotel are dreptate în tragica lui constatare despre prietenie... Căci Lucrețiu scrie aceste mii de versuri numai pentru Memmius, Caius Memmius Gemellus, copleșit de favorurile zeiței Venus, dacă e să-l credem pe filosof. Ilustru descendent al unei familii aristocratice, interpelat de vreo douăsprezece ori în text - de unsprezece ori, ca să fim exacți -, binecuvântat o dată cu epitetul „glorios” îca și Venus și Epicur!), personajul pare cu toate acestea să fi fost oricum, numai glorios nu... Pentru că Lucrețiu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ȘCOALA ENGLEZĂ A RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE Introducere Raționalismul s-a conturat ca o linie distinctă de reflecție și cercetare a relațiilor internaționale în mediile academice din Marea Britanie, începând cu anii ’60 și continuând, printr-o serie de autori care se consideră descendenți ai acestei „tradiții”, până astăzi. Înainte de a prezenta pe larg trăsăturile distinctive ale Școlii engleze, modalitatea ei proprie de înțelegere a relațiilor internaționale și criticile pe care le-a generat, de-a lungul timpului, sunt necesare câteva precizări generale. Pentru
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Firește, ar fi putut controla aceasta, luând pur și simplu în mână volumul acelor Amintiri, apărut în Editura Fundațiilor, primul din așa-numita „Bibliotecă Documentară”. Ar fi constatat că aceste Amintiri au fost publicate, cu o prefață de Radu Crutzescu (descendent al colonelului) și însoțite de un studiu istoric al lui Ion C. Filitti. Eu cred că dacă un critic se ocupă de un scriitor ca teoretician al romanului, în speță de Camil Petrescu, e necesar să citească și acele scrieri
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
și apoi Geo Dumitrescu și C. Tonegaru până la Ion Gheorghe, neavând nimic sau prea puțin cu Ion Barbu, Blaga sau Bacovia, corespunde cu ei pe un plan superior de confruntare. Cei mai buni poeți ai noștri de azi nu sunt descendenții celor restaurați, dar sunt confirmați prin raportare la ei. 2. Oricât ar părea de ciudat, tot ce am spus rândul trecut despre superioritatea poeziei nu mi se pare un fapt atât de îmbucurător dacă îl considerăm în contextul general al
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]