1,001 matches
-
autonomă — regiunea Transcarpatia de astăzi din Ucraina. Ungaria interbelică dorea printr-o politică revizionistă să obțină și celelalte teritorii care aparținuseră Transleithaniei și pe care le pierduse în urma înfrângerii din Primul Război Mondial prin Tratatul de la Trianon, în special Transilvania. Dictatul de la Viena a fost încheiat la 30 august 1940, prin care România a dat înapoi marea parte din Transilvania pentru Ungaria. La aflarea acestei vești, clopotele bisericilor maghiare din centrul orașului au fost trase. Totuși prima armată care a trecut
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
cu Regatul României primarul Clujului, Gusztáv Haller, a refuzat să depună jurământul de fidelitate față de noile autorități, iar în locul său Consiliul Dirigent l-a numit primar pe Iulian Pop. Municipiul Cluj a fost reședința județului Cluj (interbelic). În 1940, în urma Dictatului de la Viena, Clujul a revenit sub administrație maghiară. Forțele armate maghiare și germane care controlau orașul au fost respinse de trupele române și sovietice în octombrie 1944. Clujul avea o populație de 16.763 locuitori evrei în 1941. La începutul
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
Francisc Iosif" (denumire originală în ). După sfârșitul Primului Război Mondial, la data de 12 mai 1919 se înființează Universitatea „Daciei Superioare” din Cluj, denumită apoi Universitatea „Regele Ferdinand I”. Primul rector al noii universități românești a fost Sextil Pușcariu. În 1940, în urma Dictatului de la Viena, universitatea românească a fost mutată la Sibiu și Timișoara. Pe de altă parte, în 1919, imediat după încheierea Primului Război Mondial, universitatea maghiară a fost mutată la Budapesta, unde a rămas până în 1921, când a fost din nou mutată, de
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
16 în 1939. În această perioadă a fost construit și terminalul de pasageri, inaugurat în 1939. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, aeroportul a devenit unul militar, fiind considerat cel mai important din Transilvania. În 1940, ca urmare a dictatului de la Viena, Transilvania de Nord (inclusiv Clujul) a fost cedată Ungariei, iar aeroportul a fost folosit de către aviația militară maghiară și de Luftwaffe. În octombrie 1944, armata maghiară din oraș a fost învinsă de forțele armate române și sovietice. Când
Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj () [Corola-website/Science/296787_a_298116]
-
au fost combinate cu Transnistria (o mică parte din URSS), pentru a forma RSS Moldovenească. Bucovina de Nord și sudul Basarabiei au fost oferite RSS Ucraineane. Între 1941 și 1944, generalul Ion Antonescu conduce țara ca dictator militar (conducător). Prin Dictatul de la Viena, Romania este nevoită în august 1940 să cedeze Ungariei partea de nord a Transilvaniei în schimbul garanțiilor de securitate germano-italiene. De asemenea, prin Tratatul de la Craiova, din 7 septembrie 1940, sudul Dobrogei (Cadrilaterul) a fost cedat - la insistențele lui
Istoria românilor () [Corola-website/Science/296801_a_298130]
-
maghiar hortyst, se dovedea, așa cum ni-l prezintă rapoartele SSI, "un dușman neîmpăcat a tot ce este românesc". Între anii 1939-1942, episcopul Márton Áron a îndeplinit și funcția de administrator apostolic al Episcopiei de Satu Mare-Oradea. În perioada 1940-1944, după Dictatul de la Viena, Episcopia Romano-Catolică de Alba Iulia a fost divizată în două părți, episcopul rămânând la Alba Iulia. Fostul Șef-Rabin al Clujului, Moshe Carmilly-Weinberger, în lucrarea sa „Istoria evreilor din Transilvania (1623-1944)”, l-a evocat pe episcopul romano-catolic Márton care
Áron Márton () [Corola-website/Science/301028_a_302357]
-
de Losonc (1883-1960). A fost un nobil maghiar, deținând titlul de "Conte de Czege și Szentegyed", fiind totodată inginer forestier, scriitor și poet. În perioada ocupării Transilvaniei de Nord din timpul celui de Al Doilea Război Mondial, ca urmare a dictatului de la Viena, prin scrierile sale a fost premiat de înalte instituții academice din Ungaria, fiind numit totodată membru al Academiei Ungare, pentru cunoștințele sale forestiere. A decedat în urma sinuciderii, la 17 februarie, 1998 în Astor, Florida. În mai 1946, atât
Albert Wass () [Corola-website/Science/300035_a_301364]
-
S-a născut într-o familie de ardeleni aflați în refugiu, după Dictatul de la Viena, ca fiu al mediculului Alexandru Culcer (n. Lenghel, schimbarea patronimului prin preluarea numelui mamei, Sofia Culcer, publicată în Monitorul oficial din 1934 sau 1935) și al profesoarei de limbă română (licențiata la Cluj-Napoca), Ersilia (n. Gutu). Urmează studii
Dan Culcer () [Corola-website/Science/300140_a_301469]
-
