1,762 matches
-
comuniste, în fond relațiile sociale și cele familiaxe "„familie"le au rămas sexiste. În ciuda așteptărilor feminismului socialist, abolirea proprietății private nu a aruncat în aer bazele sexismului, acesta dovedindu-se o ideologie care nu poate să fie explicată unilateral prin determinism economicxe "„determinism economic". Termenul sexismxe "„sexism" a devenit proeminent în dezbaterile anilor ’60, cu referire la aranjamente sociale, politici, limbaje și practici impuse de către bărbați și prin care se exprimă credința sistematică, adesea instituționalizată, că femeile sunt inferioare, și bărbații
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
fond relațiile sociale și cele familiaxe "„familie"le au rămas sexiste. În ciuda așteptărilor feminismului socialist, abolirea proprietății private nu a aruncat în aer bazele sexismului, acesta dovedindu-se o ideologie care nu poate să fie explicată unilateral prin determinism economicxe "„determinism economic". Termenul sexismxe "„sexism" a devenit proeminent în dezbaterile anilor ’60, cu referire la aranjamente sociale, politici, limbaje și practici impuse de către bărbați și prin care se exprimă credința sistematică, adesea instituționalizată, că femeile sunt inferioare, și bărbații, superiori. Că
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
socialiști, nu este deloc la fel de adevărat că toți socialiștii sunt marxiști. La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, socialismulxe "„socialism" i-a avut ca reprezentanți de marcă pe Edward Bernstein și Jean Jaurès. Ambii critică excesul de determinism economicxe "„determinism economic" marxist și remarcă falsele predicții marxiste despre declinul capitalismului. Socialismul poate să fie realizat, susțin ei, pe cale politică, pașnic, pe cale electorală, printr-o politică pragmatică, și nu prin revoluție proletară. Ei sunt fondatorii mișcării socialiste democratice. Un
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
este deloc la fel de adevărat că toți socialiștii sunt marxiști. La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, socialismulxe "„socialism" i-a avut ca reprezentanți de marcă pe Edward Bernstein și Jean Jaurès. Ambii critică excesul de determinism economicxe "„determinism economic" marxist și remarcă falsele predicții marxiste despre declinul capitalismului. Socialismul poate să fie realizat, susțin ei, pe cale politică, pașnic, pe cale electorală, printr-o politică pragmatică, și nu prin revoluție proletară. Ei sunt fondatorii mișcării socialiste democratice. Un exemplu proeminent
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
în bună măsură de valorile culturale în societate (Alison Jaggarxe "„Jaggar,Alison", 1983). O constantă importantă a feminismului socialist este aceea că a făcut sistematic și o critică a patriarhatului pe lângă cea a capitalismului, abandonând explicațiile monocauzale (cele legate de determinismul economic) de tip marxist. Acest tip de abordare este numit: teoria sistemelor dualexe "„teoriasistemelorduale", cu referire la dubla oprimarexe "„dublaoprimare": capitalistă și patriarhală. Juliet Mitchellxe "„Mitchell,Juliet" (1971) consideră că statusul femeilor și funcțiile lor sunt determinate deopotrivă de rolul
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
pentru țările aflate în zone sărace ale globului (vezi MacKinnonxe "„MacKinnon,Catherine", 1989). Marxismxe "„marxism"ul a fost supus criticilor în analizele feministexe "„feminist" ale anilor ’60-’80 în contextul stângii franceze și al psihanalizei, în special pentru excesul de determinism economicxe "„determinism economic" în explicarea opresiunii. Dacă este încă utilizat ca metodă critică, el este complet abandonat ca soluție. În nici un context feminist influențat de marxismxe "„marxism" nu se mai invocă revoluția proletară ca soluție pentru sfârșitul aservirii femeilor. Marxismul
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
