65,790 matches
-
bieților iepurași "cu sânge pe botic", oricât ar fi de dramatică, pălește, pentru mine, în fața realității "aurolacilor" ce dorm în găurile de canal. În povestea clasică Scufița Roșie, personajul înspăimântător mi s-a părut întotdeauna lupul, nu vânătorul. Drept urmare, lunga discuție în jurul partidelor de "asasinat în masă" la care se dedau mărimile zilei mi se pare cu totul exagerată. Aș nuanța, însă, într-un punct, și anume, în cel esențial: cine și de ce vânează? Or, aici încep problemele. În orice societate
Apa și țarcul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12018_a_13343]
-
de biografia lui Vermeer, Fata cu cercel de perlă (Polirom, 2002), eroina principală să se mărite cu un măcelar. Trăim mereu cu spaima de moarte și orice ins care caută scurtături spre ea ne crează o stare de inconfort. În discuțiile prilejuite de măcelul de la Balc, mă mir că nimeni n-a invocat bestialitatea meseriei de pescar. Să smucești firul de nailon la capătul căruia se află un cârlig de oțel înfipt în cartilagiile fine ale gurii unui biet pește mi
Apa și țarcul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12018_a_13343]
-
instituție în sine a teatrului românesc. Am stat de vorbă, la fel, onest, seară de seară, cu Gelu Colceag, profesorul coordonator al acestei serii, inițiatorul acestui tip de experiment. Și-a susținut studenții pînă la capăt, a simțit sincer nevoia discuțiilor relaxate, constructive, discuții care ne reamintesc mereu, sau ar trebui să o facă, că nu sîntem unii de o parte și alții de cealaltă a baricadei percepției, receptării teatrului. I-am văzut emoționați și fericiți pe doi dintre profesorii cu
Șase nopți cu Casandra (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12010_a_13335]
-
a teatrului românesc. Am stat de vorbă, la fel, onest, seară de seară, cu Gelu Colceag, profesorul coordonator al acestei serii, inițiatorul acestui tip de experiment. Și-a susținut studenții pînă la capăt, a simțit sincer nevoia discuțiilor relaxate, constructive, discuții care ne reamintesc mereu, sau ar trebui să o facă, că nu sîntem unii de o parte și alții de cealaltă a baricadei percepției, receptării teatrului. I-am văzut emoționați și fericiți pe doi dintre profesorii cu care au lucrat
Șase nopți cu Casandra (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12010_a_13335]
-
și nu prea reacția lui Valentin Nicolau după ce a aflat de scrisoarea lui Radu Călin Cristea. Mă miră în măsura în care actualul președinte al TVR se face că uită că orice candidatură la funcția pe care o ocupă el în prezent presupune discuții care încep dinainte de expirarea mandatului președintelui în funcție. Nu mă miră, deoarece și Valentin Nicolau suferă, se pare, de sindromul alegerii pe viață într-o funcție cu mandat limitat și cu vot politic. Mai există însă o explicație mai simplă
O mare excepție: Radu Călin Cristea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12037_a_13362]
-
Ion Barbu, iar Radu Andriescu începe un serial despre Noul val al poeziei ruse și poeții beat. Cităm din articolul lui George Onofrei intitulat Jurnalistul român între presiune și obediență, consonant cu interviul luat lui Robert Turcescu, dar aducând în discuție posibile cauze pentru deschiderea spre compromis a ziariștilor români: "LA 15 ani de la Revoluție, cu mici excepții, jurnalistul român nu pare să alerge după o moralitate sănătoasă, atâta vreme cât veniturile sale sunt atât de mici... Din punct de vedere social, au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12038_a_13363]
-
Pavel Șușară In contextul discuțiilor despre Muzeul Național de Artă Contemporană, este extrem de utilă o rememorare a evenimentelor artistice, dar și a tentativelor de analiză a fenomenului, deja consumate în spațiul cultural românesc, evenimente care au încercat, la rîndul lor, să pună în dicuție principii
Arta contemporană între atitudini și medii noi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12035_a_13360]
-
pe care MNAC-ul l-a declanșat prin instrumentarea unui scenariu cvasimagic, reactualizarea expoziției de la Cetatea Câlnic, expoziție realizată tocmai pentru a pune în valoare spațiul pasiv, adică cetatea însăși, este mai mult decît semnificativă. Cum la fel de semnificativă este orice discuție ce privește noile experiențe tehnice și de limbaj care se consumă de cîteva decenii în lume și care, în ultimii ani, au căpătat și în spațiul românesc o importanță indiscutabilă. Situl ca exponat xpresiile alternative și activismul social pe care
Arta contemporană între atitudini și medii noi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12035_a_13360]
-
această expoziție e căt se poate de explicabil, pînă la un punct. După sanctificarea lui Ștefan cel Mare BOR nu mai poate rămîne indiferentă față de expozițiile laice care îl au ca subiect pe proaspătul sfînt. Aici intrăm însă într-o discuție ceva mai complicată. Dacă Biserica Ortodoxă sanctifică pe cineva, personaj istoric, el nu mai poate fi tratat și în fosta sa calitate, de laic? Să ne amintim că trecerea lui ?tefan în rîndul sfinților a provocat diverse nedumeriri, din cauza a
