3,903 matches
-
necesare în întreaga economie a procesului legislativ. În funcție de interesele pe care le reprezintă grupurile, regăsim: * interese economice (cu interese sectoriale: politici economice, privatizări, industrie și servicii, transporturi, infrastructura, agricultura, sănătate, informaționale, tehnologice); * interese financiare; * interese comunitare (locale/regionale, ale minorităților, diaspora); * interese de mediu (ecologie); * interese profesionale; * interese legale (țin de forma actelor normative); * interese de gen; * interese de securitate și apărare. Sursa: www.cdep.ro. Prelucrare date: Repertoarul ONG Influențarea procesului legislativ din comisiile parlamentare. Dovezi empirice Întrucât grupurile de
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
are capacitatea de a realiza, la nivel cognitiv, legături între situații, imagini și persoane. Cadranele identificate în cadrul discursurilor celor doi contracandidați, cu tematicile aferente, sunt: * Cadranul atribuirea responsabilității unor actori politici colectivi sau individuali pentru (ne)rezolvarea unor probleme social-economice: diaspora, lupta anticorupție, imunitatea parlamentară; politică externă; Roșia Montană; * Cadranul interesului uman (prezentarea unui eveniment sau a unei probleme sociale ia accente emoționale) și al moralității (rezolvarea unei probleme publice e plasată într-un context moral sau religios): apartenența religioasă și
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
aplicarea acestui dicționar analizei discursului din cele două dezbateri electorale, pentru a constata manifestările violenței simbolice, ca reprezentări sociale în mentalul colectiv. Cele mai frecvente referințe au fost cele legate de Atribuirea responsabilității unor actori politici, cu temele votul în diaspora (organizarea defectuoasă a alegerilor pentru românii din diaspora, încălcarea unui drept constituțional) și lupta anticorupție (eliminarea imunității parlamentarilor, oameni politici corupți în ambele tabere, Victor Ponta vs. Klaus Iohannis din perspectiva dosarelor aflate pe rolul instanțelor de judecată). Ilustrez cele
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
dezbateri electorale, pentru a constata manifestările violenței simbolice, ca reprezentări sociale în mentalul colectiv. Cele mai frecvente referințe au fost cele legate de Atribuirea responsabilității unor actori politici, cu temele votul în diaspora (organizarea defectuoasă a alegerilor pentru românii din diaspora, încălcarea unui drept constituțional) și lupta anticorupție (eliminarea imunității parlamentarilor, oameni politici corupți în ambele tabere, Victor Ponta vs. Klaus Iohannis din perspectiva dosarelor aflate pe rolul instanțelor de judecată). Ilustrez cele menționate mai sus prin Figură 3. Fig. 3
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
o temă majoră de discurs a social-democraților, cea referitoare la Uniunea Social Liberală și ieșirea liberalilor din parteneriatul cu PSD (Fig. 4). Fig. 4 Reprezentarea cadranului conflictului C a reprezentări sociale folosite de cei doi contracandidați, se remarcă votul din diaspora, laitmotivul campaniei lui Klaus Iohannis. Să ne amintim că modalitatea defectuoasă în care Guvenul USL a organizat votul pentru românii plecați din țară a fost și motor al mobilizării masive a electoratului, nu doar al furiei lor. De altfel, sunt
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
unui sistem corupt. Analiza Tropes a permis și realizarea unor legături între reprezentările simbolice utilizate de ambii candidați și relațiile conceptuale din discursul politic. Se disting trei reprezentări majore, si anume incapacitatea guvernului USL de a organiza corect alegerile din diaspora, partide politice corupte, incapabile să se reformeze, și conflict de opinii cu privire la parteneriatul PSD-PNL (USL). Că privire de ansamblu a confruntărilor electorale, cel mai des întâlnite sunt cadranul atribuirii responsabilității unor actori politici și cel al conflictului, în plan secundar
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Victor Ponta), candidat anti-român și îndepărtat de la valorile creștine (ne-ortodox, "neamț", "fără urmași", referitoare la Klaus Iohannis). Nu în ultimul rând, a fost reliefata existența unor relații semantice puternice între unele concepte: imunitate - DNA - UE și România - vot - BEC - diaspora - USL. Analiza propusă în acest articol este una exploratorie, dar arată recurenta utilizării violenței simbolice, de către cei doi contracandidați, în dezbaterile electorale. Cadranele mediatice identificate și reprezentările simbolice extrase relevă discrepanta majoră între cele două planuri: cel simbolic, al reprezentărilor
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Dan MIHALACHE: "Am asistat la falimentul rețetei de campanie electorală de tip clasic" 217 Dan SULTĂNESCU: "Românii au decis să nu lase toată puterea în mâna unui singur partid" 220 Eugen TOMAC: Clasa politică a tratat superficial subiectele legate de diaspora, inclusiv în Campania prezidențială din 2014 225 VARIA Participarea femeilor din Parlamentul României la procesul decizional (2004-2008) și impactul discursului lor asupra deciziei politice Monica PAVEL 229 RELAȚII INTERNAȚIONALE ȘI STUDII EUROPENE New legal Concepts în the XXIst Century Global
