4,704 matches
-
unor crize multiple, agravate de colapsul economic și de eșecul propagandistic al "Epocii de Aur". Dar școala a dovedit o remarcabilă capacitate de rezistență și de auto-generare. Cea mai spectaculoasă modificare pe care a promovat-o a fost de natură discursivă. La doar câteva zile după prăbușirea dictaturii lui Nicolae Ceaușescu, elogiul necondiționat al regimului dispărea fără urmă din școli. În locul său se instala, la fel de acaparator, un blam total, extins asupra întregii perioade comuniste. De altfel, dincolo de nevoia unei negări în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
30. Există deci pericolul unui nesfârșit joc de reflectări incontrolabile 31, capabil să reducă "memoria trecutului la istoria imaginilor sale"32. Avizați sau nu de posibilele excese 33, istoricii au dovedit însă că știu să profite de potențialul analitic și discursiv al studiilor de memorie 34, renovând cu succes lumea celor care își recunosc nevoia de trecut. Memoria de uz didactic Școala a fost un subiect de neocolit pentru cercetătorii memoriei, motivați și de controversele pe tema cunoștințelor de istorie oferite
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
politice post-comuniste și de crizele internaționale din ultimele două decenii. Permanentizarea acestei supravegheri internaționale asupra cărților școlare a ridicat totuși nivelul lor didactic. Dar nu a reușit să le altereze funcția identitară, căci manualul este, în continuare, construit pe diferențierea discursivă a unui grup față de altele (fie ele state, etnii, confesiuni etc.). Iar delimitarea de celălalt presupune, inevitabil, apelul la ficțiune, la ierarhizări avantajoase, la sentimente și resentimente 72 greu de înlăturat. În cazul românesc, manualele au fost supuse celor mai
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Manualele care au ales această variantă narativă subliniau faptul că: "românii au început din nou lupta, au curățit țara de dușmani și au întins hotarele vechi până la marginile locuite de neamul românesc"79. Jocurile diplomatice au solicitat contemporanilor o reașezare discursivă permanentă în aria intereselor generale ale Antantei. Relația României cu aliații a fost constant supradimensionată propagandistic, din rațiuni politice și economice mult mai presante decât cele strict militare. Această componentă retorică de uz extern a intrat, mult simplificată, și în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de după Marele Război. Neavând răgazul să detalieze în toate consecințele sale această afirmație, s-a mulțumit să îl considere un "fals război"90. Dar nu luptele în sine, ci prezentarea lor ulterioară par să fie cauza atâtor incoerențe și omisiuni discursive, la limita falsului. De altfel, cultura istorică românească nici nu l-a plasat întru totul după noiembrie 1918 cât, mai curând, în afara Primului Război Mondial și a reprezentărilor sale ideologice. Recursul la înțelegerea situațiilor similare, din vecini, ar putea fi un bun
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
retoric. Și de această dată, sursele istorice au continuat să fie aduse în pagina de manual doar pentru a fixa mesajul de bază al lecției, nu pentru a antrena o reflecția analitică asupra lui. Chiar și dispunerea grafică sugerează subordonarea discursivă a "documentelor", a ilustrațiilor sau a întrebărilor însoțitoare. Selecția lor, după criteriile autorității istoriografice și politice, are consecințe mult mai profunde decât simpla omisiune a unui text sau altuia dintr-o lecție anume. Mârzescu, Marghiloman, Berthelot pot lipsi din cele
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
știe, Anglia și Franța au ales, la puțin timp după încheierea luptelor, o zi dedicată sărbătoririi victoriei lor în Marele Război. Pentru români, această zi nu a avut niciodată aceeași forță comemorativă, amintirea acelor ani disociindu-se în două serii discursive, ilustrate și de structura lecțiilor din manualele de istorie: pe de o parte războiul, iar pe de alta, unirea. Mai exact, putem spune că marea noastră victorie a fost unirea și că ea a fost sărbătorită ca atare, subordonându-și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Publicul le așteaptă încă, pe scenele unor comunități mai mici sau mai mari, în ciuda cunoscutelor conotații demagogice sau electorale. Modelul haretian și apoi interbelic al celebrării 206, din care face parte și hora, s-a perpetuat netulburat, atât prin componentele discursive asumate de autorități, cât și prin reprezentațiile susținute de elevi. Înlăturarea monarhiei și excesele primului deceniu comunist păreau că vor anula complet vechile practici școlare. Dar treptat s-a revenit, și în această privință, la o oarecare normalitate. Semnalul a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
22 decembrie 1989 nu aveau cum să nu survină. O comparație cu scepticismul însemnărilor de jurnal din acei ani ar modifica substanțial această percepție 19. În ciuda intenției de a realiza o expunere coerentă și inteligibilă, lipsită de contradicții și tensiuni discursive, manualul a derapat inevitabil spre locurile comune ale discursului public antisau postcomunist: "măsuri cu caracter populist" (despre "destinderea" din primii ani ai regimului Ceaușescu), "valul reformist ce cuprinsese Cehoslovacia", "cultul personalității", "inducerea în eroare a opiniei publice"20. În mod