aflate în zone sărace ale globului (vezi MacKinnonxe "„MacKinnon,Catherine", 1989). Marxismxe "„marxism"ul a fost supus criticilor în analizele feministexe "„feminist" ale anilor ’60-’80 în contextul stângii franceze și al psihanalizei, în special pentru excesul de determinism economicxe "„determinism economic" în explicarea opresiunii. Dacă este încă utilizat ca metodă critică, el este complet abandonat ca soluție. În nici un context feminist influențat de marxismxe "„marxism" nu se mai invocă revoluția proletară ca soluție pentru sfârșitul aservirii femeilor. Marxismul menține diviziunea
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Alison" (1981). Ea consideră că marxistele nu pun degetul pe rană: anume, vorbind mereu despre capital, ignoră faptul că oprimarea femeilor este făcută de către bărbați. Ea acuză ignorarea de către marxiste a aspectelor legate de sex, adică, pe scurt, că exagerează determinismul economic. De pildă, ideea că orice experiență, chiar și cea de prostituată, se tratează în analogie cu relația burghez-proletar este o schemă conceptuală relativ simplistă. Oprimarea de clasă trebuie disociată de cea de gen. Ea analizează situația femeilor sub comunismxe
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
statistic sub forma caracteristicilor, sunt considerate a fi factorii explicativi (cauze). Cuvântul „explicație” are în statistică un înțeles foarte clar și, în ciuda învelișului lingvistic al expresiilor folosite, nu se face nici o trimitere la dezbaterile filosofice fierbinți asupra noțiunilor de cauză, determinism, influențare etc. Explicație statistică înseamnă reducerea varianței unei variabile atunci când se cunoaște poziția indivizilor după o altă variabilă (sau mai multe). Aceasta se mai poate exprima spunând că, prin introducerea celei de a doua variabile, se reduce gradul de nedeterminare
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
este nevoie de o fugă continuă (evoluție) pentru menținerea unui optim interacțional cu mediul. Diversitatea genetică a descendenților speciilor cu reproducere sexuată permite unei specii să elaboreze răspunsuri adaptative la schimbările speciilor cu care aceasta interacționează. 1.3.7.2. Determinismul sexual și raportul sexelor (sex ratio) Raportul sexelor într-o populație (proporția între femele și masculi) și modul în care acesta poate să determine modificări ale frecvenței genice la nivel intrapopulațional sunt subiecte foarte dezbătute în științele evoluționiste. Pionierii studiului
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
științele evoluționiste. Pionierii studiului raportului sexelor din punct de vedere al plasticității adaptative sunt: Fisher (1930), Hamilton (1967) și Trivers și Willard (1973). Murphy (2006) expune câteva dintre conceptele necesare înțelegerii interpretărilor evoluționiste ale raportului sexelor. Astfel, pentru cele mai multe vertebrate, determinismul sexual este unul cromozomial, deci prezența anumitor cromozomi sexuali (heterozomi) va determina sexul genetic al unui individ (de exemplu, la mamifere, cromozomii XY determină sexul masculin, iar cromozomii XX determină sexul feminin). Cu toate acestea, există unele specii de animale
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
psihologia evoluționistă studiază structurile cognitive care mediază și determină răspunsurile subiectului uman, fără să asume că aceste răspunsuri sunt rezultatul direct al unor factori genetici. Acest lucru nu duce doar la evitarea criticilor aduse sociobiologiei (de exemplu, cu referire la determinismul genetic al comportamentelor sociale), ci este o perspectivă interdisciplinară fecundă, care reunește discipline diverse (psihologie cognitivă, neuroștiințe, genetică). GRAFIC Figura 2.1. Modelul ABC în conceptualizare evoluționistă. (II). Originea evolutivă a structurilor cognitive: Cum și de ce au fost aceste structuri
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
care există cauze multiple. Pentru a vedea însă cum determină genele apariția unor diferențe individuale, este necesar ca asemenea gene asociate unor comportamente complexe sa fie în primul rând identificate. Există câteva strategii curente de identificare a genelor implicate în determinismul trăsăturilor și al bolilor complexe: - Cartarea aleatoare a genomului pentru boli psihice bine definite clinic. Astfel s-au putut localiza unele gene legate de schizofrenie, la nivelul locilor 6p22-p24/15, sau legate de psihoza maniaco-depresivă 4p/18q2-q23. - Studierea comportamentelor anormale
