1,829 matches
-
a patogenezei bolilor pentru care există mai mult decât o cauză interactivă (genetică, de mediu, stil de viata, de morbiditate ridicată - de exemplu: boli cardiovasculare, cancer, diabet - sau joasă de exemplu, boli rare). Există o nevoie urgentă de a îmbunătăți diagnoza, tratamentul, prevenirea și supravegherea prin epidemiologie și aplicarea progreselor din tehnologia modernă, care reclamă o abordare multinațională. - Cercetarea genomurilor și a bolilor de origine genetică Scopul acestei activități este de a identifica funcțiile fiziologice ale genelor și de a îmbunătăți
ORDONANŢA nr. 117 din 31 august 1999 (*actualizată*) privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125214_a_126543]
-
pe sprijin economic și competitivitate, planificare urbană și arhitecturală, integrare socială, securitate, eficiența energetică și conservarea energiei (în special la clădiri și în transportul urban) și rețelele informaționale (conceptul de "orașe digitale"); ● dezvoltarea și demonstrarea de tehnologii și produse pentru diagnoza, protecția, conservarea, restaurarea și exploatarea rațională a moștenirii culturale europene, punându-se accent atât pe promovarea valorilor culturale fixe, cât și mobile și pe calitatea vieții; ● dezvoltarea și demonstrarea unor tehnologii pentru conservare, recuperare, renovare și construcție, care sunt sigure
ORDONANŢA nr. 117 din 31 august 1999 (*actualizată*) privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125214_a_126543]
-
conform legii; ... f) elaborează criteriile generale de admitere în învățământul superior; ... g) aprobă înființarea liceelor și a școlilor postliceale; ... h) aprobă, conform legii, regulamentele de organizare și funcționare a unităților subordonate, cu excepția instituțiilor de învățământ superior; i) elaborează studii de diagnoza și prognoză în domeniul restructurării și modernizării învățământului și contribuie la perfecționarea cadrului legislativ; ... j) asigura cadrul pentru proiectarea, omologarea și producția mijloacelor de învătământ; ... k) asigura cadrul organizatoric pentru selecționarea și pregătirea adecvată a elevilor cu aptitudini deosebite; ... l
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126264_a_127593]
-
materială (situația financiară/sursele de venit, ajutoarele familiale): Starea sănătății (boli cronice, psihice, alcoolism, tulburări de comportament etc., conform certificatelor medicale și declarațiilor petentului/dacă există certificat de persoana cu handicap): ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ Situația educativa/profesională (studiile, profesia, locul de muncă): ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ ÎI. Diagnoza socială (problemele principale cu care se confruntă petentul): Sănătate ................................................................... ............................................................................ Igienă ..................................................................... Materiale .................................................................. Relaționale ................................................................ Educaționale ............................................................... III. Concluzii (descrierea intervențiilor anterioare în rezolvarea cazului, recomandări pentru terapia socială): ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ Solicitant, Asistent social, ................ ..................... -----
ORDIN nr. 152 din 13 decembrie 1999 privind plata drepturilor salariale pentru asistenţii personali ai persoanelor cu handicap grav şi a tranSportului în comun pentru persoanele cu handicap şi pentru asistenţii personali care beneficiază de aceasta conform legii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126610_a_127939]
-
o editură relevantă de a sistematiza stadiul actual și de a evalua prospectiv evoluția unei discipline care, într-un timp scurt, va deveni un fel de nod interdisciplinar, un cîmp magnetic care va furniza concepte, metodologii și practici fără care diagnoza și intervenția socială vor fi tot mai precare. Volumul de față se străduiește, de asemenea, să cultive o sensibilitate pentru dialogul cu cei diferiți din punct de vedere cultural, care uneori sînt chiar lîngă noi, încurajînd gîndirea critică, refuzul prejudecăților
