1,125 matches
-
silueta podurilor nu sînt definitive, par mai degrabă cîrpeli utile pentru revenirea într-un soi de normalitate grăbită, necesară. Pentru că, nu-i așa, viața merge înainte. Mi s-a părut că văd un oraș oprit pe loc, într-o modernitate desuetă. Am simțit și admirație, și vină. Am simțit că nu avem dreptul să uităm atît de repede dramele, iubirile, crimele, trădările, lașitățile, tragediile pe care le trăim, le provocăm, le suportăm. Într-o imensitate de verde crud, într-un fel
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
să fie singura rațiune). Cum cred că, în ultimii ani, marja de eroare s-a extins. Tot mai mult. Și mai neplăcut. Calitatea comentariului critic a scăzut, umorile sînt la mare preț, discreția, moralitatea și autoritatea par de-a dreptul desuete. Asta se vede zi de zi și ceas de ceas în breasla mea, de exemplu, a criticilor de teatru, atitudinea în scris, și nu numai, îndepărtîndu-se, uneori grav, de ceea ce înseamnă această profesiune. De aici, o enormă degringoladă, un amestec
Gala UNITER Succinte considerațiuni by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9842_a_11167]
-
al statului democrat, parlamentar și juridic, liberalismul este formalist. Justificarea lui este condiționată integral de burghezie și de capitalism". După cum se vede din acest citat, ca și lui Nae Ionescu, lui Sebastian i se pare că parlamentul este o instituție desuetă. Revoluția. În locul "formalismului" și "legalismului" liberal, tînărul ziarist așteaptă adevăratul radicalism, "de dreapta sau de stînga", care va face revoluție. Iar în perioada de la Cuvîntul, Sebastian nu a rîs de revoluție, cum se va preface ulterior, în Cum am devenit
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
schimb, regimul hitlerist, antisemit din start, a fost criticat de el continuu, fără nici o ezitare, făcînd obiectul a numeroase "cursive" de îndrăcită batjocură. Europa. Din bagajul de idei al lui Sebastian face parte și convingerea că Europa este o realitate desuetă, care s-a descompus fie sub loviturile "antieuropene" ale "mesianismului revoluționar" de extremă stîngă din Uniunea Sovietică și de extremă dreaptă din Italia, fie prin naturala ei îmbătrînire. Spiritul european, adică "spiritul democrat, industrial și libertar", îi pare pe ducă
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
apărută în 13 exemplare, care avea numele popular al organului sexual masculin. Anul diferă, dar mai important este faptul că nu Arghezi și Bogza sunt menționați că ar fi scris în ea, cum spunea spectatoarea revoltată de întrebarea socotită desigur desuetă, ci Gherasim Luca și Paul Păun. Fără reticențe, Traian Lazăr, într-un articol din România literară nr. 17, despre Gerasim Luca între artă și politică, dă titlul revistei suprarealiste obscene, cum o numește autorul, și pe colaboratorii ei, Gherasim Luca
Caleidocop coregrafic by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7207_a_8532]
-
Mănuși roșii, încă netradus în românește), un scriitor foarte talentat, face parte dintr-o categorie de oameni pe cale de dispariție, nu numai ca etnie - e vorba despre sași -, ci și - sau mai ales - ca mod de raportate la noțiuni aparent desuete: tradiție, datorie, patrie. Despre Cocoșul decapitat, tradus excelent de Nora Iuga, cel mai simplu ar fi să se spună că e o încîntare să-l citești; e un lucru esențial într-o epocă a cititorilor comozi pe care doar propria
Orientalism by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15622_a_16947]
-
psihologie la narațiunea marginal-magică, populată cu eroi pe jumătate fantastici, pe jumătate caraghioși - este Le Dilettante. Înființată tot în 1984, și-a început activitatea publicîndu-i primul volum lui Eric Holder, Nouvelles du Nord (Eric Holder este unul dintre scriitorii francezi desueți, un minimalist bucolic pentru domnișoare de pension). Dar cunoscută se face mai tîrziu, spre sfîrșitul anilor 90. Scriitorul-fanion al editurii este o micuță Amelie Poulain - Anna Gavalda - și un micuț Boris Vian - Martin Page. Ce a rămas la ei din
Declinul prozei franceze by Matei Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/10708_a_12033]
-
preamărit de fiecare dată când se scrie despre el. Tocmai pentru că bănuiesc că un film-capodoperă nu se lasă interpretat cu una, cu două și nici nu e epuizat în una sau două exegeze. Fie-mi permis să parafrazez un slogan desuet și să-i dau conotații pozitive: "}ara și poporul rus/ Bucurie mi-au adus". Pe bune, deoarece Consiliul Cinematografiei Ruse sau așa ceva a scos pe DVD - cred eu - versiunea necenzurată a lui Andrei Rubliov (1969), care e acum disponibilă la
Festin pe VHS/DVD by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11821_a_13146]
-
viață într-o altă limbă. Pretinzînd a scrie despre sine, Todorov își urmează, de fapt, calm, mai vechi idei și convingeri teoretice, așa cum observa, de altfel, Ion Pop în prefață, despre moravurile vremii noastre, ca să folosesc un cuvînt atît de desuet încît poate deja trece drept metaforă: adică, despre problema totalitarismului, a rasismului, a condiției intelectualului în raport cu puterea politică, a memoriei, a unor curente de gîndire contemporană, precum post-structuralismul. Despre Todorov însuși nu cred ca se poate afla din acest volum
