1,662 matches
-
gata să-și limiteze această libertate pe baza nevoilor ei reale, adică să accepte pe un termen de zece ani, de pildă, cât va dura convențiunea, un plafon pe baza programului ei de investire militară”. În septembrie l932, lucrările Conferinței dezarmării s-au reluat în condiții internaționale mai defavorabile; guvernul german a trecut la amenințări directe, anunțând că numai acordarea egalității în drepturi în materie de înarmare, ar putea determina Germania să nu părăsească conferința. Ca o replică la puternica ofensivă
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
să nu părăsească conferința. Ca o replică la puternica ofensivă declanșată de naziști în Germania, dar și la intențiile anglo-americane de a satisface revendicările cercurilor militariste revanșarde germane, la 14 noiembrie 1932 a fost prezentat la Geneva planul francez de dezarmare, cunoscut sub numele de planul Herriot-Paul Boncour, plan inspirat din ideile americane și care prevedea următoarele: “ 1. Ideea cercurilor concentrice, cuprinzând cercul larg al statelor legate prin Pactul Briand-Kellogg; cercul mai restrâns al statelor legate prin Pactul Societății Națiunilor și
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
Totodată, se remarcă tendința de a nu distruge materialul special ofensiv, ci de a înarma cu el contingentele restrânse chemate a activa pe baza Pactului de asistență mutuală sau de a-l stoca pe seama Societății Națiunilor”. Dacă acest proiect de dezarmare, prezentat de Franța, a găsit adeziune în rândul țărilor aliate Franței, în schimb țările care doreau revizuirea tratatelor nu au privit favorabil respectivul proiect. C. Antoniade, reprezentantul român pe lângă Societatea Națiunilor, informa că “starea de neliniște și de neîncredere creștea
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
a găsit adeziune în rândul țărilor aliate Franței, în schimb țările care doreau revizuirea tratatelor nu au privit favorabil respectivul proiect. C. Antoniade, reprezentantul român pe lângă Societatea Națiunilor, informa că “starea de neliniște și de neîncredere creștea în rândurile Conferinței dezarmării deoarece, cu cât se intensificau insistențele anglo-americane pentru reîntoarcerea Germaniei la Conferință, cu atât se accentua atitudinea de intransigență a Reichului”. După ce Anglia a dat asigurări Franței că nu va fi izolată acceptând cererea germană, la 11 decembrie 1932 s-
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
11 decembrie 1932 s-a semnat acordul prin care Germania a obținut Gleichberechtigung în materie de înarmare și a acceptat să se întoarcă la masa tratativelor. Decizia adoptată de cele cinci țări - Franța, Anglia, S.U.A., Italia, Germania peste capul Conferinței dezarmării și în afara ei, a golit de conținut și a făcut inutilă întreaga dezbatere de la Geneva consacrată dezarmării. În urma situației create, miniștrii de externe ai statelor Micii Înțelegeri s-au hotărât să se întâlnească, fapt ce a avut loc la Belgrad
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
și a acceptat să se întoarcă la masa tratativelor. Decizia adoptată de cele cinci țări - Franța, Anglia, S.U.A., Italia, Germania peste capul Conferinței dezarmării și în afara ei, a golit de conținut și a făcut inutilă întreaga dezbatere de la Geneva consacrată dezarmării. În urma situației create, miniștrii de externe ai statelor Micii Înțelegeri s-au hotărât să se întâlnească, fapt ce a avut loc la Belgrad, la 19 decembrie 1932. Aici, la Belgrad, după o analiză minuțioasă a situației internaționale, s-a ajuns
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
la concluzia că este neapărat necesar să se ia măsuri pentru întărirea Micii Înțelegeri. Anul 1933 a adus noi schimbări în viața internațională, schimbări determinate în special, de instaurarea nazismului în Germania, de neînțelegerile dintre Franța și Marea Britanie la Conferința dezarmării, de accentuarea conciliatorismului. La 16 Martie 1933, Mac Donald a depus, în numele guvernului englez, un nou plan de dezarmare, plan prin care se fixa efectivul diferitelor armate (Franța, Germania, Italia, Polonia câte 200.000, Franța încă 200.000 de oameni
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
schimbări în viața internațională, schimbări determinate în special, de instaurarea nazismului în Germania, de neînțelegerile dintre Franța și Marea Britanie la Conferința dezarmării, de accentuarea conciliatorismului. La 16 Martie 1933, Mac Donald a depus, în numele guvernului englez, un nou plan de dezarmare, plan prin care se fixa efectivul diferitelor armate (Franța, Germania, Italia, Polonia câte 200.000, Franța încă 200.000 de oameni pentru apărarea teritoriilor de peste munți). De partea planului britanic au fost și Franța, Mica Înțelegere și Polonia. Sfârșitul lunii
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
