1,137 matches
-
fel atrăgătoare, își dădu seama că îl cunoaște. Chiar în fața ei, zâmbindu-i relaxat și cu o expresie binevoitoare pe chip, era Jesse Chapman, un om care fusese comparat pentru talentul lui cu Updike, Roth, Bellow, McInerney, Ford și Franzen. Deziluzia, primul său roman pe care-l publicase la vârsta de douăzeci și trei de ani, fusese una dintre acele cărți incredibil de rare care se dovedise nu doar un succes comercial, ci și literar, iar Jesse își câștigase reputația de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
răzbunare, neprofesionist, o lovitură sub centură, ce mai. Astea fiind zise, cred că Ranchiuna a fost cel mai slab roman al dumneavoastă. Nu merita un articol ca ăla, dar n-a fost nici pe jumătate ca Luna năruită sau, bineînțeles, Deziluzia. Henry inspiră adânc și își duse instinctiv mâna la gură. Leigh simți că leșină; inima începu să-i bubuie și simți cum îi transpiră palmele și tălpile. Jesse zâmbi. — O spui pe șleau. Fără ocolișuri. E un lucru rar în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
a crescut în Seattle, dar i s-a părut deprimant acolo și că, pe la douăzeci de ani, a prestat diverse munci prin Asia de Sud-Est, dar și aici i s-a părut deprimant. I-a povestit cât de surprins a fost când Deziluzia a ajuns în topul celor mai vândute cărți, ce suprarealist i s-a părut să câștige milioane dintr-un lucru care era ceva mai mult decât un jurnal de călătorie și ce demențiale ți se par petrecerile în New York atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
A început să-și strângă lucrurile, dar Jesse a oprit-o punându-i mâna pe braț. — Are douăzeci și trei de ani și e din Indonezia. Insula Bali, satul Ubud. Am ajuns acolo cam la un an după ce am publicat Deziluzia, m-am dus cu un grup de europeni putred de bogați la vila tatălui unuia, unde am chefuit o lună. Toate bune și frumoase până când unul dintre ei a luat o supradoză, iar în ziua următoare al Qaeda a aruncat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
tras unui asistent, vinovat de nu a fi așteptat ca autoclava pentru sterilizarea instrumentelor să-și termine în mod corect ciclul. Apoi, aproape fără să-mi dau seama, m-am lăsat învăluit de o liniște interioară, însoțită de o ușoară deziluzie. Am vorbit despre asta cu mama ta, ea spusese că alunecam pur și simplu în obișnuința vieții adulte, o tranziție necesară și, în fond, plăcută. Aveam doar patruzeci de ani și de o bucată de vreme încetasem să mă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
Cumpără-ți, dragă V., o carte de proverbe. Umanitatea așa a supraviețuit.” 8 Cui să spun că fantoma Elenei locuiește în camera obscură ascunsă în spatele irisului meu, că lumea poartă amprenta ziselor și respirației sale? Blestemat să caut iluzia în deziluzie. Un ipotetic V. gata să plece la drum se tot agită pe lîngă mine. Își face bagajele. „-Cum să aștept?”-întreabă el-“Cînd să cumpănesc atunci cînd în mine un demon îmi strigă: Ai grijă, V., asta care-o trăiești
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
Cînd să cumpănesc atunci cînd în mine un demon îmi strigă: Ai grijă, V., asta care-o trăiești e ultima viață.” Imaginarul “ alter ego” nu bănuiește că lumea pe care se pregătește s-o străbată nu-i decît o imensă deziluzie de esență feminină. O lume care eludează tot ce e profund sau înspăimîntător. Și rezolvă orice problemă anulînd-o, transformînd-o în lozincă și limbaj de lemn. Suferința, închinarea și mila devin lupta pentru existență, conștiință civică, liberalism. Pînă și loviturile prin
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
mă crezi în acest univers, cum sufletul se scaldă în van. Un muritor vei rămâne, stimatul meu VIS, iar eu nemuritoare în pocaluri de ani. DE ATUNCI ATÂTA IUBIRE Simt un suflu renăscut în adierea norilor peste lăcașuri arzătoare de deziluzie. Plecarea mea din cuta răstignită a descompunerii, își așteaptă la capăt de vieți venirea ta prin aducerea suavă a întâmplăriloră Norii grăbiți despleteau în trupuri setea apropierii de ceea ce nu se poate ademeni în cele din urmă. E o amărăciune
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
delirului. Tu ai dorit ca sufletul meu să revină la tine, gândul meu, să-ți sărute gândul tău de iubire, iar chinul tău să mi preschimbe chinul meu în florile albe ale dorului, unde de fiecare dată îți doream nectarul deziluziilor pe un CEAS TANDRU AL NOPȚILOR ARSE. Acum, ce ar trebui să fac, dacă orice după-amiază te învelește-n plapuma tăcerilor vii și mi se pare că cel mai bun lucru e să cred în simfonia înnoptărilor prin OCHIUL DIVIN