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
medicale, a determinat descoperirea modului de transmitere genetică a numeroase maladii și caractere fenotipice. Astfel, catalogul on-line elaborat de McKusick (1997), numit OMIM 1997, include în jur de 9 200 de intrări fenotipice (caractere, maladii), dintre care 6 100 au determinismul genetic cunoscut. Dintre acestea din urmă, 94% sunt maladii autozomale (dominante și recesive), 5% sunt X-linkate (dominante și recesive), 0,4% sunt Y-linkate, iar 0,6% au determinism mitocondrial. Pentru cele mai multe caractere listate în catalogul OMIM 1997, nu se cunoaște
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
9 200 de intrări fenotipice (caractere, maladii), dintre care 6 100 au determinismul genetic cunoscut. Dintre acestea din urmă, 94% sunt maladii autozomale (dominante și recesive), 5% sunt X-linkate (dominante și recesive), 0,4% sunt Y-linkate, iar 0,6% au determinism mitocondrial. Pentru cele mai multe caractere listate în catalogul OMIM 1997, nu se cunoaște exact care sunt produsele genelor implicate în exprimarea caracterelor respective. Cu toate acestea, s-a putut deduce o regulă generală care corelează produsul genelor cu tipul de transmitere
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
cele ovariene apar la femei fără o istorie în familie a acestor maladii. Totuși, 15-20% din cazuri sunt asociate cu o istorie familială, iar în 5-10% dintre cazuri există dovezi clare ale transmiterii genetice. Cazurile cu transmitere erediară au un determinism genetic autozomal dominant. Au fost identificate două gene, BRCA1 și BRCA2, care determină o puternică predispoziție genetică pentru cancerul de sân și cel ovarian. Gena BRCA1 este responsabilă pentru 20-40% din cazurile de cancer mamar, iar gena BRCA2 este responsabilă
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
duc la moarte timpurie embrionară, fie pentru că nu au un efect crucial asupra funcționării genelor afectate și asupra produșilor acestora. Mai jos vor fi prezentate câteva modalități de apariție a mutațiilor, asociate cu exemple de maladii care pot avea un determinism mutațional, pe lângă cel de transmitere genetică mendeliană. Mutațiile care determină înlocuirea unei singure baze nucleotidice cu o altă bază nucleotidică sunt denumite mutații punctiforme. Mutațiile punctiforme pot să fie de mai multe tipuri (după Mange și Mange, 1999): Schimbările de
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
euristică, deoarece predicțiile erau imprecise la nivel de individ, bazându-se mai mult pe studii populaționale. Fisher a fost cel care a arătat că principiile lui Galton pot fi puse în corespondență cu cele ale lui Mendel dacă se consideră determinismul mendelian pentru locusuri diferite ale genelor. Exemplu (vezi Kaufman și Tissot, la http://www.uic.edu/classes/bms/bms655/lesson 11.html) Considerând un locus pentru înălțime în care avem trei alele: h care adaugă 2 cm la înălțimea medie
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Distribuția acestor valori aproximează o distribuție normală. Dacă numărul de locus-uri implicate în determinarea înălțimii crește, distribuția normală a acestor valori este tot mai bine aproximată. Caracteristicile determinate multifactorial implică factori genetici complecși (poligenici) și factori non-genetici (de exemplu, psihosociali). Determinismul genetic multifactorial asumă că: în determinarea unei caracteristici sunt implicate mai multe locus-uri; la nivelul acestor locus-uri nu există relația de dominanță și recesivitate; locus-urile acționează în manieră aditivă, fiecare adăugând sau extrăgând din caracteristica fenotipică; mediul interacționează cu genotipul
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