Înrădăcinatul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17525_a_18850]
-
coleg și credem (pînă la proba contrarie) în imaginea idilică a generației '60. Cît document și cît monument se află în rețeta portretistică a lui Alex. Ștefănescu e o problemă, dar rămîne oricum o minciună frumoasă. Cu tot aerul lor desuet asemenea ceremonialuri de inițiere au o importanță de netăgăduit și familiaritatea pe care o induc nu cred că e un lucru rău. Mai ales la începutul unei antologii asemenea gesturi sînt parcă mai la ele acasă decît într-o carte
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
stil aproape retro, o mutare complicată întrucât instrumentarul iubirii a fost atât de explorat încât riscul redundanței, al pastișei este printre cele mai mari. Din această cauză, la tinerii poeți funcționează prejudecata că metafora s-a compromis definitiv, că e desuetă ș.cl, când, de fapt, ar trebui să vadă în asta o provocare cu atât mai mare cu cât și rezultatele pot fi spectaculoase. Sigur, Mihai Ignat nu e preocupat de o astfel de reconsiderare și nici nu încearcă să
Noi poeme de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13485_a_14810]
-
Gata cu termenii unei recepții imature precum gustul, sensibilitatea, intuiția, cu impresionismul, "poezia poeziei", stilul, odată ce-am ajuns în stăpînirea unui instrument obiectiv, cu științifică alură, imbatabil! Nouă, nemetodologilor, nu ne rămînea decît să ne strîngem rușinați bietele unelte desuete și să părăsim scena. "Șocul metodologic" pe care l-au resimțit domeniile umaniste în veacul abia încheiat împingea însă "mecanismul interpretativ înspre interminabile și oțioase discursuri justificative asupra capacității epistemologice a fiecărei teorii în parte", ceea ce putea naște din capul
Amurgul metodelor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7993_a_9318]
-
din furculița demnitarului" (Cotidianul, ianuarie 2002); Dă bine la popor să vorbești de refacerea României Mari?" (Viața liberă, arhivă 2001). Neutră în intenție, invocarea poporului pentru desemnarea limbajului popular-familiar, prin formula "cum se spune în popor", are un ciudat aer desuet: în ea pare a supraviețui ceva din frazeologia poporanistă. Expresia se poate referi la obiceiuri și tradiții, dar și strict la limbaj; însă fără o riguroasă apreciere a "popularului", cuprinzînd proverbe, locuțiuni tradiționale, dar și formule familiare mai moderne: "n-
"În popor" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15322_a_16647]
-
creste, dar nici nu m-a amestecat printre meduze moarte, pe nisip”. Și totuși cărei epoci l-am putea circumscrie pe acest autor nu doar cu o prodigioasă, plurilaterală prestație, ci și cu un profil acuzat personal, în afectarea sa desuetă? Am impresia că așa- numitei (de Șerban Foarță) „belepocă”. Scepticismul ironic, erudiția elegantă, scrupulul formal, duhul unui clasicism tîrziu pulsînd în venele scriptorului și, mai de departe, ființa tînărului (cel puțin) „bîntuit de fantasme erotice”, „întîmpinînd zările pe culmile muntelui
Viziunea retro by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3874_a_5199]
-
semnat Ronald Harwood -, britanicul Mike încearcă să trateze povestea în manieră victoriană, unde prejudecățile și educația acționează frenatoriu și orice pasiune trebuie să-și găsească respectabilitatea. Este ironie și în romanul márquezian, dar cînd de subtil filtrată printr-o tandrețe desuetă, ori filmul pare să ofere explicații acolo unde ar trebui să avem doar intuiții. Pe deasupra, regizorul a avut ideea neinspirată de a recupera culoarea locală și prin intermediul unei engleze vorbite cu accent spaniol, engleză care sună bizar, fals. Despărțiți de
Dragoste și puțină holeră by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8542_a_9867]
-
mult de ceea ce scriați prin anii ^80. Iar ceea ce scriați la 25 de ani (la vremea când tinerii viraseră cu convingere și zel uneori riscant spre formule altele decât ale poeților șaizeciști cu care vă asemănați) astăzi poate să apară desuet, și chiar este suav desuet, epigonic, oricât ar fi de frumoase versurile: "i se dau luminii întâile măsuri/ și ape se despart de apă/ cuvântul naște-n juru-i guri/ iar noaptea cu femei e luminată// la stâni vin stelele-n
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14152_a_15477]
-
anii ^80. Iar ceea ce scriați la 25 de ani (la vremea când tinerii viraseră cu convingere și zel uneori riscant spre formule altele decât ale poeților șaizeciști cu care vă asemănați) astăzi poate să apară desuet, și chiar este suav desuet, epigonic, oricât ar fi de frumoase versurile: "i se dau luminii întâile măsuri/ și ape se despart de apă/ cuvântul naște-n juru-i guri/ iar noaptea cu femei e luminată// la stâni vin stelele-n lătrat de câini/ pan le