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
la cele din proximitatea României. S-ar putea insista, cu inteligență, asupra faptului că regimul respectiv a confiscat prea multe idei de valoare, cum ar fi democrația, egalitatea, libertatea etc. A surprinde comunismul în contradicție cu sine este o metodă discursivă potrivită pentru spiritul de frondă al copiilor ajunși la vârsta când primele descoperiri nu sunt și ultimele certitudini. În ciuda aparențelor, manualul nu este un produs de uz strict școlar, exprimând fie un consens social și cultural major, fie absența acestuia
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
naștere altor generații de manuale, elaborate dintr-o perspectivă europeană extinsă, mai puțin marcată de polemicile cu scriitura comunistă. Noile lucrări conțineau și abordări istoriografice minimalizate sau ignorate până atunci, căutând să nuanțeze sau să pună sub semnul întrebării structurile discursive rigide, fie ele de tip marxist, naționalist sau antioccidental. În jurul anului 2000, manualele, ca și țările pentru care au fost scrise, au devenit mai stabile, capabile să redea opțiuni narative mai coerente. În ciuda referințelor științifice și academice prin care se
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de piață liberă și social-democrată", iar în R.D.G. "s-a instalat dictatura Partidului", care "a impus socialismul"97. În ciuda frecventelor referiri la viața economică, principalul eșec al sistemului socialist nu era găsit în dimensiunea lui strict economică, ci în aceea discursivă și legitimantă. Lipsind populația de posibilitatea liberei opțiuni, sistemul nu putea fi cu adevărat eficient, pe termen lung, la nici un capitol. În aceste pagini, estul este simbolizat de Uniunea Sovietică, descrisă ca o mare putere, cu atitudine hegemonică. Despre alte
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
adevăruri, recuperate după decenii de interdicții și distorsiuni, nu puteau fi expuse de o manieră frivolă, colorată și negociabilă, ca în manualele occidentale. Ducând povara unor repovestiri atât de importante, manualele postcomuniste nu au investit la fel de mult în schimbarea formulelor discursive impuse de vechiul regim. Comunicarea de tip didactic fiind foarte atent codificată în perioadă comunistă, de-a lungul anilor s-au construit rețele complexe de noțiuni, categorii, criterii cronologice, grupaje tematice sau metode demonstrative atât de bine exersate și controlate
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Cluj-Napoca, 2009. Lupaș, Ioan, Istoria unirii românilor, ediția a II-a, Fundația Culturală Regală "Principele Carol", București, 1938. Matchiescu, Olimpiu, Istoria nu face pași înapoi ( Logica istoriei împotriva Dictatului de la Viena), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1986. Mihalache, Andi, Istorie și practici discursive în România "democrat-populară", Editura Albatros, București, 2003. Idem, Mănuși albe, mănuși negre. Cultul eroilor în vremea Dinastiei Hohenzollern, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2007. Mihalache, Cătălina, Un caz de mobilizare identitară și patrimonială: Liga Antirevizionistă Română, în Ivănescu, Dumitru, Mihalache, Cătălina (ed.
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Peter Lang, Berna/New York, 1984 ceea ce sugerează existența mai multor cercetări autonome pe această temă. 39 "Media memoriei ce ne ajută să construim și să transmitem cunoașterea și sentimentele noastre relative la trecut se bazează pe diferite combinații de elemente discursive, vizuale și spațiale. Prin urmare, memoriile colective sunt colaje multimedia [...], dar [sunt, la fel de bine] și statui, locații memoriale, clădiri" (Wulf Kansteiner, Finding Meaning in Memory..., p. 190). 40 " Când nu ai memorie, nu ai sentimente" (David Lowenthal, op. cit., p. 230
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
la războiul de reîntregire a României (1916-1919), căzând rănit (s.n. C.M.)", în fragmentul intitulat Din amintirile veteranilor, publicat în "Revista de istorie militară", nr. 2/1992, p. 44. Este o supralicitare a formulei consacrate de Kirițescu, dar și un reflex discursiv întreținut de ideologia național-comunistă, pentru care întreaga istorie a românilor nu era decât o luptă permanentă pentru independență și unitate. Axioma preexistenței unui "întreg" național românesc a fost intens cultivată în anii '70-'80, fiind construită, la rândul său, pe
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
1917, ca sfârșit al epocii moderne și început al celei contemporane. Atunci s-a impus părerea celui din urmă, care argumenta că revoluția din Rusia contribuise, de altfel, și la cele petrecute în 1918 (vezi Andi Mihalache, Istorie și practici discursive în România "democrat-populară", Editura Albatros, București, 2003, p. 172, 204-205). 358 Constantin Daicoviciu, Miron Constantinescu, Ștefan Pascu (coord.), Istoria României. Manual pentru clasa a XII-a, 1979, p. 269. 359 "Congresul general al Bucovinei a hotărât la 15/28 noiembrie
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
