5,125 matches
-
zona de ocupație sovietică. La momentul deschiderii școlii, programul partidului (ȘED) era principalul document de studiu. Neues Deutschland prezentase cu acest prilej obiectivul școlii: „să formeze marxiști cu un orizont larg”. În afara materiilor fundamentale, activitățile importante ale școlii constau În discutarea articolelor din presă și În organizarea unor manifestări culturale. Începând cu 1948, temele dominante ale Învățământului corespund reorientării politice a partidului, cu evidențierea leninismului, consolidarea studiului istoriei PCUS (după faimosul „curs scurt” al lui Stalin din 1948). Această etapă, cea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Național din Iași, cronicarul analizează textul dramatic în sine ca pe orice operă literară, calitatea traducerii, jocul actorilor și chiar mizanscena. Preluând rubrica, I.N. Roman, care se ascunde sub anagrama Morna, continuă în același spirit, ilustrându-se mai ales în discutarea spectacolelor cu piesele lui I.L. Caragiale. Tot el, într-un ciclu de cronici se referă la stilul publicistic, ceea ce și aduce un răspuns de o asprime nejustificată din partea „Contemporanului”, prin Mordax (Ioan Nădejde). În L. s-au publicat sau republicat
LIBERALUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287796_a_289125]
-
necinstit, și păgubitor să procedăm altfel atunci când se au în vedere familia ca microcosmos uman sau fenomene ce stau sub semnul psihosocialului, cum ar fi alegerea partenerului conjugal, divorțialitatea, recăsătorirea, coabitarea. Cu atât mai mult era necesar acest lucru în discutarea problemelor și a stresului pe care aproape cu fatalitate orice familie le încearcă, la care se adaugă asistența și terapia lor (capitolele 9 și 10). Aș menționa aici satisfacția și, în același timp, mâhnirea provocate de constatarea că în descrierea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
oricât de rafinată ar fi ea - a opiniilor individuale. Este clară diferența dintre „interacțiunea” statistico-matematică a opiniilor și interacțiunea acestora în procesul viu al discuțiilor în grup, unde intervin ample fenomene de controversă, persuasiune, autoritate etc. Interviul de grup înseamnă discutarea colectivă de către membrii unui grup natural a unei probleme din viața acestuia, sub conducerea unei persoane competente (cercetător, animator). Sarcina animatorului este deosebit de complexă, deși e bine ca intervențiile sale să nu depășească 20% din totalul schimburilor verbale. Intervențiile se
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
doar propriii copii; existența căminului conjugal. Așa încât grupul familial constituie și în acest caz de mare integrare comunală o entitate distinctă. Se poate deci vedea ușor că e preferabil să nu vorbim despre definiția familiei, ci despre definirea ei, prin discutarea mai pe larg a caracteristicilor și funcțiilor pe care le are. Totuși, definind familia prin funcțiile sale (vezi 3.1.2.), este necesar să avem în vedere că, deși în multe societăți celor mai multe grupuri familiale le sunt proprii aceste funcții
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fiind, din motive economice și politice, chiar încurajate (vezi căsătoriile regale și nobiliare în Europa Evului Mediu). Din perspectiva simțului comun, nepracticarea relațiilor sexuale și a căsătoriilor între rudele apropiate este un lucru firesc, natural și nu comportă întrebarea „de ce?”. Discutarea acestui subiect este oarecum un tabu pentru bunul-simț. Dar întrucât spiritul științific nu cunoaște nici o interdicție tematică, nici tabuul incestului nu constituie un tabu investigațional. Antropologi, sociologi, psihologi și alți analiști ai etologiei umane s-au întrebat care sunt cauzele
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în care printre semnatari se numără Ramiro Ortiz, Emanoil Bucuța, Șt. I. Nenițescu ș.a. La rubrica „Profiluri clasice” sunt prezentați Petrarca, Machiavelli, Gabriele D’Annunzio, Giosuè Carducci, Al. Manzoni, Leopardi, G.A. Borgese, Ugo Foscolo. Un spațiu amplu este atribuit discutării confluențelor culturale româno-italiene: Românii priviți din Italia în sec. al XIX-lea și V. Alecsandri și G.V. Ruscalla de Al. Marcu, Un pictor român la Veneția în sec. al XVIII-lea de Ramiro Ortiz, Goldoni în România de Const. Radu
ROMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289298_a_290627]
-
sunt nu numai rubricile ce se ocupă de actualitatea imediată, ci și cele rezervate comentariilor mai ample, precum „Lecturi intermitente” de Perpessicius, „Considerații confortabile” și „Din întâlnirile lecturii” de Al. A. Philippide, „La o nouă lectură” de Alex. Ștefănescu, ori discutării unor probleme teoretice sau a unor opere controversate („Opinii”, „Confruntări”) și abordării din felurite unghiuri a unei bogate tematici istorico-literare, semnatari fiind Liviu Rusu, Georgeta Horodincă, I. Negoițescu, Silvian Iosifescu, Adrian Marino, Romul Munteanu, Alexandru Duțu, Dan Grigorescu, Irina Mavrodin
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
