1,251 matches
-
Pordenone până la Marco Polo, Bătrânul descoperise o modalitate Înfiorătoare de a-i face pe cavalerii săi foarte fideli până la ultimul sacrificiu, adevărate mașini de război invincibile. Îi ducea Încă de mici, În timpul somnului, până În vârful fortăreței, le biciuia nervii cu desfătări, vin, femei, flori, banchete deșănțate, le lua mințile cu hașiș - de unde și numele sectei. Iar când nu mai puteau renunța la deliciile perverse ale acelei născociri de Paradis, Îi smulgea din somnul lor și-i punea În fața următoarei alternative: du
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
De fapt, mi s-a părut că erai foarte nefericită. Vrei să vorbești despre asta? Căldura compasiunii lui se revărsa asupra ei în valuri adânci, îmbietoare. Tot ce-și dorea era să se cufunde în ele și să le simtă desfătarea. — Aveam o relație. Îmi închipuiam că o să devină ceva permanentă Nu-i venea să creadă că i se destăinuia în felul ăsta lui Jack Allen, ziarist, expert în a stoarce povești lacrimogene de la mame greu încercate, infractori înrăiți și funcționari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
lui îi sărutară sânul, sfârcul trandafiriu se întări sub atingerea limbii lui, iar degetul lui îi exploră cu delicatețe regiunea umedă, străjuită de păr pubian. Fran avu senzația că un impuls electric unise cele două centre ale plăcerii, îndoindu-i desfătarea, până când simți că nu mai poate rezista și îl imploră să o pătrundă. De data asta orgasmul nu semănă cu nici un altul pe care-l cunoscuse vreodată. Ca o pietricică aruncată într-un lac, reverberă îndelung. Epuizați de intensitatea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
că mai are doar nouă luni de trăit. Se răsfățase, profitase de orice ocazie ca să se cuibărească în pat și epuizase toate sortimentele de budincă de la Marks&Spencer, de la Pâine cu Unt la Profiterol cu Ciocolată și Lapte. Fusese o desfătare. Cu excepția bătrânei infirmiere specializate, cu convingeri radicale care îi spusese că trebuia să dea jos din pat dacă nu voia să facă tromboză. Ce se alesese de minunata tradiție a lăuziei? Însă nesuferita de babă îi spusese că până și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
Bible amusante a „călugărului iconoclast” Leo Taxil, compozitorii Wagner și César Frank, presa de mare reportaj și fapte diverse... Iar „Mercure de France, această Révue des deux mondes a generației noastre (...) adăpostul ultimelor ecouri ale mișcării simboliste, era bucuria și desfătarea noastră bilunară, mai cu seamă pentru a sa Révue de la Quinzaine, atît de bogat informată de mișcarea ideilor în toate ramurile și în toate țările” (op. cit., pp. 65-66). Deși insuficient sub raport „sociologic”, inventarul lui Beldie indică - pe lîngă juvenila
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
mă trimită urgent înapoi. Privindu-l drept în ochi, am căutat să-l măgulesc. - Crezi că ți s-ar fi trimis un om de nimic? Ție, cel cu adevărat menit să conducă acest popor? Aici nu este un loc de desfătare, căci, trimițându-mă aici, au vrut să mă pedepsească pentru păcatele mele. Tu ești de-acum un adevărat bărbat, poți să pricepi aceste lucruri. Și am apăsat dinadins pe cuvintele „adevărat bărbat“. Și-a lăsat jos sulița și s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
l-au chemat pe dată. N-a fost nevoie să-i spună ceva, ci a intrat repede în sângele lui, ca într-un loc cald, și a așteptat să adoarmă. Pentru Zogru acesta era un timp de meditație și de desfătare. Se lăsa în voia sângelui care pulsa lin, ca într-o baie alintătoare. Dar mai era ceva. Erau visele la care lua parte ca un spectator, uneori implicându-se la maximum, chiar schimbând direcția câte unui actor ori amănunte minore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
a rămâne copil. Copilăria este, la propriu, un vis. Ai învățat multe. Nu întotdeauna ți se îndeplinesc dorințele. Mai greșești, te îndrepți, înveți. Nu cred că există, practic, un vis mai atrăgător decât copilăria! Așa-i, copile? Cu o mare desfătare-n suflet spun că ai dreptate... și, pe jumătate treaz, adăugă: Mai bine mă bucuram de singura-mi copilărie. Acum tânjesc după copilărie! „Copilul”era de fapt și de drept un om matur care a visat că e copil și
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
