1,615 matches
-
scrisului și metafore ale muzicii. Metafore muzicale Ideea de interpretare, de desprindere a unei melodii "exacte" dintr-un amalgam de semne (tipo)grafice, este implicată de fiecare dată când se vorbește despre muzică. Naratorul blecherian este fascinat de ideea de descifrare a unei partituri, de transformarea semnelor tipografice care codifică notele muzicale în melodie. Muzica este una dintre cele mai pregnante metafore ale vagului, ale sensului greu de descifrat, dar care primește, printr-o "lectură" adecvată, interpretarea necesară și definitivă. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Ținea notele pe masă și stătea gheboșat asupra lor descifrând cu răbdare portativele încâlcite ca și cum ar fi descurcat un ghem de ațe cu multe noduri pentru a scoate din ele un fir unic și subțire, firul bucății muzicale" (p. 153). Descifrarea notelor de pe portativ este echivalată cu operația de toarcere a unui singur fir dintr-un ghem inform de ațe, evidentă metaforă a interpretării. Bucata muzicală iese din caierul nedescâlcit al tăcerii (sau din cacofonia zgomotelor din univers) prin mijlocirea viorii
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
de toarcere a unui singur fir dintr-un ghem inform de ațe, evidentă metaforă a interpretării. Bucata muzicală iese din caierul nedescâlcit al tăcerii (sau din cacofonia zgomotelor din univers) prin mijlocirea viorii și a partiturii. Nu țâșnirea inspirației, ci descifrarea atentă stă la originea bucății muzicale. Muzica este înțeleasă de naratorul blecherian nu ca manifestare artistică stihială, expresie tumultoasă a sinelui profund, ca în estetica romantică, ci ca o formă lucidă de transmutare a semnelor de pe portativ, în domeniul perceptibilului
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
moderne. Această manieră de a privi lucrurile creează o impresie de identitate, cât se poate de falsă între un sens lexical al semnului și un sens hermeneutic care se fixează la nivelul conștiințelor. Dar litera scrisă nu poate garanta o descifrare în cheie algoritmică a sensurilor, chiar dacă oferă o relativă limitare a lor. Acest lucru nu este lipsit de efecte imediate în planul mai larg al renegocierii raporturilor de putere. Umberto Eco încearcă o analiză comparativă a semnului lingvistic și a
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
dezvoltarea competențelor de literație;exersarea lecturii active și conștiente;formarea tehnicilor de muncă intelectuală; - obținerea performanțelor la celelalte discipline. AMENINȚĂRI: - Practica încă frecventă a sprijinirii excesive a elevilor în lectura unui text informativ, sau renunțarea (din criză de timp) la descifrarea unui asemenea text la discipline precum Științe, Istorie, Geografie periclitează dezvoltarea capacității de înțelegere de către elevi, prin efort propriu, a unui asemenea text, lucru total nefavorabil învățării conștiente.Excluderea din listele de lecturi suplimentare a unor texte informative, în favoarea textelor
Caleidoscop by Adriana Apostol () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93488]
-
termen obligatoriu de comparație pentru „poezia ca o vulpe” (Artă poetică). Alteori o scriitură deliberat inexpresivă urmărește să impersonalizeze emoția, într-un proces pe care îl accentuează meditația asupra rosturilor artei. De această dată poetul își implică nemijlocit versul în descifrarea ascunzișurilor existenței, pe care le răscolește fără încetare, în năzuința către o „ontofanie” izbăvitoare. Poetul rămâne același „călător în insomnii”, cum se caracterizase în volumul omonim din 1991, dar cu timpul își schimbă în bună măsură veșmântul poetic. Cuvintele sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288312_a_289641]
-
câmp transdisciplinar și inter-metodologic de cercetare, care permite abordarea practicii artistice din perspectiva celor mai variate domenii ale acțiunii, de la filosofie și știință (sociologie, psihologie, antropologie, etnologie) la economie și politică, post-estetica este un tip de discurs care apelează la descifrarea poetică, retorică, semiotică (în principal, pragmatică) și ideologică a unor semnificații sociale, politice, economice și, în general, culturale, care se manifestă în dependență de modul de redare estetică a operei de artă, mod succedat, în ordinea receptării, de un interes
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
rândul său, W.J.T. Mitchell ar fi pus în discuție transformarea câmpului vizual din perspectiva realizării faptului că ceea ce ține de spectator (vederea, privirea, practicile observării și supravegherii, plăcerea vizuală) ar putea ridica aceleași probleme ca variatele forme ale lecturii (descifrarea, decodarea, interpretarea) și că experiența vizuală și educația vizuală nu ar putea fi complet explicate după modelul textualității 93. Ca atare, cultura vizuală ar putea fi gândită în termenii unor combinații specifice de semnificații și subiecte particulare și istorice, numite
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