Italia, Polonia câte 200.000, Franța încă 200.000 de oameni pentru apărarea teritoriilor de peste munți). De partea planului britanic au fost și Franța, Mica Înțelegere și Polonia. Sfârșitul lunii Martie 1933 (27 Martie 1933) a consemnat adoptarea de către Conferința dezarmării, ca bază de discuție a proiectului britanic, proiect ce a întâmpinat dificultăți datorită poziției obstrucționiste a Germaniei. Germania cerea “ca planul propus de Anglia să nu prevadă distrugerea armamentului german, ci să i se acorde egalitatea în drepturi calitativă, pe
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
proiect ce a întâmpinat dificultăți datorită poziției obstrucționiste a Germaniei. Germania cerea “ca planul propus de Anglia să nu prevadă distrugerea armamentului german, ci să i se acorde egalitatea în drepturi calitativă, pe baza căreia în mod treptat, pe măsura dezarmării efective a celorlalte puteri, să-și poată completa înarmările”. În toate demersurile sale, N. Titulescu a cerut conducătorilor de state loialitate și cooperare în rezolvarea acestei probleme atât de dificile și de importante dezarmarea. Toate acestea au fost în van
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
căreia în mod treptat, pe măsura dezarmării efective a celorlalte puteri, să-și poată completa înarmările”. În toate demersurile sale, N. Titulescu a cerut conducătorilor de state loialitate și cooperare în rezolvarea acestei probleme atât de dificile și de importante dezarmarea. Toate acestea au fost în van. Rivalitățile au continuat și în cele din urmă au dus la eșuarea Conferinței dezarmării. Eșecul conferinței a determinat pe unii reprezentanți sa-l pună pe seama poziției statelor mici. Într-o lungă convorbire cu John
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
N. Titulescu a cerut conducătorilor de state loialitate și cooperare în rezolvarea acestei probleme atât de dificile și de importante dezarmarea. Toate acestea au fost în van. Rivalitățile au continuat și în cele din urmă au dus la eșuarea Conferinței dezarmării. Eșecul conferinței a determinat pe unii reprezentanți sa-l pună pe seama poziției statelor mici. Într-o lungă convorbire cu John Simon, N. Titulescu a arătat care au fost adevăratele cauze care au dus la eșecul Conferinței dezarmării. “Cu ce am
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
la eșuarea Conferinței dezarmării. Eșecul conferinței a determinat pe unii reprezentanți sa-l pună pe seama poziției statelor mici. Într-o lungă convorbire cu John Simon, N. Titulescu a arătat care au fost adevăratele cauze care au dus la eșecul Conferinței dezarmării. “Cu ce am împiedicat de pildă noi, puterile mici, succesul Conferinței dezarmării? Tardieu a venit cu un plan de dezarmare. Am spus : da!. Președintele Hoover a venit cu un plan de dezarmare. Am spus : da!. Paul Boncour a venit cu
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
-l pună pe seama poziției statelor mici. Într-o lungă convorbire cu John Simon, N. Titulescu a arătat care au fost adevăratele cauze care au dus la eșecul Conferinței dezarmării. “Cu ce am împiedicat de pildă noi, puterile mici, succesul Conferinței dezarmării? Tardieu a venit cu un plan de dezarmare. Am spus : da!. Președintele Hoover a venit cu un plan de dezarmare. Am spus : da!. Paul Boncour a venit cu un plan de dezarmare. Am spus : da!. Mac Donald a venit cu
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
lungă convorbire cu John Simon, N. Titulescu a arătat care au fost adevăratele cauze care au dus la eșecul Conferinței dezarmării. “Cu ce am împiedicat de pildă noi, puterile mici, succesul Conferinței dezarmării? Tardieu a venit cu un plan de dezarmare. Am spus : da!. Președintele Hoover a venit cu un plan de dezarmare. Am spus : da!. Paul Boncour a venit cu un plan de dezarmare. Am spus : da!. Mac Donald a venit cu un plan de dezarmare. Am spus : da!. Să
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
adevăratele cauze care au dus la eșecul Conferinței dezarmării. “Cu ce am împiedicat de pildă noi, puterile mici, succesul Conferinței dezarmării? Tardieu a venit cu un plan de dezarmare. Am spus : da!. Președintele Hoover a venit cu un plan de dezarmare. Am spus : da!. Paul Boncour a venit cu un plan de dezarmare. Am spus : da!. Mac Donald a venit cu un plan de dezarmare. Am spus : da!. Să fim franci; ceea ce împiedică mersul normal al lucrărilor sunt complicațiunile de interese
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
împiedicat de pildă noi, puterile mici, succesul Conferinței dezarmării? Tardieu a venit cu un plan de dezarmare. Am spus : da!. Președintele Hoover a venit cu un plan de dezarmare. Am spus : da!. Paul Boncour a venit cu un plan de dezarmare. Am spus : da!. Mac Donald a venit cu un plan de dezarmare. Am spus : da!. Să fim franci; ceea ce împiedică mersul normal al lucrărilor sunt complicațiunile de interese între marile puteri; conflictul franco-german, conflictul italo-francez, conflictul franco-englez. La ele se
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