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
prin sferele timpului pentru a simți cum se naște iubirea. Trebuie să fie această împlinire ca lacrima rănilor să-mi nască lumină. Trebuie să fie, trebuie ... să fie... SUFLETUL ALBASTRU DE SOR Ploile verilor mi-au topit stratul sentimental al deziluziilor amare și am rămas un Alb desprins din strigătul confuz al iubirilor și Ele arse de vremi. Astăzi când mâna încearcă să adune sintagmele unui CONCEPT SUFERIND, o lacrimă plânsă pe un obraz plâns de evadări în plapuma ucigătoare a
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
CERUL DE VIS, unde roua de ani e o uitare de lume. Peste toate aceste rugăminți te rog, să-mi păstrezi întregul univers al iubirilor absolute ce le-am consimțit în deplină libertate de gând. E-ul stelar e o deziluzie în CEAȚA DEASĂ A DRAGOSTEI, unde noaptea îmi plânge prin plete de ger. SOMNUL e un ASTRU pierdut printre gene și suferind în tăceri, Oprește Doamne Umbra ce mi se ridică la CER, o umbră flămândă de soare, O umbră
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
zestre a bucuriei. Bănuiesc un întreg de idei înfometate în care am încercat să fac ordine tocmai astăzi când nici foame nu am și nici sete, căci ochii mei s-au jertfit în cinstea regăsirii noastre pe salcia pletoasă a deziluziilor. Dragul meu, de-aici încolo ce mă pot face când mi-e foarte dor de tine, Telepatic simt cum sunt curentată într-un vânt jilav al prelungirii spre tine... Ce-ai vrea să fac, atunci când m-aș putea înfometa cu
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
Însângerând doar veacul mohorât, Îngenunchiat pe-o zare de furtună. II Amărăciunea zace peste-un vânt, Cutremurată-i viața în poeme. Văd cerul cum se pleacă într-un gând Cu sufletele albe ucise-ntre blesteme. Am mai lăsat în cimitirul deziluziei un ZEU Să ardă trupurile celor de păcate, Căci veacul nemuriri și-a lui Dumnezeu, E-nchis în nebunia hăului de moarte. Eu nu mai am putere deci Căci sunt în norii de morminte Și vă privesc prin gânduri seci
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
Metal Jacket. Capodopere: 2001 A Space Odyssey și A Clockwork Orange. Despre portocală, Îngemănată cu O, Lucky Man (Lindsay Anderson) și Brazil (Terry Gilliam), poate altădată. La fel și despre ultimul lui film, Eyes Wide Shut. Lolita a fost o deziluzie. Mai Întîi, actorii: singurii adevărați sînt Shelley Winters (Charlotte Haze), o actriță uimitoare, și Sue Lyon (Lolita Dolores Haze), despre care n-am mai auzit niciodată nimic. James Mason mi se pare prost ales, un actor liniar, dramatic de monoexpresiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
doi Îndrăgostiți, un cuplu de dramaturgi ușor homosexuali care sfărîmă totul, inclusiv răbdarea pacientului heterosexual privitor, după ce-o omoară pe nevasta altminteri destul de urîțică a lui Caine, ca să-i ia moștenirea. Intrigi, Agatha Christie, povestiri cu final neașteptat, mare deziluzie. Și-i făcut tot de Sidney Lumet, ce pare a trăi cu adevărat Într-o continuă după-amiază de cîine, pe Network. Mai rar am văzut o compoziție atît de anostă, un joc de o expresivitate atît de excesivă, Încît poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
regizorului filmului, Tudor Giurgiu, ce apare pe negrul genericului final: Bunicii mele. BÎLCIUL PRESEI 1 Abia acum a apărut primul număr al revistei Noi, sub direcția lui Dinu Săraru care nu putea să n-apară. De la-nceput, totuși, o mică deziluzie: publicația-i săptămînală. Așteptată cu-atîta Înfrigurare de toți cei ce simțeam că lipsește ceva din peisajul publicistic, ar fi trebuit să iasă din tipografie mai des, de cel puțin două ori pe zi. Nu există nici casetă redacțională. Se-nțelege
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Corect? — Îmi displace cuvîntul „pește“, dar răspunsul este da. — Bun. Au fost și alte fete de-ale tale codoșite, fie pe stradă, fie telefonic? — Nu. Toate fetele mele sînt fie fotomodele, fie tinere pe care le-am salvat de marile deziluzii ale Hollywoodului. O schimbare de macaz. Nu prea te omori cu cititul ziarelor, bag seamă. — Corect. Încerc să evit veștile proaste. Dar ai auzit de masacrul de la Nite Owl. — Da, pentru că nu trăiesc În peșteră. — Individul acela, Duke Cathcart, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