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Alegerile prezidențiale din noiembrie 2014 și reinventarea conștiinței civice". Prin intermediul acestui studiu autorul "... identifica principalii factori care au dus la victoria lui Klaus Iohannis candidatul Alianței Creștin-Liberale-PNL-PDL, în fața lui Victor Ponta, candidatul Alianței PSD-UNPR-PC. De asemenea, analizează episodul protestelor din diaspora și implicațiile electorale ale acestuia, fenomen ce pare să întărească ipoteza reinventării conștiinței civice, preocupată de contestarea abuzurilor politice". Opinia argumentata a autorului este ca, explozia mijloacelor de informare în masă neconvenționale, odată cu generalizarea internetului a permis existența unei pluralități
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
în campania electorală", a mai spus Meleșcanu la aflarea rezultatelor 7. Acesta și-a anunțat sprijinul pentru Victor Ponta în cel de-al doilea tur de scrutin și a fost numit, în contextul scandalului pentru lipsa secțiilor de vot din diaspora, ministru de Externe. S-a discutat puțin inițial, dar s-a dezvoltat relativ consistent ulterior, despre implicarea serviciilor în evidențierea dezastrului organizării votului în diaspora. De notat că jurnaliștii cei mai fervenți în a evidenția această problemă au fost, de-
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
de scrutin și a fost numit, în contextul scandalului pentru lipsa secțiilor de vot din diaspora, ministru de Externe. S-a discutat puțin inițial, dar s-a dezvoltat relativ consistent ulterior, despre implicarea serviciilor în evidențierea dezastrului organizării votului în diaspora. De notat că jurnaliștii cei mai fervenți în a evidenția această problemă au fost, de-a lungul timpului, bănuiți de o anumită apropiere de serviciile secrete. Candidatura directorului Serviciului Român de Informații la funcția de prim-ministru Încă din vara
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Iohannis, the Christian - Liberal Alliance PNL (Național Liberal Party) - PD-L (Liberal Democratic Party) candidate, în front of Victor Ponta, PSD (Social Democratic Party) - UNPR (Național Union for the Progress of România) - PC (Conservative Party) Alliance candidate. It also analyzes diaspora protests episode and its electoral implications, a phenomenon that seems to strengthen the hypothesis of reinventing civic conscience, concerned with challenging political abuse. Keywords: Presidential elections, diaspora, protests, civic conscience, Klaus Iohannis. Introducere Alegerile prezidențiale din noiembrie 2014 pot fi
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
for the Progress of România) - PC (Conservative Party) Alliance candidate. It also analyzes diaspora protests episode and its electoral implications, a phenomenon that seems to strengthen the hypothesis of reinventing civic conscience, concerned with challenging political abuse. Keywords: Presidential elections, diaspora, protests, civic conscience, Klaus Iohannis. Introducere Alegerile prezidențiale din noiembrie 2014 pot fi considerate printre cele mai spectaculoase din istoria electorală postdecembrista. Nu atât din perspectiva rezultatului final neașteptat, cât a episoadelor de revoltă și a protestelor spontane dintre cele
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
2014 pot fi considerate printre cele mai spectaculoase din istoria electorală postdecembrista. Nu atât din perspectiva rezultatului final neașteptat, cât a episoadelor de revoltă și a protestelor spontane dintre cele două tururi, cauzate de organizarea dezastruoasă a procesului electoral din diaspora. Acestea au avut un efect electoral profund, generând mobilizare și schimbarea intenției de vot dominantă. Pentru eșecul organizatoric puterea guvernamentală a fost sancționată, iar opoziția avertizată. Mesajul transmis întregii clase politice a fost clar: în afara granițelor statului nu există "cetățeni
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
dreptei; * profilul atipic al lui Klaus Iohannis; * coalizarea dreptei în ultimele zile ale celui de-al doilea tur; * reacțiile adverse ale campaniei negative a PSD; * campania anticorupție și ambiguitatea raportării PSD la această; * influență Facebook: interacțiune virtuală și mobilizare: * revoltă diasporei și reinventarea conștiinței civică; Dintre aceștia, doar unul, si anume revoltă diasporei, a acționat ca un detonator și făcut că eșafodajul electoral al lui Victor Ponta să se prăbușească într-un mod catastrofal. Contextul preelectoral și configurarea forțelor publice; ruperea
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
ale celui de-al doilea tur; * reacțiile adverse ale campaniei negative a PSD; * campania anticorupție și ambiguitatea raportării PSD la această; * influență Facebook: interacțiune virtuală și mobilizare: * revoltă diasporei și reinventarea conștiinței civică; Dintre aceștia, doar unul, si anume revoltă diasporei, a acționat ca un detonator și făcut că eșafodajul electoral al lui Victor Ponta să se prăbușească într-un mod catastrofal. Contextul preelectoral și configurarea forțelor publice; ruperea USL și alegerile europarlamentare Cel mai important moment politic care a marcat