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Nu în ultimul rînd, în sens larg, găsim utilă parcurgerea sa de către orice practician din zona de competențe a științelor sociale, care este angrenat într-un mediu esențialmente multicultural. Dorim să semnalăm totodată includerea în corpul acestui volum a unor diagnoze românești care operează cu toate reperele teoretice importante ale cărții, precum postulatele psihologiei sociale studiate intercultural sau paradigmele dimensiunilor culturale (propuse de modelele Hofstede, Schwartz sau cel al axiomelor sociale), analizate critic în context autohton. Examinîndu-le, cititorul avizat este invitat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
influențează comportamentul uman, generînd conduite diferite în culturi diferite, situîndu-se epistemologic între psihologia tradițională și antropologia culturală (Segall et al., 1999). Mai mult, ceea ce individualizează lectura științifică proprie psihologiei interculturale este maniera înglobantă, care depășește abordările canonice monodisciplinare. Astfel, o diagnoză eficace a prefacerilor identitare din lumea contemporană trebuie să depășească vechile abordări strict psihologice (P), suficiente sieși, decontextualizate, care explică prefacerile identității numai prin interrelaționarea trăsăturilor de personalitate "universale". Totodată, nu mai sînt îndestulătoare operațional și semantic abordările centrate univoc
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
etic (din "afară") perspectiva derived emic (dinăuntru) sau antropologiei culturale (C care lămurește aria noțiunii de "cultură" și funcționalitatea acesteia), ci este necesară o sinteză interdisciplinară care aduce laolaltă toate aceste perspective. Printr-un asemenea demers se aprofundează considerabil și diagnozele mai evoluate precedente, care puneau în relație teritorii conceptuale și metodologice construite la granița dintre abordările standard, precum psihologia culturală (la granița dintre antropologia culturală și psihologie, P-C), psihologia organizațională (psihologie gestionarea organizațiilor, P-O), sociologia organizațională (investigarea psihosocială
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
G. Hofstede nu și-a propus să formuleze o teorie psihologică asupra factorilor culturali care modelează raporturile de muncă și eficiența în sarcini, ci numai să articuleze o strategie metodologică unitară de studiu intraorganizațional, care să genereze o probă de diagnoză de grup, prin care să poată spori eficiența organizațională. Mai apoi, colectînd o imensă cantitate de date, psihologul social olandez a decis să le sistematizeze într-o teorie paradigmatică, ce dorea statutul de teorie "universală" asupra comportamentului organizațional, care ar
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Michael Minkov (2010). Toate aceste resurse de cunoaștere furnizate de către modelul lui G. Hofstede au lărgit considerabil teritoriul cunoașterii interculturale, fiind însoțit și de un ansamblu foarte bogat de descriptori comportamentali pentru fiecare scor specific. Valorificîndu-le, un specialist interesat în diagnoza și intervenția organizațională într-o cultură diferită de cea cu care este familiarizat ar putea activa acele tipare comportamentale eficace, în așa fel încît să sincronizeze codurile semantice ascunse ale acțiunilor partenerilor de rol. Doar astfel intervenția în organizațiile multiculturale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de cea cu care este familiarizat ar putea activa acele tipare comportamentale eficace, în așa fel încît să sincronizeze codurile semantice ascunse ale acțiunilor partenerilor de rol. Doar astfel intervenția în organizațiile multiculturale poate să își probeze performanța. 6.7. Diagnoze românești (1) modelul Hofstede. Dimensiuni culturale în vestul României: individualismul autarhic Dimensiunile culturale reprezintă cele mai profunde tipare atitudinale implicite pe care actorii sociali le angajează în relația cu "celălalt". în cele ce urmează, vom rezuma rezultatele unei cercetări care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