toate colțurile din ulițe și pe la toate cotloanele caselor. Nu i-a fost ușor și greu a tras, dar Dumnezeu a ținut cu ea și iacată feciorii îi sunt mari și voinici și cuminți foarte. Măcar aceasta să-i fie desfătarea, acum când anii bătrâneții prind a bate la ușa sufletului ei. Soțul ei a fost medic, dar războiul nu l-a cruțat, ba din contra, a fost luat și dus pe front pentru a-i ajuta pe bieții răniți de
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
avea o tufă drăguță, proeminentă, cu părul creț și negru, un deliciu. În timp ce-i vorbea, Karim Își masa alene boașele. Bruno se culcă la pământ și se concentră asupra părului pubian al catolicei, la un metru În fața lui: era o desfătare. Adormi buștean. La 14 decembrie 1967, Adunarea Națională a votat În primă lectură legea Neuwirth privind legalizarea contracepției; Începând de atunci, deși Încă nu era compensată de Securitatea Socială, pilula se găsea În vânzare liberă În farmacii. Din acel moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Istoria nu stă în loc, domnule! Concepția noastră, teoria asta ingenioasă... este, cum să spun, cea mai subtilă... și cea mai perfectă realizare a minții umane... Este o adevărată bijuterie, un lucru fără fisură... E ca o nouă religie, o imensă desfătare și bucurie a spiritului. Este singurul lucru care mai unește inimile oamenilor și adâncește sufletele... Este suprema iluzie, extazul însuși, eternitatea! Da, da! (Verifică lama toporului.) Chiar acum am putea, nu-i așa, să facem o probă... una singură, decisivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
dând în același timp impresia unei defulări generale.) IOANA: Vrea să te lase să crapi... ȘEFUL CARII: Ce urât! (Către CĂLATOR.) Vedeți, domnule? CASIERUL (La fel, lipit de urechea călătorului.): Câteodată se întâmplă să înceapă ploaia în timpul nopții... Ah, ce desfătare! Ați călătorit vreodată prin ploaie în timpul nopții? Eu, când eram copil, adoram ploile de noapte... HAMALUL: Ce mizerie! Ce scârboșenii! Își scoate sticla din buzunar și începe să bea; sticla trece apoi în mâna CASIERULUI și de aici în mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
prizonul de la Măgurele, unde fusese depus ca un „priscaveț“ (mincinos) ce era. Subprefectul de Prahova, Teofil Marțu, îi plătise răscumpărarea. Referire la episodul cu arestarea și întemnițarea lui Rapsodilea făcea și profesorul Astrih Georgescu în monografia Localuri de petrecere și desfătare din Oțetari (Editura Calea Din Nou Îndreptată, București-Urziceni-Bazargic, 1927). În ziua de 22 mai 1890 (stil vechi), când în capitală se sărbătorise pentru prima data ziua de 1 Mai, a muncitorilor de pretutindeni, Rapsodilea organizase o petrecere în birtul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
și fluier! Mielușeii zburdă pe câmpii. Toți oamenii, păsările și animalele au ieșit din amorțeala iernii și se citește pe chip o undă de frumos și bine. Pe cerul albastru-azuriu, se poate vedea cu litere de catifea scris mare spre desfătarea tuturor: “Bine ai venit, primăvară!”
Primăvara în haine de sărbătoare. In: ANTOLOGIE:poezie by Estera Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_680]
-
inteligență și voință. Și în acest complex de elemente pe care le identifică, memoria este „posesia obișnuită a cunoașterii și a iubirii”, inteligența este un „mijloc pe care îl folosim pentru a cunoaște când gândim”, și voința este „dragoste sau desfătare ce servește pentru a combina acest copil cu cel care l-a creat”. Toma are o concepție distinctă despre suflet, locul chipului lui Dumnezeu în om. Punctul de plecare este considerarea materiei, a lumii vegetale, a plantelor și animalelor, a
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
încetare, cu furie, zăpada în geamuri, în pereți, gerul musca tăios. Iorgu, pe pat, cu brațele încrucisate pe piept, cu privirea în tavan, cu gândul purtându-l la Vasilica dispărută. cu care a împărțit, nopți de-a rândul într-o desfătare spirituală rară. Pe chip si în ochii umezi, avea întipărită o tristețe adâncă. Pentru a câta oară, stătea asa străbătut de fiori, în odăița aceia ca pustie!.. Noaptea s-a lăsat demult, dar somnul tot nu-l prindea. Era liniste
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
În cînd, gemînd de plăcere, mama; Thomas nu trăise așa ceva cu femeia lui; Ingrid oferise asta unui alt bărbat, Thomas era doar ascultătorul unei frînturi de poveste, basmul despre facere era mult mai lung, Thomas știa bine doar Începutul, numai desfătare. Sămînța vîndută se zvîrcolise În trupul unor femei necunoscute, le chinuise noaptea, ziua; se hrăniseră din sîngele lor, le deformaseră trupul copiii lui - ai nimănui, doar ai mamei; de fapt, veniseră pe lume orfani, nu aveau tată; acesta era mort