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
făcea trimitere și la o posibilă unire cu Republică Moldova, cândva în viitor. Era un dublu mesaj, pentru românii din interiorul granițelor, dar și pentru cei de pește Prut, de unde ar fi putut lua cele mai multe voturi, cunoscându-se faptul că diaspora, în general, votează mai puțin candidații PSD18. Cel de-al doilea, sublinia continuitatea proiectului USL, printr-o adaptare a diferitelor mesaje din alegerile locale și parlamentare din 2012. Pe de altă parte, candidatul ACL a evitat o confruntare cu Traian
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
atitudine de "absența rațională". Cel de-al șaptelea scrutin electoral 20 a adus câteva noutăți: alegerea în funcția de președinte a unui etnic german, finala a fost jucată de cei mai tineri candidați de după revoluție, cea mai mare participare a diasporei în alegerile prezidențiale, creșterea participării, comparativ cu ultimii 10 ani. Primul tur al alegerilor prezidențiale a fost decisiv pentru a separa finaliștii. Din cele 9.485.340 de voturi exprimate, primele două locuri au fost adjudecate de candidatul stângii, Victor
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
și 5.264.383 voturi. Practic, estimarea pe care au făcut-o sondajele pentru turul al doilea a fost valabilă, dar pentru Klaus Iohannis, care a reușit să obțină aproximativ 25% în plus față de primul tur. "Miracolul" devenise realitate. În diaspora au votat 377.651, cel mai mare număr de voturi obținut vreodată în afara țării. Într-o proporție covârșitoare, maghiarii l-au votat pe Klaus Iohannis deși UDMR se află, în acel moment, în coaliția de guvernare. Dintre cele 27 de
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
la atacuri însemna a le da credibilitate, a nu răspunde la ele însemna un singur mediu informațional contaminat. Abia în turul al doilea, forțat de diferența de 20% ce trebuia recuperată, de echipa de campanie, dar și de situația din diaspora, candidatul liberal a început să răspundă atacurilor din ce in ce mai virulente ale contracandidatului, născând speranța unei victorii. Dar, chiar și în aceste momente, cănd renunțase la atitudinea total defensivă, Klaus Iohannis nu a abdicat de la comportamentul decent și sobru. Campania negativă a
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
dar nu neapărat la un nivel ridicat 39. Cât de mare a fost în aceste alegeri prezidențiale, rămâne de cercetat. Rolul cel mai important pe care l-a jucat Facebook a fost legat de preluarea mesajelor și imaginilor video din diaspora care arătau, umilință, frustrarea suportate de românii nevoiți să stea la cozi să voteze, dar și curajul și determinarea de a participa la procesul electoral. Nu Facebook-ul a câștigat alegerile, așa cum s-a vehiculat în spațiul public, imediat după victoria
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
a vehiculat în spațiul public, imediat după victoria candidatului liberal. Ar însemna să punem căruță în fața boilor. Mult mai corect ar fi sa afirmăm că Facebook-ul, prin facilitarea comunicării și interacțiunii, a contribuit la crearea unui climat de solidarizare cu diaspora. A pus la dispoziție spațiul. Spațiul a fost folosit pentru a împărtăși, în mare parte, impresii politice și imagini, ca un canal de comunicare. În acest spațiu virtual, diaspora a încărcat frustrarea și nemulțumirea de la urne, iar aici comunitatea a
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
și interacțiunii, a contribuit la crearea unui climat de solidarizare cu diaspora. A pus la dispoziție spațiul. Spațiul a fost folosit pentru a împărtăși, în mare parte, impresii politice și imagini, ca un canal de comunicare. În acest spațiu virtual, diaspora a încărcat frustrarea și nemulțumirea de la urne, iar aici comunitatea a reacționat prin diseminarea și întreținerea acestei frustrări. Pentru că oamenii au coborât din spațiul virtual în stradă, în semn de solidarizare, este rezultatul atât al interacțiunii virtuale, care a generat
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
care i-a obligat, în mod rațional, să ia atitudine față de abuzul puterii. Într-un spațiu mediatic dominat de televiziuni partizane și ostile candidatului liberal, Facebook a acționat ca o alternativă, a creat o breșă în monopolul propagandei televiziunilor. Protestele diasporei și reinventarea conștiinței civice Protestele românilor din străinătate, declicul care a produs inversarea accelerată a preferinței de vot (dintr-una pro-Ponta, într-una anti- Ponta/ pro-Iohannis), a fost cel mai important factor care a dus la anularea avantajelor politice și
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
pe larg de unele televiziuni 42 și promovate intens pe rețeaua de socializare Facebook. După aproximativ o săptămână de la încheierea primului tur de scrutin din 2 noiembrie și declanșarea scandalului, au apărut o serie de mișcări interne de solidarizare cu diaspora (Cluj, Sibiu, Timișoara, București, Arad, Craiova, Constantă), multe dintre ele fiind organizate prin intermediului reței de socializare Facebook. Ca urmare a presiunii uriașe care s-a creat, ministrul de externe, Titus Corlățean și-a dat demisia cu explicația că nu
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]