1,116 matches
-
toate zilele, oameni care au izbutit să acumuleze, în condiții vitrege, o cultură apreciabilă. Această resursă îi transformă în veritabile „ciori albe” în mijlocul contingentului lor. Și dimpotrivă: avem destui tineri ce etalează un spirit bătrânicios, complăcându-se în formule estetice desuete și predispuși, unii dintre ei, compromisului politic degradant, tineri care ne ocolesc din complex, deși nu am exclus pe nimeni - până la proba contrarie, a textelor - din orizontul nostru de așteptare. E un timp al selecției, al decantărilor. În opinia mea
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
a marșa astăzi cu Zaharia Stancu, e o greșeală de apreciere. Stancu e un urmaș romantico-năstrușnic al lui Gorki. Să fim foarte serioși, pentru că noi trebuie să oferim studentului modele de literatură valoroasă. Să nu ne îmbolnăvim de acest romantism desuet al lui Gorki. Nu sunt numai ale mele aceste afirmații, trag un semnal de alarmă...”. Eliza Botezatu: „Nu regret că am scris articolul despre Zaharia Stancu... Primul merit al acestei cărți este că a adunat grămăjioară un număr de scriitori
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
propriului prezent cu o Îndurerată uimire. Exaltată, ușor romanțioasă, ea comunică multă vreme În clișeele imaturității pe care știe să o mimeze cu un farmec provenit dintr-un Îndelung exercițiu al autoanalizei. În tonuri Întunecate, cu un atent cultivat aer desuet, cu o prețiozitate pe care fragilitatea vârstei o răscumpără miraculos, Sylvia Plath pare mai degrabă destinată unei cariere filozofice decât uneia literare. Analizează până la obsesie cele mai mici detalii ale banalei vieți de adolescentă și, fără nici un fel de ironie
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
constituirii imaginii coerente a lumii psihice. În ciuda progreselor fabuloase ale psihanalizei, În ciuda disecțiilor cu adevărat științifice ale eului, ceva misterios continuă să scape analizei. Nu e exagerat să vedem În particulele enigmatice despre care e vorba un element pe cât de desuet, pe atât de obscur: talentul. Dar nu talentul În stare pură, ci tensiunea filtrată de dorința de autocunoaștere sau, după caz, de autoexpunere. El reordonează, după legi la fel de impenetrabile, fragmentele ce păreau să se disperseze permanent sau, În orice caz
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
gândului), dar nu și subiectivitatea. Pe de altă parte, având o dată și o istorie proprii, eul revine și nuanțează ceea ce ritmul confesiunii retezase și ocultase: expansiunea ființei. Dar și a expresivității acestei ființe. Intimitatea și subiectivitatea conotează, În proporții diferite, desuetul. Moliciunea romantică nu acoperă, Însă, decât un aspect al jurnalului. Părțile nevăzute, albul nescris al paginii se revendică unei alte tradiții: a interiorității și a tainicului, a secretului de primă instanță devenit, mai apoi, bun public. Interioritatea nu e decât
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
-și continue studiile dincolo de nivelul elementar. În anul următor, prevederea a fost extinsă și la nivelul școlilor primare 142. Ordinea aparent inversă a circularelor arată că, în viziunea guvernanților, serbările erau un instrument formativ solicitant 143, nu un prilej oarecum desuet de activizare a celor mici, așa cum ar putea părea la peste un secol distanță. Aparent surprins de succesul inițiativei sale, ministrul concluziona, în urma analizei semnalelor din țară, că "serbarea școlară de 10 Maiu a reușit pe deplin [...]. A fost o
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
câte o secție: agricultură și muncă manuală, comerț și industrie, ocupații intelectuale). Organele de conducere centrale și din teritoriu ale Frontului Renașterii Naționale erau numite și nu alese. Astfel, democrația a ajuns să fie golită de conținut, devenind o noțiune desuetă și exclusă din vocabularul politic oficial. Procesul de instituționalizare a regimului de mână forte al regelui Carol al II-lea, ce fusese deschis după lovitura din 10 februarie 1938, s-a încheiat după 9 mai 1939, o dată cu decretarea noii Legi
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de proprietate privată: casa mea, mașina mea, lucrurile mele. La fel, consumerismul (C. 8.) adică abundența de obiecte și de servicii oferite, posibilitatea alegerii, plăcerea de a cumpăra, de a-și reînnoi bunurile considerate din punct de vedere subiectiv ca desuete este o valoare atât de pregnantă, încât obișnuim să numim "societate de consum" colectivitatea care o promovează. Este adevărat că Mai 1968 era antimaterialist, anticapitalist, antiproductivist și anticonsumerist, dar, în acest domeniu, acea perioadă este doar o paranteză în cadrul istoriei
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
