42,368 matches
-
coabitarea naționalităților în comunități mai mult sau mai puțin omogene - a fost cucerit de această carte dinainte de a deveni cunoscut datorită succesului cu Shine. Dacă în Shine, protagonistul care reface itinerariul artistic al pianistului David Helfgott avea de luptat cu dificultatea muzicii lui Rahmaninov și autoritatea excesivă a propriului tată, eroul din această ecranizare se confruntă cu un conflict de natură raciniană. El trebuie să-și înfrângă dragostea convertită în ură și să afirme adevărul. Este aceasta și datoria sa profesională
Adevăr și prejudecată by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16970_a_18295]
-
La Centquatrième" ca unei divizii de infanterie. Ideea venindu-mi în cap în acest vehicul supraaglomerat că El, ajungînd în lumea de dincolo, ar continua și aici să legifereze la întîmplare, să dea decrete anapoda, stricînd ordinea universului, punîndu-l în dificultate pe însuși Dumnezeu. Ceva sudamerican. Cu următoarea concluzie a povestirii: " Și într-o zi El muri sau dispăru și ajungînd Dincolo, dădu primul său decret care ului îngerii, totuși buni cunoscători..." * * * Tot poetul ardelean I.H., la Vaslui, implorîndu-l pe Nichita
Miscellanea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16987_a_18312]
-
vîrstă, frumoasă, foarte cochetă, extrem de antrenată în discuție. Lîngă ea, Philippe Sollers. Se discuta despre ultima ei carte și Pivot, cu aerul lui fals inocent de diletant curios, pune întrebarea năucitoare: "Este Jim din carte Philippe Sollers?". Doamna e în dificultate, se uită la Sollers care zîmbește amuzat, dar olimpian. Ei bine, da, spune doamna luîndu-și inima în dinți, el este. Cartea despre care se vorbea era Journal amoureux apărută în martie 2000 la Gallimard. Cînd am avut-o în mîini
Sollers - erou de roman by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/17009_a_18334]
-
înseamnă și ce forme se cuprind în el. Este, negreșit, un act de curaj bărbătesc din partea autorului nostru să recunoască dispariția metodologiilor în care investise întreaga speranță și convingere. Și-a irosit, astfel, cîteva decenii bune de investigație? E probabil. Dificultatea e că unele dintre acestea, recuperate, le include în sumarul ultimului d-sale volum (Privind înapoi, modernitatea). Nu e vorba numai despre studiul despre fantasticul la Eliade, dar, poate, cel puțin parțial, la studiile - ample - despre Junimea și populism. Mă
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
mica,/ O bleaznă mare-n sus se ridică,/ P-obraz lăsate cărunte plete/ Cu șerpi i-atârnă încovoiete,/ Neagră la fața din ochi sclipește,/ Nu se aude ce mormăiește." E avantajoasă, în imaginea vrăjitoarei lui Iancu Văcărescu, apariția dinamică și dificultatea de a o și auzi. Babă Bolintineanului se va exprima, ea, cu abundență. Scenă sosirii lui Mihnea și întâiul discurs ocupă 36 de versuri dintre cele mai neinspirate. Autorul încearcă să înnobileze prin teroare un prim vers plat: "S-aude
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
Ce este, apoi, cu geamantanul cel mare din dulapul de la editură? Servieta diplomat găsită pare un substitut. Și nici măcar tot conținutul ei, trecut în procesul verbal, nu mai există. De pildă, fotografiile cu primele două soții ale scriitorului. Peste aceste dificultăți de natură, să-i zicem, "istorică", legată, adică, de misterele regimului totalitar, vin și dificultăți de ordin intim, privitoare la viața familială a lui Preda. Nu-i cerea el unui prieten să-i găzduiască fotografiile fostelor neveste din cauza îndîrjirii cu
"...Sînt un om terminat" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17066_a_18391]
-
un substitut. Și nici măcar tot conținutul ei, trecut în procesul verbal, nu mai există. De pildă, fotografiile cu primele două soții ale scriitorului. Peste aceste dificultăți de natură, să-i zicem, "istorică", legată, adică, de misterele regimului totalitar, vin și dificultăți de ordin intim, privitoare la viața familială a lui Preda. Nu-i cerea el unui prieten să-i găzduiască fotografiile fostelor neveste din cauza îndîrjirii cu care fiecare dintre acestea urmărea să distrugă imaginea celorlalte? Și ce e cu bolile de
"...Sînt un om terminat" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17066_a_18391]
-
foarte izolaționiști. Au ales, așadar, un străin, adică pe mine, drept comisar principal... Îmi spuneați că ați solicitat Muzeului Național de Artă al României să împrumute pentru această mare expoziție câteva lucrări de Brâncuși, și că ați fi avut anumite dificultăți... Eu voiam de fapt să vă vorbesc despre faliile unui sistem. Un sistem este prin definiție ceva care nu are nimic de-a face cu persoanele. Nouăzeci și nouă la sută dintre persoane, sunt convins, fac ceea ce pot, ceea ce cred
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
