2,835 matches
-
consumului emulativ - formă a consumului ostentativ<footnote Venera Cristina Rîndașu, Economia comerțului, Editura Mirton, Timișoara, 2005, pp. 25-26. footnote>. Totul devine o luptă de obținere a banilor necesari pentru „achiziționarea imaginii”. Anomia și consumul de efect se manifestă atunci când există discrepanțe între normele instituțiilor și dorințele oamenilor. Deci, anomia se referă la situația în care normele sociale își pierd autoritatea în fața individului, fapt care conduce, în cele din urmă, la o instabilitate a identității acestuia. Într-o societate fără instituții flexibile
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
consumului emulativ - formă a consumului ostentativ<footnote Venera Cristina Rîndașu, Economia comerțului, Editura Mirton, Timișoara, 2005, pp. 25-26. footnote>. Totul devine o luptă de obținere a banilor necesari pentru „achiziționarea imaginii”. Anomia și consumul de efect se manifestă atunci când există discrepanțe între normele instituțiilor și dorințele oamenilor. Deci, anomia se referă la situația în care normele sociale își pierd autoritatea în fața individului, fapt care conduce, în cele din urmă, la o instabilitate a identității acestuia. Într-o societate fără instituții flexibile
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
ființă în anul 1975 și care are ca principal obiectiv reducerea decalajelor dintre gradul de dezvoltare a diferitelor regiuni ale Uniunii Europene. Mai concret spus, conform politicii regionale a Comisiei Europene, acest obiectiv se traduce prin eliminarea dezechilibrelor și a discrepanțelor dintre diferitele regiuni europene, prin orientarea resurselor pentru<footnote http://ec.europa.eu/regional policy/thefunds/regional/index ro.cfm footnote>: ajutoare financiare directe pentru investiții în companii (cu precădere IMM-uri) în vederea diminuării șomajului prin crearea de noi locuri de muncă
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
amploarea (amplitudinea) oscilațiilor, să contribuie la realizarea unei stabilități (relative) a sistemului. Astfel, au fost instituite diverse forme de previzionare, prognozare, planificare sau programare a economiei în ansamblu, pe baza unor strategii bine fundamentate, prin care să se sesizeze măsura discrepanțelor existente între cerere și ofertă, între costuri și prețuri și, mai ales, între prețuri și puterea de cumpărare. Procesul îndelungat de formare și dezvoltare a pieței, ca mecanism economic, a parcurs etape și căi diferite, caracterizate de o serie de
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
cu oameni săraci). Se discută despre echitate și justiție socială, redistribuirea venitului și inegalitățile asociate acesteia. Există o pleiadă de economiști clasici (printre care Vilfredo Pareto) care se referă la găsirea unor curbe generale privind polarizarea veniturilor în societate și discrepanțele dintre venituri. Despre miracolul german s-a scris mult, iar măsurile de politică economică s-au axat pe coordonatele politicii lui Erhardt. Pentru România însă, problema rămâne deschisă. S-a propus o reformă de tip german (Theodor Stolojan) ori s-
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
metoda științifică nu este problema cea mai importantă. Cum pot lua participanții cele mai bune decizii, dacă nu se pot baza pe cunoaștere? Aceasta e întrebarea esențială. Distanța dintre percepție și realitate este inevitabilă și va cauza, probabil, o oarecare discrepanță între rezultate și așteptări. Cum poate fi redusă la minimum este problema care m-a preocupat atât în teorie, cât și în practică. în acest context schema lui Popper mi s-a părut revelatoare. El demonstrează chiar că în științele
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
ar fi dovedit falsă, deoarece, conform schemei lui Popper, un singur exemplu este suficient pentru a falsifica o teorie. Dar postulatul failibilității radicale nu e o teorie științifică, ci o ipoteză de lucru și, ca atare, funcționează foarte bine, evidențiind discrepanța dintre realitate și percepția participanților asupra ei și scoțând în evidență concepțiile greșite ca fiind factori cauzali în istorie. Aceasta duce la o interpretare particulară a istoriei, care poate fi revelatoare, ca în momentul de față. Pentru mine, lupta împotriva
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
ideea morții, pentru că ea presupune anihilarea însăși a conștiinței. Moartea face ca toate ideile noastre, inclusiv cele referitoare la realitate sau la sine, să dispară. Este o anatemă, ceva care nu poate fi nici măcar contemplat. Dar descoperirea că există o discrepanță inerentă între lumea ca atare și viziunea noastră asupra ei pune problema într-o nouă lumină. Ideea morții nu reprezintă același lucru ca moartea în sine. Ideea morții implică negarea conștiinței, pe când moartea nu e negarea vieții, ci urmarea sa
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