putem estompa. Omul este capabil să identifice înclinațiile sale negative și să se ridice la un nivel moral superior. Nu este deci posibil să se elimine din dezbatere noțiunile de bine și rău. Nici cei care consideră această afirmație drept desuetă nu se pot stăpâni să nu emită regulat judecăți de valoare. Mai bine să cernem aceste judecăți pentru a vedea care vor rămâne în picioare. Experiența Am făcut deja referire la experiență. Ea poate folosi și ca argument în favoarea unei
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
pe timpul lui Ceaușescu, dacă mergeai cu trenul spre București, înainte de a ajunge în Gara de Nord, trenul trecea pe lângă Stadionul Giulești, care pe latura dinspre calea ferată avea o reclamă enormă ce glăsuia așa: „Nici o zi fără pește oceanic!". Devenise atât de desuetă, încât unul dintre mahării ridicați după revoluție, un șmecheraș cu numele de Băsescu, de abia a așteptat să ajungă ministru al transporturilor și a rezolvat chestia pe îndelete, așa gospodărește, a vândut toată flota de pescuit oceanic, la ora ceea
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
a făcut o avere profesională importantă într-o singură generație, dacă provine dintr-un mediu social modest sau din mica burghezie înstărită, fiind încă departe de a putea accede la fastul vieții mondene, își va reprezenta capitalul social monden ca desuet și inutil. Orarul noului patron este foarte încărcat, iar el nu este dornic să își piardă vremea prețioasă pe chestiuni care îi par lipsite de importanță [Pinçon, Pinçon-Charlot, 1999]. Fondatorii, cei din prima generație, au tendința să vadă strugurii ca
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
1990, p. 879. footnote>. Adevărurile propovăduite de acești corifei ai teologiei creștine și cuvintele lor inspirate nu au fost îngropate de uitare și nu s-au diminuat în secolele de când au fost rostite. Literatura patristică este atemporală și nu devine desuetă sau vetustă. Ea este mereu actuală, căci, ca orice capodoperă, ea „scapă de sub acțiunea Timpului. E un corp bine închegat. E un moment cristalizat, deși trecător. E scoasă din flux”<footnote Nicolae Steinhardt în Monahul de la Rohia, răspunde la 365
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
subiect" "obiect", "eu" "lume", era firesc ca problema identității și a raportului cu alteritatea să-și afle o asemenea, fericită, rezolvare. Nu la fel de inspirat a fost Lovinescu atunci când a ales soluția simplistă a deghizamentului auctorial (s-a vorbit de tehnica desuetă a manuscrisului găsit 29), cu toate că și-a dat seama de importanța însușirii unui discurs autoreflexiv, conform cu exigențele intelectual-estetice ale literaturii moderne. În consecință, chiar dacă Bizu debutează în nota proustiană a unei reverii subiectiv-paseiste30, care atribuie autorului rolul de personaj central
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
dramatice și analiză psihologică", exersată până la manieră de-a lungul celor patru romane 58. Nici Călinescu nu e mai indulgent, de vreme ce plasează romanul, din punct de vedere estetic, în trena literaturii lui Duiliu Zamfirescu și a romanului de secol XIX59. Desuetă, așadar, ca formulă, proza lovinesciană ar ilustra și o tipologie învechită (femeia victimă, parvenitul), ceea ce relevă măsura covârșitoare în care Lovinescu rămâne "în substanța lui omul generației sale". Citită totuși ca "un poem al inadaptabilității", cu evident "caracter autobiografic", literatura
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
suplimentare (evoluția de la rural la urban, reprezentarea estetică mimetic-obiectivă a noilor realități sociale), de care e scutită, în schimb, poezia. Însă evoluția de la "subiectiv" la "obiectiv" nu reclamă, așa cum au crezut unii interpreți grăbiți, întoarcerea la o formulă de artă desuetă (realismul mimetic), contrazisă de evoluția prozei moderne. Prin modernizare (atât în cazul poeziei, cât și în cel al prozei) Lovinescu înțelegea un proces de intelectualizare a discursului, care impune, de fapt, adâncirea (obiectivă) în "subiect". Cu alte cuvinte, sincronizarea cu
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
drept, de sugestiile interpretării în cauză) și, luând distanță față de text, am ajuns la concluzia că Lovinescu nu a ales deliberat varianta degradării tragicului, asemeni unui precursor al literaturii absurdului, ci s-a reîntors instinctiv la modelul peren, chiar dacă aparent desuet, al melodramei. Astfel că, pe lângă cuvântul elocvent, creator de "realități", literatura lovinesciană pare să fi preferat și cuvântul mut, convertibil oricând în imagine. Și apoi, în fine, nu este poetica melodramei o poetică a clișeului prin excelență? Desigur. Din păcate
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
dorit-o cât mai accesibilă, mai puțin "elitistă". Ca atare, de va fi tânjit după succes, ca un veritabil scriitor profesionist, amfitrionul de la Sburătorul n-avea cum să disprețuiască literatura "de consum", și cu atât mai puțin melodrama, acestei specii desuete încercând să-i imprime deliberat nuanțele "intelectualiste" ale modernismului promovat teoretic. De aceea, dacă "valoarea estetică" a literaturii lovinesciene nu ne (mai) satisface, să ne gândim că există întotdeauna, până și în cele mai neizbutite opere literare, ceva cu mult