cei din domeniul științelor exacte, al științelor naturii, al medicinii, preferă posturi în Canada, în Australia - puțini, foarte puțini, și în Franța - în situații materiale superioare celor din țară. Dar, iată, sînt unii care se întorc în România! Aceștia au dificultăți de reintegrare, se izbesc de nebănuite, nespuse, subterane rezistențe autohtone - de la cei (unii mai în vîrstă) care nu au avut șansele lor, dar care le sînt, cum se spune, azi, "șefi și șefuleți". Nou-veniții turbură! Aducînd gîndire nouă în diverse
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
mai degrabă, despre o carte pe care Georges Duby o consacră, modest și admirativ, doamnelor care zilele acestea au împlinit nouă sute de ani. Formularea în sine este însă de bun augur, lăsându-ne să bănuim nu un autor complexat de dificultățile subiectului, ci unul relaxat și stăpân pe sursele sale. Despre care afirmă că sunt și puține, și deformate de o sensibilitate tipic și exclusivist masculină. Natura feminină rămâne mai ascunsă ca oricând - ea se dezvăluie numai la capătul a numeroase
Doamnele Franței în veacul al XII-lea by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15811_a_17136]
-
lumea să vorbească despre altele. Altădată, acestea puteau să-și aștepte în liniște vremea, în rafturile librăriilor. Transformarea economiei determină adesea distrugerea lor înainte de a li se va fi dat o mică șansă. Vor fi regăsite cândva, dar cu mari dificultăți. Evoluția mijloacelor de informare nu permite încă informației să evolueze cu adevărat... Din contră... Ceea ce dă impresia unei anumite stagnări... Căci operele premiate sau lansate sunt adesea penibile, mediocre. Sigur, există și scriitori care stârnesc pasiuni, pe merit. Dar le
Michel Butor: - "Scriu mereu contra uitării" by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/15820_a_17145]
-
și au fost depunctați dacă n-au ales-o pe aceea din barem, care însă nu coincidea totdeauna cu cea din dicționar și îndrumare lexicale. Profesorii cu pricina trebuiau depunctați la indemnizație ei înșiși sau trimiși la examen. Acestea sînt dificultățile reale, nu emisiunile în maghiară sau numele de firme. Vagul aer xenofob al proiectului de lege e îngrijorător. Cum se autosesizează Parchetul General O atitudine constant antiamericană observăm la editorialiștii cronicii române, ziar apropiat Puterii, dar care face un joc
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15848_a_17173]
-
dramatism conflictului. Iorgovan, fiul de bogătan, nu poate trece peste condiția sa socială pentru a se căsători cu Simina, fată săracă, deși dragostea îi chinuie mistuitor. Iar Simina, deși îl iubește, înțelege că între ei e o barieră puternic fortificată. Dificultatea i-o tălmăcește tatăl ei, cînd o previne: "Nu te face, fata mea, pui de cuc în cuib de cioară - urmă el peste puțin - că nu-ți este firea pentru aceasta. Tu ai durmit astă-noapte aci, întinsă pe un braț
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
Deci, spre normalitate. Cei care se ocupă de destinele culturii noastre sînt obligați, moral și profesional, să fie călăuzele unor itinerarii pe care le descoperim, din păcate, abia la începutul secolului XXI. Mulți dintre ei dau semne că au ceva dificultăți în a înțelege ceea ce este evident și atît de transparent. Gesturi, decizii, prea multe gafe, prea multe persoane cu o mentalitate datată, angrenată și uzată în alt sistem de gîndire, dețin frîiele puterii culturale în acest timp dinamic, grabnic mișcătoriu
Spre Europa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15910_a_17235]
-
ai noștri, Osman, atașatul militar al Turciei, ministrul Portugaliei și contesa Macédo. În sfîrșit, interlocutorul meu mi-a propus într-o zi să ne plimbăm împreună. Peregrinările noastre au devenit curînd niște curse nebunești. Însoțitorul meu ba mergea cu oarecare dificultate, ba se deplasa cu o asemenea viteză încît, în ciuda tinereții mele, abia de reușeam să mă țin după el. Cînd se oprea, deschidea furios cartea, pe urmă o închidea și dădea cu ea de pămînt. Apoi le-a venit rîndul
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
a institui un control deplin asupra vieții publice din țară, mai scriu cele două ziare, citînd studiul amintit. Rolul de cenzor al partidului de guvernămînt a rămas pe umerii presei mai spune "Oxford Analytica", întregind acest tablou. Cunoscute fiind însă dificultățile economice prin care trece presa, se naște pe bună dreptate întrebarea în ce măsură poate ea îndeplini serios și sistematic un asemenea rol? * Îngrijorător e faptul că opoziția democratică nu dă semne de întărire și că mesajele ei nu au ecou în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15913_a_17238]
-
jumătate și a ajuns la 600 de numere. Vîrsta unei reviste se împlinește în numere și, ținînd cont că, din varii motive, multe publicații dispar înainte de a cumula "rotundele" demne de sărbătorit, "22" merită felicitări pentru felul cum trece peste dificultăți și își păstrează cititorii datorită colaboratorilor de marcă. În chip de laudă colegială, Cronicarul mărturisește că uneori e gelos: și-ar fi dorit în paginile noastre anumite materiale cu teme literare. De pildă eseul memorabil al lui Mircea Martin, de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15894_a_17219]