intuiții și construcții discursive din domeniile de interes care influențează practica artistică pot fi puse la lucru, asemenea unui instrumentar analitic, în exercitarea procesului critic. În raport cu istoria artei, care e înțeleasă, în general, ca istorie cumulativă a stilurilor, furnizând instrumentele descifrării simbolurilor vizuale interpretate și contextualizate, critica de artă poate dispune atât de o perspectivă asupra condițiilor acordurilor și rupturilor intervenite în practica artistică, cât și de o arhivă de criterii care pot fi utilizate în judecata critică. În privința conservării muzeale
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
disjuncției sintagmatice în favoarea unei combinații diegetice și inducând o lectură paradigmatică. Propunând un raport de reciprocitate între vizualitate și verbalitate, pe baza observației că cuvintele sunt adesea tratate ca pure fenomene vizuale, în timp ce imaginile vizuale pot apărea ca scenarii oferite descifrării, alegoria poate lua înfățișarea unei scrieri compusă din imagini concrete, revelându-și astfel natura sa pictogramaticală. Acest caracter sintetic al alegoriei, care subsumează în practica artistică aproprierea, specificitatea sitului, efemeritatea, acumularea, discursivitatea, hibridizarea și eclectismul, trece dincolo de categoriile stilistice și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și nu numai), relația dintre experiențele religioase și textul scris sau cuvânt este intrinsecă. "Multe dintre cele mai remarcabile momente din istoria religiei sunt la întâlnirea dintre om și cuvinte" (Robinson-Neal, 2008). Mai mult, istoria Bisericii creștine este aceea a descifrării și interpretării Cuvântului sacru, Biblia, ca revelație a lui Dumnezeu. Divinitatea întrupată este metaforic desemnată prin cuvânt: "Și Cuvântul S-a făcut trup și S-a sălășluit între noi și am văzut slava Lui, slavă ca a Unuia-Născut din Tatăl
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
nostru nu reconstituie istoria unor cărți și nici a unei specii de literatură școlară, ci se preocupă de instrumentarea lor în context neacademic. De altfel, manualul este, în sine, o lectură mereu incompletă. Solicită un ghidaj expres, un ajutor în descifrarea, selecția, completarea, memorarea sau ignorarea conținuturilor propuse, rămânând doar un suport pentru însușirea asistată a înțelesurilor unui text. Manualul reprezintă o bună ocazie pentru confruntarea cunoștințelor livrești cu interpretările personale. În mod paradoxal, caracterul său normativ este relativizat de mecanismele
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ei înșiși sisteme radio performante, posturi de goniometrie, pentru identificarea și localizarea posturilor de emisie clandestine, precum și diferite variante de cifrare a documentelor ce trebuiau transmise. Biroul Cifru s-a ocupat exclusiv de crearea unor sisteme de cifru performante și descifrarea telegramelor și a radiogramelor primite de Centrală de la Centre, rezidenți sau agenți. Biroul Filaj-Corespondență a efectuat cenzura corespondenței asupra persoanelor suspecte de acțiuni dăunătoare siguranței statului. Un sistem practicat în epocă a fost cel al unor „sondaje” asupra corespondenței unor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
diferitelor „surse speciale”, precum și a unor lucrări despre situația politică și militară din diferite zone de conflict; consilierea șefului Serviciului în probleme militare, politice și economice; reorganizarea serviciului de curieri și legăturilor radio; organizarea unui birou special de cifrare și descifrare pentru necesitățile Serviciului. Totodată, acesta a analizat dările de seamă provenite din diverse surse și a sugerat „ideea efortului informativ”, fapt pentru care Mihail Moruzov l-a propus a fi înaintat în gradul următor „la alegere” (înainte de termen). Pe de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
să câștige încrederea liderilor printr-o atitudine corectă. Această atitudine trebuia menținută până „la momentul oportun”, atunci când vor fi declanșate acțiuni diversioniste și de sabotaj. La 25 septembrie 1940, Gestapo România a primit de la Berlin un material privind identificarea și descifrarea cifrului utilizat de Intelligence Service cu agenții săi preoți (misionari). Viceconsulul Lehman, șeful secției de informații din regiunea petroliferă, a cerut detașarea a 50 de agenți, care să lucreze ca funcționari și tehnicieni pentru a întări serviciul de supraveghere și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
creații folclorice, etc.) precum și alte produse artistice. In cadrul acestei ample orientări au fost conturate următoarele cerințe: elevii să gândească și să exprime artistic-plastic prin linii și culori îmbogățindu-și vocabularul plastic; să fie pregătiți ca ei să ajungă la descifrarea și înțelegerea unor opere de artă potrivit viziunii plastice contemporane; să organizeze, în moduri diferite, un spațiu plastic, unitar, expresiv; să-și dezvolte capacitatea de a se emoționa și de a aprecia diferitele aspecte ale realității înconjurătoare (natură, construcții, etc
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
semnifică o tulburare, nestabilitate. Aceste semnificații (nuanțe semantice) ale culorilor și nonculorilor se angajează mai dinamic sau mai lent într-un dialog care influențează semnificația globală a tabloului, subliniindu-i expresivitatea. Copiilor de vârstă școlară le este mai greu accesibilă descifrarea unor semnificații. Totuși, ei pot fi angajați să decodifice, să observe culorile naturale, de exemplu, culorile specifice anotimpurilor, fiind sprijiniți să înțeleagă culorile semnificante și culorile simbol. Semnul diferă de simbol. Ca semn, culoarea este un element tipic utilizat de