inițial se autoconsolidează, după care se își dăunează în final. Am utilizat aceeași abordare în cazul absenței schimbării, justificând-o prin argumentul că lipsa schimbării, în loc să fie o expresie a echilibrului, este și o condiție a dezechilibrului caracterizat de o discrepanță uriașă între percepțiile dominante și condițiile reale și că ele sunt într-o interacțiune reflexivă. Eram de părere că lipsa schimbării se poate autoconsolida și ea la început, apoi se autodistruge. Să luăm următorul fragment: într-o societate închisă, dogma
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
reformă a sporit. Am argumentat mai departe că reforma accelerează procesul dezintegrării, introducând sau legitimând alternative într-un moment în care supraviețuirea sistemului depinde de lipsa alternativelor. Acestea din urmă pun probleme și subminează autoritatea; ele nu numai că dezvăluie discrepanțele dintre structurile existente, ci le și accentuează utilizând resursele mai avantajos. O economie planificată nu poate evita o alocare inadecvată a resurselor: dacă acordăm o posibilitate minimă de alegere, lipsurile vor deveni și mai pronunțate. Mai mult, profiturile care pot
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
tehnicile de obținere a probelor pot fi aplicate În mod individual sau pot fi coroborate, pentru a se putea observa anumite corelații sau inconsecvențe la nivelul informațiilor obținute. Utilizarea probelor de audit din mai multe surse distincte poate semnala eventuale discrepanțe sau faptul că un element individual al unei probe nu este credibil, precum și faptul că o probă de audit obținută dintr-o sursă nu este consecventă cu proba obținută din altă sursă. Auditorul financiar trebuie să coroboreze ansamblul elementelor probante
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
Analiza poveștii ca întreg ar putea fi pusă în evidență și deperspectiva personală a cercetătorilor, ca și de impresiile lor evaluative. Sensibilitatea cititorului - de pildă, la detalii și la gradul de emotivitate cu care este descrisă fiecare dintre etape sau discrepanțele existente între diversele descrieri ale aceleiași etape - ar putea oferi de asemenea piste importante de cercetare. Această demonstrație de analiză holistă a formei utilizează un subgrup al eșantionului mare, și anume interviuri cu 22 de adulți în vârstă de 42
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
încercări și erori este reprezentată grafic printr-o linie ondulată (figura 5.5) Figura 5.4. Moratoriu Figura 5.5. Încercări și erori Pe măsură ce analizam amintirile din perioada tinereții, devenea din ce în ce mai greu să stabilesc un grafic-prototip pentru toți intervievații. Dincolo de discrepanțele dintre poveștile individuale și de departajarea pe care am făcut-o mai sus între cele trei tipuri structurale, a început totuși să se contureze un grafic distinct, în cazul subiecților de gen masculin. Acest grup este cel mai bine reprezentat
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
neînțelegerilor părinți - cadre didactice, cu atât mai mult cu cât părinții se consideră inferiori la acest capitol cadrului didactic. Ascendentul de cultură constituie un factor de asimetrie normală a relației amintite. Profesorul însă nu trebuie să exacerbeze rolul acestei eventuale discrepanțe, făcând tot posibilul ca dezechilibrul de cultură să se transforme, printr-o chibzuită cumpătare, într-un raport echitabil. Toate fenomenele anterior amintite trebuie să reprezinte, la nivelul pregătirii inițiale a cadrului didactic, elemente de formare și dezvoltare profesională pentru un
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
dar și la cele ale unei cunoașteri mai puțin raționale. Într-un mod mai marcat polemic, Susan Sontag a avansat chiar ipoteza potrivit căreia interpretarea în general nu ar fi altceva decât o strategie radicală, culpabilă tocmai pentru că presupune o „discrepanță între semnificația limpede a textului și cerințele unor cititori (ulteriori)”118. Faptul că interpretarea apare pentru prima dată în cultura antichității clasice târzii, când puterea și credibilitatea mitului fuseseră înfrânte de viziunea „realistă” asupra lumii, este pentru Susan Sontag un
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
său: în „fabulă” și în „ficțiune”. Vom încerca să explicăm pe larg în cele ce urmează modul de funcționare al acestui mecanism în doi timpi (de altfel tentative în acest sens au mai existat, și nu puține), pornind tocmai de la discrepanța dintre un nivel literal, mimetic în sensul propriu, de bază, al termenului, și un nivel pe care l-am putea numi „metamimetic” (întrucât ține, în mod evident, de conștientizarea și problematizarea procedeelor respective, cu alte cuvinte de sfera „metareprezentării”). De
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
drept automistificări conștiente, întrucât au cel mai adesea un caracter proiectiv sau deziderativ; din nevoia de autolegitimare autorii lor recurg frecvent la strategii și subterfugii, nu de puține ori chestionabile, iar la o confruntare, fie și superficială, cu practica literară discrepanțele sunt mai mult decât evidente. Însă, pe de altă parte, nu se poate contesta evidența, că, în genere, apropierea de concret și de praxis implică, în mod necesar, o doză considerabilă de relativism, cu alte cuvinte abandonarea treptată a criteriilor