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
la modele perimate", de "nuvelă veche". Verdictul zdrobitor a rămas, iar exegeții de mai târziu s-au aplecat asupra romanelor lui Lovinescu doar pentru a elucida misterul care face din îndrăznețul purtător de stindard al modernismului la noi un literator desuet, cu mult în urma criticului și teoreticianului cu același nume. Dar pentru Antonio Patraș, în cartea de față, cea mai gravă chestiune nu este dacă marele critic E. Lovinescu și-a ratat opera literară și de ce. Universitarul ieșean a inițiat în
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
moleculare BEMP ale procesului de absorbție/emisie de tip (bio)laser molecular. În trecut rolul esențial în declanșarea și întreținerea procesului de emisie laser a fost frecvent asociat cu existența electronului metastabil de tip π, printr-un mod de exprimare desuet pentru modelul pulstonic de explicare, dar util pentru a nu crea un deficit de înțelegere, atunci atomul, molecula și/sau celula vie au fost asimilate unitar [Mărgineanu, Isac, Tarba, 1980], unui concept urmare a căruia ar exista doi electroni simultan
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
arătat ca o imputare numele fostului sat ce fusese ras de pe suprafața sa de alunecarea de teren. Încercă să descifreze scrisul, dar cele câteva litere ce refuzau să se constituie într-un întreg, rămăseseră doar ca un joc de umbre desuet și sterp. Avu o pornire instinctivă de a trânti la pământ acea placardă, sau poate nu a vrut aceasta, cine știe, dar cu mișcări sigure de un calm desăvârșit o îndreptă și puse un pietroi mare la baza stâlpului dezmoștenit
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
lui Ceaușescu, dacă mergeai cu trenul spre București, înainte de a ajunge în Gara de Nord, trenul trecea pe lângă Stadionul Giulești, care pe latura dinspre calea ferată avea o reclamă enormă ce glăsuia așa: „Nici o zi fără pește oceanic!”. Devenise atât de desuetă, încât unul dintre mahării ridicați după revoluție, un șmecheraș cu numele de Băsănău, de abia a așteptat să ajungă ministru al transporturilor și a rezolvat chestia pe îndelete, așa gospodărește, a vândut toată flota de pescuit oceanic, la ora ceea
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
De aceea, se încetățenise obiceiul, amintit mai sus, de a-i avertiza pe noii veniți să se comporte ca atare față de Patricia, pentru a nu stârni gelozia patronului. De multe ori, prin fața acestuia, se deplasa într-un pas de balet desuet, eventual cu un morcov sau pătrunjel în mână, fredonând câte un cazacioc, un marș prusac, o canțonetă italiană cunoscută sau un început de melodie extrasă, nu întâmplător, dintr-o operă celebră, pe care o interpreta cu minunata ei voce de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
pământului. Individualități repetitive, mulți au scris în interiorul unui limbaj consacrat, stabilizat, impersonal, operând cu esențe gata-făcute; aceștia, numai continuatori, s-au topit netulburați în matca înaintașilor. La poetul Elegiilor, performant în cele mai variate partituri, amuzat să reorchestreze forme erodate, desuete ori obosite, să regândească arhitecturile moștenite, să re-liricizeze ceea ce căzuse în conceptualism, frapant e suflul inedit, intens novator, un limbaj presupunând implicare încordată; la el, starea de poezie, punct nodal al contrariilor, este în fapt tensiunea Sinelui căutător, necontenit nostalgic
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
care tai carne suavă de fluturi ce-i visul motanilor mei, Să-ngenunchez pe podele în fața sticlelor lungi de oțet și ulei, Fără sfială plângând, și să fiu fericit... Cele șapte elegii ale Detectivului evoluează în notă parodic-romanțioasă, ironizând sentimentalismul desuet: "Ții minte orășelul acela de munte (...), / Fecioarele-aveau jartiere de pluș cu nostalgice funte". Sau: "Ieșisem din cinematograful acela de periferie unde rulase un film mut, / Ținându-ne-atât de sfioși de mână... Cânta un pian..." În context umil, Detectivul așteaptă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
spațiului natal, acesta cadru de semiografie lirică, inclusiv de axiologie (verificată multisecular), de mitologia vegetală și faunistică. Vivacitate, voluntarism, stări tensionale întrețesute confirmă parcă opinia lui Eugenio d'Ors că sufletul e "o stare a peisajului". Timiditățile, gestica retractilă, feminitățile desuete îi sunt străine; structură deschisă, o Venus barbata independentă respingând falsele pudori și dând curs naturii feminine, ea imprimă secvențelor confesive o pasionalitate contagioasă. Dimensiunea senzorială, dorința erotică (nu lipsită de suavități), întrebările, câte sunt, aproape că exclud anxietățile. Într-
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]