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
de studiu al alterității. Este mai ales cazul literaturii comparate și al istoriei mentalităților (cărora li s-a asociat, mai apoi, istoria relațiilor internaționale), care și-au Împrumutat adeseori metodele și perspectiva, Împletindu-și demersurile Într-un efort conjugat de descifrare a unui teritoriu comun. Este Însă mult mai puțin cazul celuilalt mare partener În ipoteticul cartel al imagologiei comparate, psihologia socială, care, deși a dezvoltat o direcție proprie de studiere a alterității și a reprezentărilor sociale (fără Îndoială, cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
o emulație interdisciplinară, de la studiile interbelice de morfologie a culturii, vizând delimitarea „matricilor stilistice” ale diferitelor popoare, continuând cu Încercările antropologiei culturale de a contura o „personalitate de bază” și mergând până la demersul mult mai coerent al etnopsihologiei, angajată În descifrarea „caracteristicilor naționale”. Cu atât mai mult va fi interesată În această direcție istoriografia, pentru care raportarea procesului imagologic la o realitate istorică referențială va rămâne, fără Îndoială, o permanentă tentație. 3. Literatura comparată Istoria literară comparată este disciplina cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
privată, documentele figurative, imagini grafice sau plastice, care traduc În limbaje diverse tiparele de sensibilitate ale unei societăți. Oricum, obiectivul principal al imagologiei literare Îl constituie studiul literaturii, iar sursele adiacente o ajută, În fond, să rezolve probleme specific literare, descifrarea imaginilor prezente În textul beletristic dezvăluindu-i niveluri estetic semnificative, care ar rămâne altminteri obscure. Oricum, pentru a sta mai aproape de specificul metodelor și al conceptelor sale, imagologia literară a folosit, În mod tradițional, mai ales surse și elemente de
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
unor transformări lente, neconcordante cu ritmul evenimentelor și al realității conjuncturale, face imposibilă perceperea și analiza sa În absența conceptului braudelian al ritmului lung al devenirii istorice. Prin studiul acestei evoluții a imaginilor, istoriografia poate contribui În mod decisiv la descifrarea rolului jucat de factorii culturali, de tradiție În transmiterea stereotipiilor naționale, la identificarea cauzelor prejudecății și ale discriminării, Într-un dialog interdisciplinar cu psihosociologia. Aceasta din urmă este aptă să măsoare mult mai exact, chiar În parametri cantitativi, trăsăturile imaginii
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
identitar românesc, structurat pe schema herderiană a națiunii etnolingvistice și marcat de tentația autovictimizării. Cu Antohi ieșim definitiv (cel puțin În ceea ce privește acest subiect) din sfera discursului istoriografic descriptivist, mărginit la reproducerea și comentariul timid al surselor, și intrăm pe terenul descifrării unor semnificații mai puțin vizibile ale textelor supuse spre analiză. 2. Analiza subiectului O primă problemă pe care o voi aborda este aceea a modului În care este conceptualizată „Europa” de către intelectualii români ardeleni din prima jumătate a secolului al
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și lăsăm la o parte ingratitudinile imperiale, dezamăgirile și promisiunile Înșelate, fixate acum un secol În imaginarul politic al elitelor animate de ideologia Națiunii. Înțelegerea fascinației personalității, magnetul care dirijează adeseori istoria și seduce mulțimile chiar Împotriva propriei lor voințe, descifrarea forței de atracție a Puterii, dar și lecția pe care ne-o oferă destrămarea miturilor politice, oprobriul și uitarea care acoperă vechile glorii și statui, toate acestea pot reprezenta subiecte instructive pentru istoricul de oriunde și de oricând. Una dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Fără Îndoială, asemenea afirmații ar fi putut aparține, Într-o mare măsură, și legendei țesute În jurul monarhului de la Viena. Dar relativizarea frontierei dintre spațiul realului istoric și cel al posibilului istoric se dovedește a fi, adeseori, o cheie utilă pentru descifrarea mentalităților. În orice caz, chiar dacă Împăratul nu ar fi rostit efectiv asemenea cuvinte, este limpede că ele reprezentau ceea ce românii ar fi dorit, cel puțin, să audă din gura lui Iosif al II-lea XE "Iosif al II-lea" . Caracterul
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fel de dogmă indiscutabilă. Calitatea principală a relatării lui Ürmösy rezidă Însă, bineînțeles, În dimensiunea sa imagologică. Dacă putem privi cu neîncredere valoarea sa ca sursă de informații pentru realitățile din Muntenia, În schimb ea ne poate ajuta mult la descifrarea imaginii pe care și-o formează Ürmösy, precum și maghiarii În ansamblu, asupra acestor realități și asupra românilor În general. Trăsăturile acestei imagini, așa cum au reieșit până aici, dezvăluie o percepție categoric negativă. Românii sunt, În viziunea lui Ürmösy, leneși, murdari
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]