care au plecat. În bagajele ascunse prin tainițele inimii se nasc adevărate drame, pe care doar ei le vor ști vreodată. Poate nu vor povesti nimănui cum le-a fost terfelită demnitatea de om, ce umilințe au îndurat și câte deziluzii poartă în gențile de voiaj. Poate că așa va păți și mama Rozei, cine știe! Sunt tristă, ca o gară părăsită. Încă mă ține captivă imaginea de adineaori, de pe drum: o fetiță zgribulită, murdară de noroi, care fuge cu pași
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
Ai fost dintotdeauna a lui. Fetița tatei. Mă arunc din nou În zgomotul străzii, cumpăr ziarul Standard doar ca să am ce ține În mână și mă Îndrept spre birou. Dragostea copiilor pentru părinții lor este fără Îndoială indestructibilă, dar pic-pic-ul deziluziei o poate coroda de-a lungul anilor. Primul sentiment pe care-mi amintesc că l-am avut față de tatăl meu a fost cel de mândrie, o recunoștință dureroasă, care parcă-mi spărgea plămânii, pentru faptul că el era al meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
înfrunte cu bravură torentul indignării tuturor excursioniștilor. Albert, îl admonestă plângăcios soția lui, care-și făcea vânt cu un evantai de frunze. Albert, ești imposibil! zise ea în numele surescitării unanime. În vatra stinsă a pipei, Profesorul păru să geamă de deziluzie, pentru primirea iritată pe care i-o rezervase ignoranța contemporanilor: Taci, dragă! Ma biche, bucură-te că mă revezi întreg, fiindcă m-am prăbușit într-o genune a Timpului... Sesizând că explicația lui are niscaiva efect emoțional asupra micuței sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
oricare limbă ar fi spusă: a mărturiei care învinge marea. Cineva, unul din acei oameni pe care lumea nu pune preț, și-al cărui singur atu în ochii ei e tocmai ce are de zis, trăiește cu speranța și cu deziluzia unui fost camarad dintr-o altă plămadă, trăiește pentru ca ele să trăiască, împotriva neîncrederii condescendente care le înghite. Înfruntarea, fie și absurdă, poate să-l transforme pe cel obișnuit să-și ducă zilele en spectateur. Să-l convertească și să
Cărți pe apă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8344_a_9669]
-
sunt marii poeți europeni de azi, dovedind că nu știe ce să răspundă. Tocmai de aceea e mai mult decît ridicolă graba cu care noi traducem , scriem, lăudăm astfel de mediocrități". Nu putem a nu ne gîndi la o similară deziluzie, cea a lui Macedonski, cînd, la o vîrstă crepusculară, constatase că nu-i mai stă în putință a inaugura o strălucită carieră franceză... Efigia de căpetenie a cărții de care ne ocupăm este însă cea a lui Lucian Blaga. Într-
Printre amintiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8354_a_9679]
-
posibile - și nu găsim nicăieri un petic de pămînt ferm. Ne agățăm de diverse simulacre, de diverși trimiși providențiali, de diverse formule salvatoare. Toate se destramă, toate se descompun. Ceea ce acum este un ideal, va fi peste cinci minute o deziluzie, iar peste un sfert de oră un păcat. Din eroare în eroare, din păcăleală în păcăleală, din exasperare în exasperare, fugărim mereu o nălucă ce ne scapă printre degete, cînd ne închipuim că am prins-o". Propoziții peste care cade
Din nou Mihail Sebastian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8676_a_10001]
-
actual. În 1997 coreeanul median avea o părere foartă bună despre idealul democratic, dar considera regimul actual doar "de puțin" democratic. Diferența dintre ideal și formele existente ale democrației constituie dovada unei tensiuni. Întrebarea critică este: cum rezolvăm tensiunea? Deși deziluzia față de democrație determină o minoritate să sprijine alternative nedemocratice, efectul este mult mai slab decît impulsul pozitiv de reformă, suscitat de angajamentul față de idealurile democratice. Idealiștii nemulțumiți le-au cerut politicienilor coreeni să reformeze regimul, prin eliminarea defectelor pe care
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
au afirmat că lipsa de eficiență în gestionarea transformării economice poate duce la respingerea democrației în Europa Centrală și de Est (vezi Powers și Cox, 1997). Philippe Schmitter (1994: 77) avertiza: "Hegemonia ideologică actuală a democrației poate dispărea pe măsură ce crește deziluzia provocată de performanțele propriu-zise ale neodemocrațiilor, iar actori dezavantajați revitalizează vechile teme autoritare sau inventează altele noi". I7.3 (Performanța contează). Dacă oamenii privesc negativ performanța regimului actual, este probabil ca ei să respingă regimul și să sprijine alternativele nedemocratice
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]