în determinarea unei caracteristici sunt implicate mai multe locus-uri; la nivelul acestor locus-uri nu există relația de dominanță și recesivitate; locus-urile acționează în manieră aditivă, fiecare adăugând sau extrăgând din caracteristica fenotipică; mediul interacționează cu genotipul pentru a determina fenotipul. Determinismul non-genetic multifactorial asumă că: un număr mare de factori non-genetici au rol în determinarea unor caracteristici fenotipice; unii din acești factori sunt modificabili, iar alții sunt non-modificabili; relația dintre modificabilitatea și non-modificabilitatea acestor factori este una relativă; astfel, faptul că
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
neadecvat de resurse pentru această problematică. Așadar, aflat între granițele unor deziderate sociale și ostilitățile reflexe ale actorilor sociali, profesorul trebuie perceput distinct de sfera unor teoretizări excesive și implicat în concretețea actului didactic, unde se poate regăsi fluctuant un determinism social nu totdeauna favorabil performării. Tendința digitalizării a tot ce mișcă în plan social se observă facil. Tendință ce aduce după sine o schimbare a raporturilor valorice. Preț se pune nu pe capacitatea omului ce valorizează, ci pe obiectul deja
Profesorul, interfaţă la un nonsens – apologii, frustrări şi nostalgii subiective. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Daniel Murăriţa () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2312]
-
întreprinderea, în fața unui spațiu de edificare a raporturilor ierarhice actualizate în personalizarea relațiilor; evacuate din sociologia muncii în favoarea marilor forțe ale conflictului, aceste relații interpersonale au fost înțelese în sociologia organizațiilor în optica unui interacționism individualist. Fixată în trecut între determinismul macrosociologic și individualismul metodologic, întreprinderea poate fi înțeleasă de acum ca o comuniune de interese personale solicitând o participare activă a tuturor. Etnologul e nevoit să ia distanță față de aceste concepții diferite și să se străduiască să abordeze întreprinderea din
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
globale, exilurile imaginare, alienările, refulările și deplasările constrângerilor. În al doilea rând, generalizarea raporturilor comerciale și efectele ei asupra raporturilor sociale ale grupurilor studiate, punând capăt vechii opoziții dintre sistemele capitaliste și societățile visate ale schimbului, îndeamnă la evitarea impasurilor determinismului și cauzalității. Transformarea schimburilor și a idealizărilor în bunuri exemplară în valorizarea eticii de întreprindere sau a celei de antreprenoriat din ONG-urile caritative -, noile retraduceri simbolice ale acestora și puterea lor de (de / re)structurare a ierarhizărilor printre care
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
condiții, alegerile culturale făcute de unități vor afecta în mare măsură gradul impulsului progresiv generat de forțele istorice. Sistemul va atinge reflexivitatea, definită de Wendt ca "o capacitate de auto-reflecție critică ... care ajută ... [actorii] să depășească un fals sentiment de determinism" (Wendt, 1999, p. 375). În această etapă, unitățile dobândesc autonomia de acțiune necesară pentru a accepta liber schimbarea culturală. Astfel, modelul liberal al socializării încorporează o descriere teoretică a condițiilor generale în care devine posibilă schimbarea culturală voluntară a unităților
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
importante pentru conținutul programelor de cercetare din cadrul disciplinei după Războiul Rece. Keohane a caracterizat instituționalismul ca un punct de mijloc între două extreme, reprezentate de neorealism și liberalism. Autorul afirmă că "instituționaliștii acceptă o versiune a principiilor liberale care evită determinismul și pune accent pe semnificația pătrunzătoare a instituțiilor internaționale, fără a denigra rolul puterii statului" (Keohane, 1989a, p. 11). Înțeles în acești termeni, instituționalismul are o poziție unică, de pe care subsumează punctele tari ale perspectivei neorealiste și ale celei liberale
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]