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
avantajează lucrătorii albi, bărbați, care au avut mai mult acces la calificări. În SUA, de exemplu, pe această cale s-a descoperit că sunt încălcate drepturile civilexe "„drepturicivile" referitoare la nediscriminarea în muncă și că statulxe "„stat" trebuie să elimine discrepanțele de salarizare. O salarizare egală la valoare comparabilă creează femeilor posibilitatea de a nu depinde de bărbați și ar eradica sărăcia femeilor salariate, inclusiv în România actuală. 2.4. Critici ale marxismului și feminismului marxisttc "2.4. Critici ale marxismului
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
patriarhală discreționară în ambele sfere. Există însă și câștiguri în privința tratării femeilor, relațiilor de gen și creșterii copiilor. Comunismulxe "„comunism" a încurajat un tip de egalitarism, a implicat statulxe "„stat" în creșterea copiilor generalizând creșele și grădinițele, a scăzut dramatic discrepanțele de venit, a încurajat participarea femeilor la organisme de decizie prin sistem de cotexe "„cote", procedând însă prin contraselecție (alegerea femeilor după criteriul fidelității față de partid, și nu al calităților lor profesionale, procedură care a fost aplicată de altfel și
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
bune În unele țări, modelul e criticat de unii specialiști care nu consideră constituirea unei clase speciale Într-o școală obișnuită drept o integrare reală; În același timp, practica a demonstrat dificultatea aplicării unui program de integrare după acest model: discrepanța dintre clasele obișnuite și clasa specială se accentuează, timpul efectiv În care elevii normali și cei cu cerințe speciale relaționează direct este destul de redus (În cele mai multe cazuri, acest timp se reduce la durata pauzelor dintre activitățile școlare), iar În condițiile
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
pe plan aspirațional, ca principii ideatice, ci pe cel al traducerii axiologicului în comportamente efective.) Practicarea unor asemenea valori este strâns condiționată, deși nu în mod necesar și automat, de siguranța economică. Ceea ce face ca în interiorul societăților să existe mari discrepanțe între clase și grupuri sociale, în ceea ce privește conținutul axiologicului postmodern și mai ales în transpunerea lui în conduite concrete; dar și între țări, pe ansamblu, ca valoare statistică. Admițând un continuum de la „foarte puțin” practicate la „foarte mult”, țara noastră s-
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în care îi atribuim prețuirea față de noi: ne place de cei care credem că ne plac. Funcționează, așadar, principiul reciprocității prețuirii. Indivizii sunt însă atenți nu numai la asemănările sursei cu persoana și statutul lor, ci și la asemănarea și discrepanța dintre aceasta și grupul de referință (reperul valoric, normativ al indivizilor), care poate coincide sau nu cu cel de apartenență. Este vorba aici nu atât de ceilalți membri ai grupului, cât de normele grupului. Tendința indivizilor de conformare la normele
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
b. Educația și persuasiunea urmăresc expres inducerea și schimbarea unor atitudini, dar cele mai multe atitudini le achiziționăm și le transformăm în mod spontan. Psihologia socială spune că una dintre cauzele principale ale schimbării atitudinale în viața de zi cu zi este discrepanța ce apare între diferitele elemente cognitive, evaluative și comportamentale. În cadrul ei s-au dezvoltat mai multe demersuri teoretice. Teoria balansării se referă la discordanțele ce apar între evaluări (îl apreciez pe A și îl dezapreciez pe B, dar știu că
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
s-au dezvoltat mai multe demersuri teoretice. Teoria balansării se referă la discordanțele ce apar între evaluări (îl apreciez pe A și îl dezapreciez pe B, dar știu că A îl apreciază pe B). Teoria congruenței s-a concentrat asupra discrepanțelor între informațiile deținute de subiect și componenta afectiv-evaluativă a atitudinii, scoțând în evidență că nu numai cunoștințele despre ceva determină evaluări specifice (știu că cineva face lucruri bune, deci e de apreciat), dar și o anume evaluare determină însușirea de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
știu că cineva face lucruri bune, deci e de apreciat), dar și o anume evaluare determină însușirea de cunoștințe selective (plăcându-mi de cineva, caut și rețin date despre el dacă îl avantajează, și invers). Teoria disonanței cognitive aanalizat efectele discrepanței dintre atitudine și comportament. E important de reținutînsă că în oricare dintre aceste demersuri și situații (discordanță evaluări-evaluări, discordanță cunoștințe-evaluări, discordanță atitudine-comportament), până la urmă incongruența este la nivel mental, deci de ordin cognitiv. De aceea, expresia mai frecventă pentru toate
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]