altă parte. în a doua pereche întîlnim la un pol valori care reflectă motivația pentru conservatorism (tradiție, conformitate și securitate), iar la polul opus valori care reflectă motivația pentru deschiderea spre nou (autodirecționare și stimulare) (vezi figura 2). într-o diagnoză recentă desfășurată în România, am calculat transcenderea sinelui, întărirea sinelui, deschiderea spre schimbare și conservarea valorilor, folosind indicatorii agregați după metodologia propusă de psihologul israelian. Bazîndu-ne pe scorurile agregate ale acestor dimensiuni, am măsurat mai apoi două variabile bipolare, și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pentru a înțelege profund un proces de comunicare, este necesar să descifrăm mizele și implicațiile contextelor în care sînt situați actorii sociali, căci și contextele își au propriile lor coduri implicite comunicaționale. De aceea, este important ca cei care realizează diagnoze interculturale să dobîndească aceste abilități specifice de decodificare a înțelesurilor contextuale ascunse, care pot da seama consistent de dinamica relațională. O altă paradgimă explicativă în registrul dimensiunilor culturale de factură antroplogică introdus de E.T. Hall este orientarea temporală-policronologică versus monocronologică
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cel al dezirabilității. Astfel, într-o anumită cultură națională, oamenii dintr-o societate/organizație pot să se autoevalueze moderat pe dimensiunea egalitarismului de gen (3), ca "realitate", dar ridicat ca și preferință pentru egalitarismul de gen (6). în felul acesta, diagnozele pot să compare valorile împărtășite de subiecți cu practicile lor organizaționale nemijlocite. O dilemă conceptuală și metodologică a inițiatorilor cercetării GLOBE era aceea privitoare la măsura în care practicile și valorile asociate leadership-ului sînt universale sau sînt specifice unui număr
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
presimțiri. Constituind un cîmp de cercetare foarte actual și în plină expansiune, teritoriul teoretic și aplicativ al axiomelor sociale constituie un rezervor al subiectivității sociale de profunzime, care, odată explorat, poate prezice un ansamblu de comportamente sociale problematice. 7.10. Diagnoze românești (2): modelul axiomelor sociale. Investigarea presupozițiilor implicite din mediul educațional o diagnoză autohtonă Principala miză a cercetării a constitut-o realizarea unui diagnostic românesc pe baza modelului axiomelor sociale, întregind un portret identitar ce se conturează în ultimii ani
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
teoretic și aplicativ al axiomelor sociale constituie un rezervor al subiectivității sociale de profunzime, care, odată explorat, poate prezice un ansamblu de comportamente sociale problematice. 7.10. Diagnoze românești (2): modelul axiomelor sociale. Investigarea presupozițiilor implicite din mediul educațional o diagnoză autohtonă Principala miză a cercetării a constitut-o realizarea unui diagnostic românesc pe baza modelului axiomelor sociale, întregind un portret identitar ce se conturează în ultimii ani (Gavreliuc, Gavreliuc, Cîmpean, 2009; Guan, Bond, Dincă, Iliescu, 2010). Stratul social specific supus
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
individuală (strict psihologică) sau una structurală (strict sociologică). De aceea, o abordare care să aducă laolaltă registrele individual (personal), structural (societal), organizațional, dar și, mai ales, cultural pare a fi necesară și urgentă. Astfel, în sinteza de față am urmărit diagnoza sănătății organizaționale din mediul educațional prin intermediul modelului C-P O-S/cultură-personalitate-organizațional societal. Asamblînd, așadar, aceste poziții teoretice și metodologice distincte și însușindu-ne specificul unei demers interdisciplinar, semnalarea tendințelor observate în acest studiu și analiza critică din punct de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
analiza critică din punct de vedere metodologic pe care o propune se focalizează asupra relației dintre o serie de variabilele de personalitate (asociate unor tipare relaționale) și un set de dimensiuni culturale (axiome sociale, individualism-colectivism). Principala sa strădanie urmărește o diagnoză a sănătății organizaționale prin evidențierea influenței exercitate asupra conduitelor disfuncționale de către o serie de logici explicative implicite, asumate generalizat. în evaluarea noastră vom examina pertinența premisei care alimentează o întreagă retorică a lamentației în mediul public românesc privitoare la performanța