uiți, ți-o amintești"), precum și raporturile cu acțiunea și cunoașterea reprezintă obiectivul prioritar al noii discipline. Prin prezenta lucrare ne propunem să oferim o introducere în semiotică pentru un public modern preocupat de cîteva chestiuni fundamentale privind interacțiunea practică și discursivă: semnificare/vs/comunicare, cod/vs/mesaj, cunoaștere/vs/acțiune, verbal/ vs/non verbal. Avem în primul rînd în vedere studenții la comunicare, teatru, filosofie, litere, limbi străine și jurnaliștii, artiștii, intelectualii acestui sfîrșit de secol dornici să situeze evenimentele și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
travaliului interpretativ (al semnelor lumii) în vederea schimbării. Parafrazîndu-l pe Malraux se poate susține: condiția umană este interpretativă sau nu există. Subliniind rolul contextului (locul, timpul, circumstanțele enunțării) și al subiectivității (locutorului și interlocutorului), iar ca un corolar al acestora, "manipulările discursive", "retorica științei", ajungem la iluzia descriptivă a lui Austin (descriptive fallacy) sau la mitul obiectivității în formularea lui Heisenberg: în ambele situații (limbaj uzual și limbaj științific) este vorba de demitizarea neutralității limbii și a funcției sale asertive, de evidențierea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mitul obiectivității în formularea lui Heisenberg: în ambele situații (limbaj uzual și limbaj științific) este vorba de demitizarea neutralității limbii și a funcției sale asertive, de evidențierea mărcilor enunțării, comportînd atitudini propoziționale, segmentări diferite ale referinței, modulări diferite ale componentelor discursive. Apelul filosofiei științei la concepte semiotice și pragmatice (cercetarea recentă, centrată asupra universaliilor pragmatice precum principiul politeții, al cooperării sau raționalității), deschiderea semioticii spre probleme logico-filosofice, tot acest "pragmatic turn" ce caracterizează evoluția actuală a științelor limbajului oferă repere pentru
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ale semnului sînt psihice" (CLG: 40). 3.2.1. Limba ca sistem social se opune vorbirii ("parole") cu caracter individual. Majoritatea lingviștilor contemporani consideră un truism faptul că sistemul limbii, exterior individului subîntinde comportamentul lingvistic actualizat în vorbire, în activitatea discursivă. În gramatica generativ-transformațională a lui Noam Chomsky cuplul limbă / vorbire se suprapune întrucîtva celui competență / performanță (capacitatea generală de a folosi limbajul/vs/actualizarea acestei potențialități într-un discurs complet). Separînd limba de vorbire, se separă totodată ceea ce e social
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
este inclus în categoria alimentelor). În cadrul unei clase anumite elemente sînt mai reprezentative, altfel spus prototipice (vrabia sau rîndunica vor fi prototipul păsării și nu struțul sau flamingo, deși și ele sînt păsări). Paradigma reprezintă posibilitatea alegerii pentru partenerii schimbului discursiv: în schimb alegerea odată operată, este exclusă prezența altei entități a aceleiași paradigme (nu putem afirma cu excepția unei situații patologice "Mi-am pus șapca, pălăria și am ieșit să mă plimb"). Deși aceste relații par simple, ele nu au fost
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
metalimbaj). Definițiile în limba naturală a unor termeni științifici sau a unor noțiuni complexe vor constitui ceea ce Roman Jakobson numește funcția metalingvistică (explicativă) a limbajului; critica literară sau teoria literaturii se instituie în metalimbaj al textului narativ, poetic, al genurilor discursive. Pentru Hjelmslev, metalimbajul este o semiotică adică o ierarhie nu de cuvinte sau fraze -, ci de definiții susceptibile să formeze un proces sau sistem semiotic. Metalimbajul nu poate fi decît exterior limbajului obiect, fiind conceput ca un "limbaj artificial ce
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
vocii, culoarea sau textura unei haine); * sinsemnul (token) sau "lucrul sau evenimentul dotat cu existență reală"; el reprezintă replica sau ocurența concretă a legii, semnului (type) abstract, de pildă cu-vintele și frazele imprimate pe această pagină ce repre-zintă actualizarea genului discursiv: text științific semiotic. Sinsemnul ca fenomen secund implică cel puțin un qualisemn; * legisemnul (type) sau modelul abstract al sinsemnului, "o lege care este semn". Tipul nu poate fi cunoscut decît prin intermediul ocurențelor (token), dar fiecare replică poate fi investită cu
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
eveniment, ca generare este un proces premergător produsului obținut care este textul (scris sau oral). Discursul trebuie conceput "în situație", ancorat într-un anume context socio-cultural, modelat de o anumită epistemă, vizînd o anumită finalitate, dependentă de statutul (rolurile) agenților discursivi. Contextul are în vedere cel puțin cinci componente: contextul verbal sau co-textul, contextul existențial al referințelor, contextul situațional, contextul acțional al fragmentelor discursive ca acte lingvistice și contextul psihologic al intențiilor, dorințelor și credințelor interlocutorilor. Dat fiind că textul conține
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]