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14152_a_15477]
-
dar, cel puțin pentru secolul actual, e realizabila (există studii limitate la un sat sau la o zonă, dar, cel puțin din cîte știu eu pînă acum, nu și sinteze naționale). În realitatea imediată există nume la modă și nume desuete, generații întregi purtînd, din motive estetice, magice, politice etc., semne onomastice distinctive. Oricum, ierarhia frecventei e cu siguranță mai usor de stabilit în viață (pe baza registrelor de stare civilă) decît în literatura: e o imagine de coșmar cea a
Mode onomastice în literatură by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18118_a_19443]
-
pe acele direcții socotite de manageri ca fiind semnificative pentru dansul actual. În funcție de ceea ce am avut prilejul să urmărim s-a putut constata că conceptualismul a devenit o modă, o dogmă, care socotește că tot ceea ce este în afara lui este desuet. Această artă conceptuală face să primeze ideea, concepția operei asupra formei sale concrete. Or, conceptul fiind treapta cea mai înaltă a abstractizării se situează exact la polul opus concreteții creației artistice, materialității ei, indiferent de domeniu. De unde impresia de sărăcie
Sub pecetea efemerului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7897_a_9222]
-
foarte mulți, perseverează în chipu-ți, plopu-ți, timpu-ți, și mă mir că nu-i deranjează cum sună!). Mai mult reproș nu v-aș aduce, deocamdată, căci pastelul dvs. poate fi perceput mai degrabă ca o poezie de dragoste, care și desuetă fiind, poate impresiona pe aceea căreia i se adresează. Dar cred că am îndrăznit prea mult: "Stimată doamnă ce astăzi îmi ești verde,/ Trecând pe lângă tine îți simt parfumul fin/ Ce-mbată trecătorii și printre nori se pierde./ De-aceea
Poemul și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7859_a_9184]
-
ultimii ani de nervoasă globalizare, de grăbită extindere a unei perspective "din satelit", particularitățile locului geografic se văd nu o dată neglijate, date la o parte ca niște iritante obstacole în calea "progresului". Specificul național riscă a fi taxat drept provincialism desuet, iar cel provincial pur și simplu radiat. Însuși marele Blaga apare măsurat cu o anume stînjenire, ca un soi de "caz" clasat, bun doar de trecut în istorie și-n manuale, după cum Bacovia supraviețuiește mai cu seamă pe o latură
Poeți maramureșeni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6643_a_7968]
-
Gh. Tomozei, a ajuns acum, în seria nouă de sub directoratul lui Mihail Diaconescu (an III), organul unei grupări intitulate Argeș. Tradiție și spiritualitate ce „își propune să continue în condiții istorice noi orientările doctrinare promovate de «Semănătorul» și «Gîndirea»”. Orientări desuete încă din 1920! Protocronist pînă în pînzele albe, specialist în literatura dacă (!), autor al unui tom intitulat Istoria literaturii daco-romane, directorul de azi al „Argeșului”, aprig promotor al autohtonismului, tradiționalismului, spiritualismului ortodox și localismului, ocupă, din cele 24 de pagini
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]
-
Lamermour", "Electra", "Indiile galante", "Othello", Italianca în Alger", tot atîtea zboruri ale lui Andrei Șerban puse la îndemîna imaginației. Luxuriantă, savantă, emoționantă, ludică, ironică, vie. Calitatea unor voci dumnezeiești este dublată de un autentic joc actoricesc. Nu se cîntă, imobil, desuet, la rampă, ci se interpretează. Există în montările acestea de operă, de cîțiva ani buni, o respirație de mare clasă, o demonstrație artistică de mare ținută în care harul este dublat de performanța actoricească. Or, tocmai ceea ce este nou, viu
Ariel și Caliban by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12743_a_14068]
-
tîrgul cu bunuri de vînzare... Privesc de la distanță transmiterea obiectelor de la unii la alții, pauzele dintre ele, tocmeala... Natura obiectelor condiționînd existența. Absurditatea lor văzute de la distanță. Patefonul cu goarnă pus să cînte demodat cum este - cîntă o romanță veche, desuetă, pițigăiată... imprimarea... Caracterul unui personaj pe care mă căznesc din greu să-l nasc, să-l aduc pe lume... acest suflet născocit pe care l-am îmbrăcat ca pe-o haină străină ce nu prea îți vine bine, te strînge
Chinul facerii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16394_a_17719]
-
nu are nimic de-a face cu studiul surselor, cu studiul filiațiilor, cu ceea ce se numea istoria literară - și, de fapt, în chip riguros, istoria literară nu mă interesează - fiindcă cred că, prin definiție, textul literar durează, nu e niciodată desuet, se menține. Pot exista secole întregi în care el are puțini clienți, altele în care clientela revine, însă textul rămâne un monument indestructibil. Ceea ce se mișcă, ceea ce evoluează fără încetare și se află în însuși centrul cercetării textelor literare este
Michael RIFFATERRE "Textul literar nu e niciodată desuet" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15544_a_16869]