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în mediul organizațional românesc pe baza modelului elaborat de Geert Hofstede nu reprezintă o premieră (a se vedea cercetările prealabile realizate de Spector, Pitariu et al., 2001a; Luca, 2005; Gavreliuc, 2009), dar investigațiile anterioare aveau în special un rol de diagnoză organizațională și nu se revendicau ca factori explicativi ai unui model predictiv pentru o serie de "comportamente disfuncționale" din mediul educațional autohton. Modelul deja evocat al axiomelor sociale a semnalat prezența în cadrul său a cinci dimensiuni specifice: cinismul social, complexitatea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
al subiecților cu afirmațiile incluse. Proba reunește cinci sub-scale (CNS, RA, R, CD, CXS) pentru fiecare dimensiune în parte. Rezumăm în cele ce urmează tendințele obținute într-o cercetare exploratorie derulată în mediul educațional timișorean, care are în prim-plan diagnoza sănătății organizațiilor educaționale și care anticipează o cercetare mai amplă, ce vizează asocierea dimensiunilor culturale cu performanța academică și cu ansamblul comportamentelor disfuncționale din școala românească. Principala dilemă care a stat la baza investigației poate fi formulată astfel: în ce măsură apartenența
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
eșantionarea, rezultatele descrise mai sus sugerează o tendință a școlii în general și a celei universitare în special de a modela pe cei din "sistem" într-o manieră mai degrabă centrată pe dependență și duplicitate relațională și instituțională. Pornind de la diagnoza prealabilă schițată în această lucrare, un demers metodologic de genul celui propus în proiectul de față poate avea un rol de suport pentru politicile educaționale. Acestea vor putea fi întemeiate nu numai pe diagnoze conjuncturale, care iau în considerare factori
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
duplicitate relațională și instituțională. Pornind de la diagnoza prealabilă schițată în această lucrare, un demers metodologic de genul celui propus în proiectul de față poate avea un rol de suport pentru politicile educaționale. Acestea vor putea fi întemeiate nu numai pe diagnoze conjuncturale, care iau în considerare factori individuali (trăsături de personalitate) sau structurali (indicatori societali, precum cei sociodemografici, de resurse materiale specifice etc.), ci și factori istorici de profunzime (precum "axiomele sociale") sau organizațional-culturali (precum dimensiunile modelului Hofstede). Astfel, se vor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
evidențiat următoarele caracteristici: colectivism, externalitate, satisfacție scăzută în muncă și o stare de bine psihologic descurajantă. Toate cercetările evocate dovedesc puterea structurilor axiologice în modelarea comportamentală și în elaborarea unor tipologii identitare, pliate pe patternurile culturale de referință. 9.16. Diagnoze românești (3) studiul valorilor sociale pe baza modelului Schwartz. Transferuri valorice și atitudinale intergeneraționale în România postcomunistă în ultimii ani am analizat modul în care se structurează orientarea valorică și atitudinală a diverselor straturi generaționale în aria de vest a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
seama de relațiile sociale complexe care apar în fiecare cultură. în acest context, cercetătorii trebuie să abandoneze tendința nefastă de a încadra indivizii în clase largi de comportament pe baza simplei lor apartenențe la o cultură națională specifică. 14.3. Diagnoze românești (4): Repere pentru studiul comportamentului prosocial. Norme implicite și autism social la români Rezumăm în cele ce urmează o serie de studii derulate în intervalul 2006-2010, centrate pe explorarea puterii normelor implicite în relație cu o serie de categorii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pentru sentimentele ambivalente este oferit de Sigmund Freud prin personajul din tragedia antică a lui Sofocle, Oedip- Rege. Oedip are sentimente ambivalente pentru tatăl său, care este în același timp un rival și un obiect de dragoste și de identificare. "Diagnoză" acestor stări emoționale antagonice îndreptate asupra aceleiași persoane este denumită de Sigmund Freud "complexul lui Oedip". Dar cum se aplică conceptul de "ambivalență" în analiza comportamentelor vestimentare ale indivizilor? Cartea psihologului britanic John C. Flügel, The Psychology of Clothes (1930
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]