Scandalul lui Fane by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12057_a_13382]
-
și Mircea Cărtărescu, Neagu Djuvara și Gabriel Liiceanu sunt percepuți drept clasici în viață, ei tot autori români se cheamă. În al doilea rând, este de văzut dacă nu cumva domnul Breban se referă exclusiv la romancieri și scoate din discuție restul autorilor. Chiar și așa însă, e cel puțin inelegant să treci sub tăcere cartea lui Gheorghe Crăciun, Pupa Russa, apărută la Humanitas și întâmpinată excelent de critică. În al treilea rând, căinând absența elementului indigen din portofoliul Humanitas, Nicolae
Controverse - Pornind de la o frază pripită by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/12059_a_13384]
-
pe Constanța Ghițulescu, autoarea premiată a memorabilului studiu În șalvari și cu ișlic, dacă Humanitas dă sau nu credit vocilor proaspete care știu să scrie și au ce să spună. De asemenea, nu i-ar strica domnului Breban o mică discuție cu Sonia Cristina Stan și Mălin Bot, doi ziariști pe cât de tineri, pe atât de incisivi, cu ajutorul cărora Humanitas a lansat o colecție rezervată oamenilor din presă. Iar demersurile nu se opresc aici. În editură se află deja câteva manuscrise
Controverse - Pornind de la o frază pripită by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/12059_a_13384]
-
edițiile Arghezi și Odobescu). Desigur, istoricii literari activi sunt mai mulți, într-o copleșitoare majoritate din generațiile mai vârstnice. Dar nu la o situație generală vreau să mă refer, deși condiția extrem de ingrată a istoriei literare, azi, ar merita o discuție separată. Moștenirea lăsată de Zigu Ornea ne stimulează în acest sens. Nu cred că e exagerat să afirm că istoria literară se află în cel mai grav impas din evoluția ei, prin comparație cu critica și teoria literară. Se vede
Gestiunea patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12069_a_13394]
-
edițiilor critice din opera marilor clasici (acolo unde e cazul). E de asemenea de meditat la starea dicționarelor, a antologiilor și a bibliografiilor, ca indispensabile instrumente de lucru și ca mijloace de orientare pentru un public debusolat. Subiecte potrivite de discuție sunt și edițiile critice întrerupte (foarte multe), edițiile critice care merg bine (prea puține), edițiile critice încheiate (unele trebuie reluate), edițiile critice necesar a fi demarate (din opera scriitorilor contemporani clasicizați). Se pot reactiva periodic interogații privitoare la opera unor
Gestiunea patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12069_a_13394]
-
ca -ii (cu doi i sonanți)". Regula specială era constituită "ca să evităm prezența a trei i consecutivi, care chiar la pronunțare par incomozi (sau neeufonici). De aceea mulți dintre noi și spun, nu numai scriu, iei " (p. 80-81). Toată această discuție pune în evidență un singur lucru: în fond, scriem și pronunțăm teoriei - nu teoriii (cu doi i în rostire) nu dintr-o presiune clară a uzului sau dintr-un principiu rațional și analogic (dimpotrivă, analogia și regularitatea sistemului ar fi
Normă și eufonie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12072_a_13397]
-
zonă în care contraexemplele l-ar așeza pe sociologul și criticul M. Ralea într-o poziție mai puțin favorabilă. Nu este cazul. Important este studiul său din 1927, De ce nu avem roman?, studiu pe care Al. Săndulescu îl ia în discuție reținând motivele care pot sta în picioare, și surdinizându-le pe cele mai pripite. Această problematică merită contextualizată - și a fost - într-un demers mai amplu, cum este antologia de Aurel Sasu și Maria Vartic, Bătălia pentru roman. Mai merită citit
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
-
o constituie moderatorii TV: "tolomacul de Tabără, tăntălăul de C. Ștefănescu, dulgherul M. Dinu, cu fața aia a lui apoasă și complet lipsită de vreo expresie, și acest spanac congelat de Morărel. Firește (s.n.), este o vreme neprielnică lecturii și discuțiilor inteligente și cu miez". Făcînd dovada lecturilor dar mai ales a inteligenței sale, N.I. dă drumul necontrolat unui șuvoi din care nu se poate înțelege decît că mult mai trebuie să sufere, săracul: "Astfel lîngă debilul Pîrțachievici stătu în poziție
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12099_a_13424]
-
un job într-o editură, un interesant articol semnat de Anne Crignon. Jurnalista pleacă de la ideea că există o fascinație pentru mediul elitist editorial, tinerii închipuindu-și că vor avea de a face cu scriitori străluciți și vor purta febrile discuții intelectuale. Lecția nr. 1 - spune ea - e să te debarasezi de fantasme. Munca de editare nu se reduce la literatură, care reprezintă doar 20% din producție. E mai ușor să pătrunzi la "Hachette scolaire" decît la "Gallimard" sau "Grasset". Nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12099_a_13424]