medicina clujeană a avut cea mai frumoasă și plină de rezultate perioadă. Alături de Ioan Goia, Iuliu Hațieganu a adunat la catedre specialiști excepționali ca Victor Papilian, Titu Vasiliu, Iacob Iacobovici, Constantin Ureche, Victor Babeș, Constantin Levaditi sau Emil Racoviță. În urma Dictatului de la Viena, clinicile clujene s-au mutat la Sibiu. Profesorul Hațieganu, al cărui nume îl poartă astăzi Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj, a fost un exemplu rar. Marele merit al lui Hațieganu, însă, este acela că a reușit
Iuliu Hațieganu () [Corola-website/Science/300208_a_301537]
-
ajutorarea lor cu împrumuturi de bani. Evenimentele celui de-al doilea război mondial, deși au avut o manifestare globală nu au lăsat în afara lor locuitorii actualei comune Stremț, care au dat jerfa lor de sânge și acestui eveniment tragic. După dictatul de la Viena, prin care Transilvania a fost împărțită arbitrar de către Puterile Axei între Ungaria și România, localitatea Stremț s-a regăsit în partea românească. Lupte s-au dus în zonă abia spre finalul războiului, după ce România a trecut de partea
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
și localităților inițiată de guvernul contelui Bánffi, numele localității este schimbat în Kisesküllö. După înfăptuirea României Mari, prin actul de la 1 decembrie 1918, satul va apărea sub numele de Așchileu Mic. După ocuparea Ardealului de Nord de trupele hortiste, în urma Dictatului de la Viena din 30 august 1940, localitatea revine la denumirea purtată în ultimii ani de existență a Imperiului Austro-Ungar, Kisesküllő. Din 1944 până astăzi numele localității este Așchileu Mic. În satul Așchileu Mic se găsesc biserica din lemn Sf. Arhangheli
Așchileu Mic, Cluj () [Corola-website/Science/300317_a_301646]
-
Alexandru Bătrâneanu și Vasile Simonis, primul în calitate de prefect al Câmpiei Transilvaniei și al doilea ca tribun al aceleiași zone în cadrul administrației lui Avram Iancu. În perioada celui de-al doilea Război Mondial așezarea a fost martora mai multor evenimente. După Dictatul de la Viena din 30 august 1940, NV Transilvaniei intră sub ocupație maghiară. Sărmașu rămâne în cadrul României, aflându-se la mai puțin de o oră de mers pe jos de granița cu Ungaria. La începutul războiului, localitatea avea o populație de
Sărmașu () [Corola-website/Science/300567_a_301896]
-
a cutreierat satele din împrejur la mai multe întâlniri cu caracter patriotic. În anul 1936, Handrea, din însărcinarea Despărțământului Astrei, a condus echipa de călușeri a comunei Șacalul de Câmpie la un mare congres de etnografie, desfășurat la Hamburg. După Dictatul de la Viena din 1940 vitregirea învățământului românesc din Transilvania a atins și localitățile de pe Valea Mureșului, situația fiind asemănătoare în mai toate satele de pe suprafață Ardealului. Conform unor statistici, până la 30 august 1940, în nord-estul Transilvaniei existau 1966 de școli
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
din Transilvania a atins și localitățile de pe Valea Mureșului, situația fiind asemănătoare în mai toate satele de pe suprafață Ardealului. Conform unor statistici, până la 30 august 1940, în nord-estul Transilvaniei existau 1966 de școli primare de stat și 4692 învățători. După Dictatul din 30 august din cei 4692, 3982 au fost obligați să-și părăsească casele și să se refugieze. Între 1940-1941, în Maiorești și în localitățile din împrejurimi, mii de copii români au fost obligați să învețe în școli în care
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
potențialul petrolier al României ca o soluție pentru perpetuarea regimului pe care-l reprezenta la cârma statului german El admira bunăvoința cu care Ungaria horthystă se pusese la dispoziția Germaniei. Deoarece România se afla într-o totală izolare diplomatică în timpul Dictatului de la Viena din 30 august 1940, care se desfășura sub patronatul cârmuitorilor de la Berlin, i s-a impus acesteia semnarea documentului prin care era silită să cedeze Ungariei partea de N-V a Transilvaniei, care însuma 42.610 km și
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
Transilvaniei, care însuma 42.610 km și aproximativ 2,3 milioane locuitori 26. În aceste împrejurări țara a fost subordonată Germaniei și angrenată în războiul hitlerist antisovietic. Trebuie menționat că poporul român dorind să-și apere frontierele s-a opus Dictatului de la Viena, însă izolarea în care se afla în acel an România, nu făcea posibilă o rezistență armată. Conform prevederilor Dictatului, la începutul lunii septembrie, armatele horthyste au început să ocupe teritoriul din N-V a Transilvaniei. În cursul zilei
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
și angrenată în războiul hitlerist antisovietic. Trebuie menționat că poporul român dorind să-și apere frontierele s-a opus Dictatului de la Viena, însă izolarea în care se afla în acel an România, nu făcea posibilă o rezistență armată. Conform prevederilor Dictatului, la începutul lunii septembrie, armatele horthyste au început să ocupe teritoriul din N-V a Transilvaniei. În cursul zilei de 9 septembrie aceasta urma să ocupe zona a V-a ceea ce însemna ceva mai mult de jumătate din triunghiul anexat