cu un plan de dezarmare. Am spus : da!. Președintele Hoover a venit cu un plan de dezarmare. Am spus : da!. Paul Boncour a venit cu un plan de dezarmare. Am spus : da!. Mac Donald a venit cu un plan de dezarmare. Am spus : da!. Să fim franci; ceea ce împiedică mersul normal al lucrărilor sunt complicațiunile de interese între marile puteri; conflictul franco-german, conflictul italo-francez, conflictul franco-englez. La ele se mai adaugă conflictul dintre o mare putere și o mică putere, ca
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
în formă și intransigent asupra fondului și în acest caz nu ar rămâne conferinței decât să constate eșecul Germaniei”. Evenimentele care au urmat, au confirmat aprecierile lui Titulescu. La 14 octombrie 1933, Germania hitleristă s-a retras definitiv din Conferința dezarmării și a părăsit Societatea Națiunilor. Delegația U.R.S.S. a propus transformarea Conferinței dezarmării într-un organ permanent de apărare a păcii, dar propunerea sovietică nu a găsit adeziune din partea diplomației occidentale. Urmare a situației create, nefiind posibilă realizarea unui acord
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
conferinței decât să constate eșecul Germaniei”. Evenimentele care au urmat, au confirmat aprecierile lui Titulescu. La 14 octombrie 1933, Germania hitleristă s-a retras definitiv din Conferința dezarmării și a părăsit Societatea Națiunilor. Delegația U.R.S.S. a propus transformarea Conferinței dezarmării într-un organ permanent de apărare a păcii, dar propunerea sovietică nu a găsit adeziune din partea diplomației occidentale. Urmare a situației create, nefiind posibilă realizarea unui acord asupra dezarmării, participanții au hotărât, la începutul anului 1934, sistarea definitivă a lucrărilor
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
a părăsit Societatea Națiunilor. Delegația U.R.S.S. a propus transformarea Conferinței dezarmării într-un organ permanent de apărare a păcii, dar propunerea sovietică nu a găsit adeziune din partea diplomației occidentale. Urmare a situației create, nefiind posibilă realizarea unui acord asupra dezarmării, participanții au hotărât, la începutul anului 1934, sistarea definitivă a lucrărilor Conferinței pentru dezarmare. Deși lucrările Conferinței pentru dezarmare s-au încheiat cu un insucces, totuși ele s-au soldat și cu un rezultat pozitiv, concretizat în definiția agresorului, document
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
organ permanent de apărare a păcii, dar propunerea sovietică nu a găsit adeziune din partea diplomației occidentale. Urmare a situației create, nefiind posibilă realizarea unui acord asupra dezarmării, participanții au hotărât, la începutul anului 1934, sistarea definitivă a lucrărilor Conferinței pentru dezarmare. Deși lucrările Conferinței pentru dezarmare s-au încheiat cu un insucces, totuși ele s-au soldat și cu un rezultat pozitiv, concretizat în definiția agresorului, document de mare însemnătate pentru acele vremuri, având și astăzi o deosebită importanță. Primele încercări
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
păcii, dar propunerea sovietică nu a găsit adeziune din partea diplomației occidentale. Urmare a situației create, nefiind posibilă realizarea unui acord asupra dezarmării, participanții au hotărât, la începutul anului 1934, sistarea definitivă a lucrărilor Conferinței pentru dezarmare. Deși lucrările Conferinței pentru dezarmare s-au încheiat cu un insucces, totuși ele s-au soldat și cu un rezultat pozitiv, concretizat în definiția agresorului, document de mare însemnătate pentru acele vremuri, având și astăzi o deosebită importanță. Primele încercări de definire a agresorului au
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
doua categorie erau incluse acțiunile comise de persoane particulare, între care crimele contra securității altor state, etc. Definiția, ca și precizările lui V. V. Pella, privind cazurile de agresiune sunt relativ apropiate de cele formulate de delegația sovietică în cadrul Conferinței pentru dezarmare. Inițiativa definirii agresorului a aparținut delegației sovietice, care prin reprezentantul său Maxim Litvinov, ministrul de externe, a propus la 6 februarie 1933, un proiect de definire a agresorului. De data aceasta, proiectul era clar, cuprinzător și fără echivoc, precizând situațiile
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
rezultat introducerea în raportul Comitetului a formulei, "prin teritoriu trebuie să se înțeleagă teritoriul asupra căruia un stat își exerciții de fapt autoritatea”. Raportul referitor la definiția agresiunii a fost prezentat la 24 mai 1933, în cadrul comisiei generale a Conferinței dezarmării, de către reprezentantul Greciei, N. Politis, care la acea dată avea calitatea de președinte al Comitetului pentru securitate. Raportul a suscitat multe discuții. În prima zi a discuțiilor, a luat cuvântul și Nicolae Titulescu, care a prezentat poziția României și a
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]