Închiderea frontierei americane. Biroul a emis următorul comunicat: Până la 1890 inclusiv, țara a avut o frontieră de colonizat, dar, În prezent, zona nelocuită a fost divizată de așezări izolate Încât nu mai putem spune că există o linie a frontierei. Discutarea extinderii ei, mișcării ei către vest etc., nu mai poate, prin urmare, să aibă loc În rapoartele biroului 39. În mai puțin de un secol, milioane de acri de terenuri publice au fost transformate În proprietate privată. Chiar și cu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
practica de zi cu zi. Date etnologice și psihologice sugerează primatul ontogenetic al reificării lumii sociale, iar dereificarea pare a fi o achiziție mai târzie a istoriei omenirii și a mentalității indivizilor (Berger și Luckmann, 1967). Obiectivitatea valorilor implică și discutarea suportului lor material. Un posibil răspuns este a trata relația axiologică prin analogie cu cea a cunoașterii (Kallos și Roth, 1968), astfel încât purtătorii materiali ai valorilor apar obiectele, fenomenele, situațiile, prin semnificațiile lor axiologice. Același obiect poate fi purtător al
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
poziția unei persoane sau a unui grup de acceptare sau de respingere cu o intensitate mai mare sau mai mică a obiectelor, fenomenelor, persoanelor, grupurilor sau instituțiilor” (Chelcea și Iluț, 2003, p. 46). În cele ce urmează, în locul înșiruirii și discutării unor astfel de definiții sau adăugării a încă uneia la cele existente (astăzi, numărul lor este probabil de ordinul sutelor), e preferabil a puncta caracteristicile principale ale atitudinii, prezente în cele mai multe dintre definiții. Încerc să argumentez în acest mod ce
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
suscitat mai multă atenție și a condus la o serie de experimente și interpretări. Ca și pentru multe alte fenomene psihosociale, explicația mai productivă se află în interacțiunea personalitate - situație. La care, pentru problematica valorilor și atitudinilor, trebuie adăugată neapărat discutarea metodologiei implicate. În același timp, metodologia este strâns legată de raportul personalitate/context. Din motive didactice să tratăm însă separat cele trei seturi de factori (metodologici, de personalitate, de situație). 1) Probleme metodologice. O primă interpretare a concordanței slabe sau
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
presiunea scorului, a timpului (la fotbal, de pildă) și a publicului. 2.2. Strategii de comparare a performanțelor de grup cu cele individualetc "2.2. Strategii de comparare a performanțelor de grup cu cele individuale" Una dintre problemele fundamentale în discutarea performanței de grup este în ce condiții, pentru ce gen de sarcini și activități prestațiile grupale sunt superioare celor individuale. Psihologii sociali au efectuat o serie de experimente pentru a vedea acest lucru, investigând mai ales activitatea de rezolvare de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
identificarea punctelor tari, punctelor slabe, a oportunităților și a amenințărilor pe care componenta investigată le are asupra comunicării în ansamblu). Sarcina finală va presupune strângerea tuturor acestor părți pozitive în interiorul unor activități care să le potențeze și, în plenul colectivului, discutarea unui sistem de posibile asamblări ale acestor optimizări într-un model al comunicării eficiente. Scenariu: Managerul străintc "Scenariu\: Managerul străin" Managerul unei mari companii internaționale din domeniul industriei textile, fiind sosit într-o țară străină (despre care aflase că este
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
o boală incurabilă despre care nu știe), ce decizie alegi să iei: îi comunici sau nu acest lucru? Care sunt implicațiile etice ale fiecărei decizii? 5. Un alt exercițiu pe care-l propunem la dezvoltarea problemei eticii în comunicare presupune discutarea într-un grup de 5-6 persoane a următoarei problematici: ești prietenă bună cu Maria din școala primară. Anul trecut, Maria s-a logodit cu Adrian și, în ultimul timp, totul a fost foarte bine pentru ei. Seara trecută însă tu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în care, în cazul apariției unor conflicte, elevii/studenții trebuie să specifice dacă unul (sau altele) dintre aceste răspunsuri la frustrare apare la vreunul dintre ei; după ce acest lucru s-a întâmplat, prin dezbatere de grup (care va conține și discutarea modalităților prin care fiecare dintre ceilalți elevi/studenți din grup a înțeles să răspundă unei astfel de reacții) vor fi identificate căile de diminuare a impactului apariției acestora atât asupra persoanei care le manifestă, cât și asupra grupului. Modelul preocupărilor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de echipă care îți spune un „secret” din viața organizației, cu obligația de a-l păstra sub această formă - de secret; este un fapt de la sine înțeles că, prin natura ei, această informație confidențială nu va putea fi verificată prin discutarea ei cu ceilalți). Autorul spune că acest comportament este în fapt un joc de manipulare care urmărește să obțină de la interlocutor o alianță oarbă, totală și necondiționată. Prin aceste informații se obține loialitatea persoanei respective și îi sunt paralizate acțiunile