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
nu știu, nu-mi amintesc.” Și muștele ? „Care muște ?” muștele ! Cum așa, nu-ți mai amintești cum era cu muștele ? Primăvara, muștele înviau dintr-o dată și începeau să intre prin bucătării, se așezau pe feliile de pîine, pe fructe... o desfătare. Ce frumoase erau muștele. Chiar nu-ți mai amintești nimic ? „nu.” Și țînțarii... o, Dumnezeule, unde sunt țînțarii și gîndacii negri de bucătărie ? Și buburuzele ? Și cărăbușii ? Și gîndacii de Colorado ? Și fluturii ? De ce nu mai sunt fluturi în anotimpul
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
al orașului... Apoi, precum îți prezic... Iar, dacă vei fi mulțumit, poate te vei îndura și de el... Scurgând licoarea asta peste osemintele puradelului, topindu-i-le și ștergându- l de orice urmă de vină. Punîndu-l mâna ta dreaptă în desfătările la care ai să ajungi. Dar, până atunci, vorbindu-i, pe limba lui, pentru a te crede. Burdușind, cu teancuri de bănet, buzunarele taximetristului odios... cu mutră de caniș jupuit... scăpărând de pofte după muieri, înșelătorii, bărbați... Și purtând potrivitul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de ea, o plăteai la omul care ți-o oferea ca pe o tavă, te retrăgeai cu dânsa, ținînd-o strâns, într-un ungher de părculeț sau pădurice și scoteai spintecătorul. Nu zicea nici pîs, aiurita. Și, din nou, îmbibat de desfătările ei, te lingeai pe buze. O duceai așa o lună, maximum o lună jumate. Treptat, ți se ascuțeau regretele și ți se lărgea și nișa ulceroasă, tăiată în stomac de toate sturdălniciile alimentației de burlac, îți plănuiai altfel viața și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
înștiințat că, dacă ai să fugi cu sclifosita aceea spălăcită, Cristina... Să escaladați prin Munții Bucegi. O să vă frângeți amândoi gîturile?!... Uite că n-am greșit. Te mai vezi, când și când, cu Cristina? - "Necontenit. Cei de pe aici nu cunosc desfătare mai uriașă decât să ne plimbe pe noi. De dimineață până seara. Pe la femei..." 366 DANIEL BĂNULESCU Nu erau deloc rare cazurile în care îl importunau până și iubitele, crude și vii, de nouăzeciști, de optzeciști, câteva dintre ele date
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
să ne descarce de povara individuației. A fi e o întreprindere atât de grea, fiindcă urcăm spre a nu fi; un vid avântat spre o supremă degradare de existență. Timpul e un suiș spre neființă. Prin toate simțurile râvnesc după desfătările sfârșirii... Ce dor de tainice împliniri mă înclină spre ele? Imposibil să nu descoperi măreția morții, după ce-ai fost trădat de viață!... Cine-a văzut prin oameni și prin sine însuși, de scârbă ar trebui să-și zidească o
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
doi poli ai simțirii: o iubire fără iubire și o ură fără ură. Iar universul se tranformă într-un Nimic activ, în care totul este pur și fără de folos ca întunericul într-un ochi de înger. Boala-i o dezastruoasă desfătare, ce nu poate fi asemuită decât vinului și femeii. Trei mijloace prin care eul este totdeauna mai mult și mai puțin, ferestre spre Absolut și care se-nchid în întunecările vaste ale minții. Căci nebunia-i o piedică ce și-
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
-n mulțime cu o plăcere intensă. Baudelaire, în Spleen de Paris, descria fenomenul ca pe "o artă". "Cel care se plimbă, solidar și gînditor, află o lecție unică în această comuniune universală. Cel care se unește ușor cu mulțimea cunoaște desfătări felurite de care egoistul închis, ferecat ca un cufăr și leneșul inferior ca o moluscă vor fi veșnici lipsiți"108. Mulțimea corespunde și "gloatei", "canaliei", "Lumpenproletariatului", pe scurt, plebei. Sînt femei și bărbați fără identitate recunoscută, aflați la marginea tramei
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
a interesa și amuza, uneori din politețe, alteori din dorința de a fi împreună și mai ales pentru plăcerea de a vorbi. Sînt excluse din această categorie toate discuțiile care nu sînt dezinteresate, gratuite, care vizează un alt scop decît desfătarea interlocutorilor de pildă negocierile diplomatice și militare, interogatoriile judiciare, expunerile științifice. Tarde face o excepție pentru flirturi, conversațiile mondene, pentru că transparența scopurilor lor a seduce, a flata, și toate celelalte nu elimină nici jocul, nici plăcerea, din contra. După el
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]