-
traiectorie zbuciumată (inițiat cu succes în anii '50, desființat în deceniul următor din motive de culise, reînființat după 1990 cu organizare precară și rezultate pe măsură), el este în fine relansat. Numărul celor înscriși nu este foarte mare, doar suficient; dificultatea repertoriului cu o paletă largă de stiluri, cu piese impuse și mai ales biografia sa haotică explică de ce nu este încă mai frecventat. Altfel, listele celor înscriși la cele trei secții arată, asemenea tuturor competițiilor actuale, preponderența numerică (în afară de cea
Festivalul Internațional "George Enescu" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15925_a_17250]
-
ar fi și mai... alternative)? Nu punem aceste întrebări, pentru că nimeni n-ar putea răspunde la ele. O să (ne) întrebăm - mai încolo - cui servește o asemenea decizie. Până atunci, să amintim argumentul d-nei ministru: mulți profesori s-au plâns de dificultatea de a alege între un număr (excesiv de) mare de manuale. Dificultatea aceasta - reală - are două cauze: una obiectivă (ușor remediabilă, dacă manualele sunt puse din timp la dispoziție pentru consultare) și alta subiectivă, care ține de mentalitatea lui Farfuridi, conform
Cui folosește pasul înapoi? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/15931_a_17256]
-
n-ar putea răspunde la ele. O să (ne) întrebăm - mai încolo - cui servește o asemenea decizie. Până atunci, să amintim argumentul d-nei ministru: mulți profesori s-au plâns de dificultatea de a alege între un număr (excesiv de) mare de manuale. Dificultatea aceasta - reală - are două cauze: una obiectivă (ușor remediabilă, dacă manualele sunt puse din timp la dispoziție pentru consultare) și alta subiectivă, care ține de mentalitatea lui Farfuridi, conform căreia ar trebui ca învățământul "ori să se revizuiască șcitește: reformezeț
Cui folosește pasul înapoi? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/15931_a_17256]
-
lung este făcut din pași. Care sînt primii trei pași pe care i-ați face pentru traducerea literaturii române? Dacă aș ști care e primul, probabil că aș putea să închipui mult mai mult de trei... Și, probabil, tot atîtea dificultăți, impedimente. Nu am nici o competență în această materie, dar mă întreb dacă cei care o au, cel puțin pe hîrtie, fac ceva... Probabil că, mai degrabă nu! În La Revoluția Română scrieți, cu ironie, că vă îndepliniți o datorie față de
Dumitru Radu Popa: "Sansele nu se asteaptă ca o pară mălăiată" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15907_a_17232]
-
cultură ARHIPELAG din Deva (nr. 1-2 din 2001) despre greutățile editării de publicații de acest fel în condițiile schimbărilor de echipe din Inspectoratele (azi Direcțiile) județene de cultură ori din Minister. Cum le cunoaștem noi înșine, vai, prea bine, aceste dificultăți nefiind deloc specifice Arhipelagului, sîntem foarte sensibili la mărturisirile amare ale redactorului-șef. Unde punem faptul că tot din Deva a venit și măreața idee a clonării Coloanei lui Brâncuși. Să fii la mîna unui prefect cu astfel de idei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
sau mai tânăra Angela Drăghicescu și mulți alții răspândiți în lume. Dar spre deosebire de legendara asprime a Maestrei - uneori greu de suportat - Josette Hârsu a adus în practica ei pedagogică - fără să se abată de la ordinea asumată - blândețe, răbdare, îngăduință față de dificultățile studiului, creînd un climat de încredere în forțele proprii. Iar cele aproape două decenii de solistică de la începuturi i-au fost utile în comunicarea experienței de scenă. Pe vremuri, între studenții claselor de pian exista o demarcație - artificială desigur - între
Oameni care sunt by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15969_a_17294]
-
se încheie odată cu programul fiecărui canal: la 1 noaptea, dar și la 6.30, în dimineața zilei următoare. Ceea ce poate părea o simplă convenție, presupunînd chiar o oarecare neglijență în privința proprietății termenilor, reflectă în fond un fenomen mai complex - al dificultății segmentării temporale, al capcanei denumirilor similare care ascund de fapt tradiții și semnificații non-echivalente. Deosebirile dintre diviziunile temporale din diferite limbi, sau chiar, în interiorul aceleiași limbi, din diverse tradiții regionale, deosebirile dintre un uz "tehnic" și unul curent, mai puțin
Seara by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15953_a_17278]
-
ei în România, vedem cu ochiul liber că talentul nu înseamnă nimic, de la un punct încolo, dacă nu este alimentat cu luciditate, cu o muncă imensă și continuă, cu speranță și nebunie, cu mentalitatea învingătorului, indiferent de context și de dificultățile competiției, cu motivația de a te explora mereu, de a te autoevalua și de a-ți defini miza și reperele profesiunii. Marcel Iureș n-a avut un traseu lin. Diferitele obstacole aruncate pe drumul său au fost percepute ca trepte
Oglinda ovală by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15955_a_17280]