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Cerghit (Cerghit et al., 2001), etapele unui experiment includ: crearea unei justificări (motivații), prezentarea unei probleme (care să servească drept sistem de gândire), analiza și enunțarea unor ipoteze, elaborarea unor strategii experimentale, desfășurarea propriu-zisă a experimentului, organizarea și efectuarea observației, discutarea procedeelor utilizate, prelucrarea datelor și elaborarea concluziilor (a soluțiilor provizorii), verificarea rezultatelor (constatărilor) prin aplicare practică și descoperirea validității și însemnătății concluziilor. Învățarea prin experimentare este de tip inductiv, centrată pe cel care învață și orientată spre activitate.Campbell, Campbell
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de cooperare. În literatura de specialitate, învățarea prin cooperare este ilustrată de cinci principii: - interdependența pozitivă (în sensul ilustrat mai devreme); - promovarea interacțiunii (în sensul încurajării succesului celuilalt, împărțirea resurselor și sprijinul acordat, explicații privind modul de rezolvare a problemelor, discutarea și controlul modului în care conținutul a fost sau nu înțeles etc.); - responsabilitatea individuală și de grup - grupul trebuie să fie responsabil pentru atingerea propriilor scopuri, iar fiecare membru trebuie să fie responsabil în ceea ce privește contribuția sa în vederea atingerii de către grupul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
prin care tinde să constituie un model cognitiv de anvergură, reflectare a unei paradigme imaginative în gândirea contemporană. Cu volumul Cultura: modele, repere, perspective (2002) S. se orientează spre domeniul vast al culturii în general, cu o mare cuprindere în discutarea unei problematici complexe și de interes în actualitate, de la definiția culturii, relația dintre dinamica socială, cultura populară și cultura de elită până la raportul dintre cultură și identitate (incluzând deschiderea spre topografii imaginare și identități naționale în spațiul cultural românesc), memorie
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
posibilitatea de a nu păcătui, la soarta copiilor morți fără botez și la alte chestiuni de ordin moral. Din acei ani datează scrierea despre Credință și fapte (De fide et operibus), care totuși nu e dedicată exclusiv combaterii pelagienilor, ci discutării anumitor norme practice pentru admiterea la botez; pornind de la această analiză, discursul se focalizează asupra raportului dintre credință și fapte, fiindcă iertarea păcatelor e obținută de creștin prin credință, care lucrează prin intermediul iubirii. în 414 a ajuns în preajma lui Augustin
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
o vreme, o opoziție de fond, adică între operele creștine și operele (așa se zicea) păgîne, sau, oricum, profane și neoplatonice, ca și cum un creștin n-ar putea să scrie opere tehnice fără să fie nevoit să introducă doctrina creștină în discutarea unor probleme de matematică sau de logică; mai mult, ca și cum ar fi necesar s-o facă, tocmai pentru că este creștin. Această falsă problemă a apărut la scurt timp după moartea lui Boetius; în epoca lui Carol cel Mare, doctrina sa
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
însă avem vechea traducere în latină a lui Marius Mercator, o versiune armeană și una siriacă. E vorba de o serie de chestiuni cristologice a căror examinare începe cu explicarea numelor Cristos, Emanuel și Isus, după care se trece la discutarea termenilor ce pot fi folosiți pentru a vorbi despre umanitatea Logosului divin. Autorul insistă asupra uniunii (henôsis) Logosului cu natura umană, superioară oricărei posibilități omenești de a concepe unirea a două entități (ca o analogie imperfectă este acceptată doar aceea
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
compusă din trei părți distincte. Prima - divizată încă din vechime, dar nu și inițial, în 93 de capitole - este un dialog între Nestorie și un anume Sofronios, care începe cu o trecere în revistă a ereziilor cristologice și continuă cu discutarea unor probleme de cristologie. A doua parte, cea mai lungă (pp. 81-249 din traducerea lui F. Nau), este un comentariu detaliat al documentelor conciliului de la Efes și al evenimentelor ce i-au urmat pînă la unirea din 433, precum și al
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cu o cerere a lui Sofronios de trecere în revistă (de această însă dată în scris, ceea ce, evident, nu se potrivește cu un dialog) a ereziilor cristologice; acest lucru se face din nou la repezeală, înainte de a se trece la discutarea opiniilor lui Chiril și a actelor conciliului de la Efes. Apoi, în a doua parte, figura lui Sofronios dispare rapid, iar forma nu mai este deloc specifică unui dialog. în fine, așa cum am spus, numai prima parte a fost împărțită ulterior
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]