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
semnează și lucrările. A cunoscut artiști spanioli ca Mentor Blasco și Mendoza. Dupa invazia germană în Franța, este dus la muncă forțată în Germania, lângă Pădurea Neagră, dar evadează și ajunge la Baia Mare. Sosirea unui român în teritoriul răpit prin Dictatul de la Viena a fost interpretată ca trecere ilegală din România, și a fost pus sub supravegerea poliției. În cursul ocupației hortyste a fost de trei ori concentrat în detașamente de muncă forțată pentru români. În aceste condiții, la încurajările sculptorului
Gheza Vida () [Corola-website/Science/300727_a_302056]
-
locuitorii comunei Bratca au fost ținuți sub teroare, căci prin fixarea liniei de demarcație între armata română și cea ungară pe linia Zam-Ciucea-Sighet, frontul cuprindea practic și Bratca. Perioadă de liniște a fost scurtă. Prin cedarea nordului Transilvaniei (în urmă Dictatului de la Viena - August 1940) granița româno-ungară a ciuntit comună Bratca: satul Damis era în teritoriul românesc, iar celelalte sate erau pe teritoriul cedat Ungariei. În acțiunile militare din septembrie-octombrie 1944 care au avut loc în satul Damis, trupele hortiste s-
Beznea, Bihor () [Corola-website/Science/300845_a_302174]
-
domnitorilor Constantin Șerban și Gheorghe Ștefan (până la 1660, când cetatea, împreună cu toată zona Bihorului, a fost transformată în pașalâc turcesc). În conscrierea din anul 1719, figurează ca localitate nou populată, care aparține contelui George Banffy. În august 1940, în urma odiosului Dictat de la Viena, trupul satului este amputat în două, granița arbitrar trasată răpind aproape jumătate din suprafața sa. Stăpânitorii vremelnici au comis o serie de atrocități atât împotriva locuitorilor satului (care au culminat cu uciderea a 11 localnici: Novac Ioan - 80
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
animalelor, pomicultura și viticultura, trăind cu mentalitatea din generație în generație, că odrasele lor să rămână lângă părinți, ca să le fie de ajutor la bătrânețe, păstrându-și obiceiurile avute din moși strămoși, precum și folclorul local. Incepând cu toamna anului 1940, Dictatul de la Viena le-au tulburat profund liniștea în care își duceau viața. Ocuparea Ardealului de Nord de către administrația Ungariei s-a făcut simțită și în marginalizatul sat Bălaia. La data aplicării acestui Diktat. Bălaia avea 209 gospodării și o populație
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
de Modura. O statuie a fetei cu ulciorul cu apă (statuia Modurei) se află și acum la fântâna Modura, la capătul Aleei Restaurației din Parcul Herăstrău. Pentru o scurtă perioadă, până în 1940, Vadu Crișului s-a numit Vadul lui Carol. Dictatul de la Viena (30 august 1940) a adus pe aceste meleaguri administrația statului ungar. Armatele horthyste au fost primite cu bucurie de populația maghiară (8 septembrie 1940) care a trecut la măsuri de înlocuire a tuturor instituțiilor cu caracter românesc. Al
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
8 septembrie 1940) care a trecut la măsuri de înlocuire a tuturor instituțiilor cu caracter românesc. Al doilea război mondial a afectat puternic viața oamenilor, mulți săteni căzând în lupte departe de casă, dar a avut ca rezultat anularea prevederilor dictatului, armatele române și sovietice intrând în Vadu Crișului și Birtin la 14 octombrie 1944. În retragere, armatele de ocupație ungară au aruncat în aer toate tunelurile de cale ferată și podul peste Criș. După 1948, regimul comunist s-a impus
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
În anii 1925-1930, datorită influenței baronului Banffi, a început un proiect de construire a unei linii de legătură Șimleu Silvaniei-Huedin, prin Crasna și Stârci, linia urmând să traverseze Meseșul pe Valea Ragului. Datorită crizei economice proiectul a fost abandonat. În urma Dictatului de la Viena, Crasna intră în sub ocupație horthystă, populația evreiască este deportată, cea românească este persecutată, iar ungurii sunt trimiși pe front. Împărțirea administrativă din 8 septembrie desființează județul Sălaj, iar Crasna ajunge într-o poziție periferică în cadrul regiunii Cluj
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
la marginea Gâlgăului înspre Poiana Blenchii și l-a împușcat. Acest tânăr nu avea nimic în comun cu mișcarea legionară, dar avusese în ultimul timp neplăceri cu jandarmii, și legionarul s-a găsit și ordinul a fost executat. 1940-1944 După Dictatul de la Viena, armata și administrația română se retrag după frontiera retrasată, rămânând pe loc o seama de funcționari români pentru a fi încadrați de autoritățile maghiare în posturi din localitățile românești. Noile autorități maghiare găsesc motive să nu-i încadreze
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]