-
e suprema terapie a tragediei evenimențiale" (p. 47). Dan C. Mihăilescu are, ca nimeni altul în critica românească, vocația etalării unor nesfîrșite serii referențiale, aparent paradoxale, dar care reușesc de fiecare dată să surprindă de minune specificitatea operei aflate în discuție. Chiar dacă în felul acesta el lasă impresia că bate cîmpii sub narcoza marii culturi, se observă adesea că aceste dezvoltări rizomice care țin mai degrabă de proză decît de critica literară pot spune mai multe despre o carte decît multe
My Way by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12104_a_13429]
-
Mă întreb și astăzi ce ar fi reținut din această confruntare publicul din România, unde romanul a trecut mai degrabă neobservat.) în Ușa interzisă Gabriel Liiceanu nu poate înțelege, așa cum am văzut, "refuzul orgolios al coabitării în suferință". Bazîndu-mă pe discuțiile avute cu unii interlocutori ai mei, nu puțini, pe această temă, înclin să cred că dacă evreii consideră în general inacceptabilă analogia (sau însăși comparația) dintre tragedia Holocaustului și aceea a Gulagului, este în bună măsură din rațiuni pragmatice mai
Coarda care vibrează by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12132_a_13457]
-
lui Borges mai ageri decât privirea dvs. drăcească? am exclamat eu cu impertinență oarecum jucată. - Sunteți ironic? mă întrebă dracul ridicând din sprânceana lui incredibil de stufoasă. - Data trecută am vorbit și despre ironie. Mă gândeam că am putea înnoda discuția noastră de aici. Unde vă e umorul? - Mă scuzați, se întâmplă. Astăzi nu prea sunt în cazanele mele. Aș prefera un umor ceva mai negru, or hazul dvs. livresc e în afara oricăror... orori, spuse pocitania și coada lui căzută se
Orori între copertele Bibliotecii Iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12103_a_13428]
-
din temnița orelor și a zilelor nu există scăpare", iar "ziua de ieri nu înseamnă pentru noi doar un plus de oboseală, ea face din noi alți oameni, diferiți de ceea ce eram înainte de sinistrul pe care-l reprezintă." De aici, discuția absolut necesară despre Memorie, ale cărei legi sînt "supuse legilor mai generale ale obișnuinței". (Definirea obișnuinței de către Beckett anunță, în nuce, poetul dramatic de mai tîrziu: "Obișnuință e lestul care înlănțuie cîinele de propria-i vomă. Respirația e obișnuință. Viața
Du côté de chez Proust by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/12120_a_13445]
-
am sentimentul că în spațiul literar românesc unii încă vă judecă literatura cu o încrîncenare nefirească, avînd în vedere că e vorba totuși de o operă de ficțiune. Dintre volumele pe care le-ați publicat, romanul Sigma a produs cele mai multe discuții, dar, după cum zicea Marius Chivu în cronica din Revista 22, pentru destinul romanului, un scandal - fie el și literar - e binevenit. Așadar, vă rog să îmi spuneți care este miza acestui roman? Care este mesajul său? A.E.: Încerc să
Alexandru Ecovoiu "Fiecare personaj are ceva din mine" by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Journalistic/12113_a_13438]
-
săi despre Sigma în termeni adecvați... Nu au fost, desigur, de acord cu tot ceea ce am afirmat sau contestat în roman, dar, buni cunoscători de texte teologice, nu au văzut o erezie într-o ficțiune, ci, dimpotrivă, o punere în discuție a unor secțiuni nu tocmai limpezi din Noul Testament. Într-o dezbatere cu public, avînd drept obiect Sigma, cunoscutul filozof Mihai Șora a avut cuvinte cu totul deosebite despre carte, literar și etic. Romanul are o acțiune care se desfășoară pe
Alexandru Ecovoiu "Fiecare personaj are ceva din mine" by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Journalistic/12113_a_13438]
-
peste cîteva zile, la o manifestare culturală - nici nu a vrut să atingă cartea, atunci cînd i-am oferit-o. A avut grijă să-mi și blocheze cîteva culoare, în spațiul literar de acolo, atunci cînd am fost adus în discuție. Am fost anunțat - după lansare - că, în ședință de redacție, Le Monde a hotărît să rezerve, într-un număr al lunii următoare, un spațiu în care să fie comentate cărțile mele. Cineva - din afara staff-ului publicației - folosind un prilej, a
Alexandru Ecovoiu "Fiecare personaj are ceva din mine" by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Journalistic/12113_a_13438]
-
dinainte și după '90. Deci! Să începem cu... începutul, adică cu "autorul" și apoi să trecem la "operă". Vă propun un dialog care nu are un plan stabilit a priori dar care, sper, se va structura pe măsură ce vom înainta în discuția noastră...Sînteți un scriitor cunoscut și afirmat: romancier, scenarist, eseist, dramaturg, publicist, fotograf... Ați avut succes în România și în Franța și ați luat mai multe premii și "titluri onorifice" în țară și Occident. Ați debutat cu romanul "Ultimii" în
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]