830 matches
-
Argeș, 2001; - Monitorul: 11 oct., 1995; 20 apr., 2002; - Flacăra Iașului: 22 sept., 2002; 1 oct., 1982 ; - România Liberă: 1 oct., 1982;“Plasticieni ieșeni la Viena”, Monitorul, Iași, 11oct. 1995; - Opinia, 2 nov., 1995; 27 febr., 1996; 7 iunie, 1996; - “Disimularea esenței artistice nu se poate realiza decît prin Întoarcerea ideii În sine”, Independentul, 5 mai, 1997; - Evenimentul: 26 febr., 1996; 19 iul., 1999; 14 aug., 2000; 13 apr., 2002; - “Un salon de toamnă pe măsura anotimpului”, Magda Olteanu, Ziua de
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
Iașului, 26 nov., 1988; - “Salonul de Toamnă al plasticienilor amatori”, D. O. Magdin, Flacăra Iașului, Iași, 24 nov. 1989; - “După douăzeci și cinci de ani”, D.O. Magdin, Flacăra Iașului, 28 oct. 1989; - “Plasticieni ieșeni la Viena”, Monitorul, Iași, 11 oct. 1995; - “Disimularea esenței artistice nu se poate realiza decît prin Întoarcerea ideii În sine”, Independentul, 5 mai, 1997; - “Un salon de toamnă pe măsura anotimpului”, de Magda Olteanu, Ziua de Iași, 4 oct. 1999; - “Surpriza din Grădina Copou pentru membrii Uniunii Artiștilor
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
comunismului și al revoluției în Țara Oltului, remarcă alte câteva forme de rezistență indirectă a oamenilor față de stat: deturnarea atenției interesului și preocupării spre familie și prieteni apropiați în detrimentul relațiilor sociale mai largi, manipularea relațiilor în muncă, instituții, economie secundară, disimularea discursului social și închiderea față de ceilalți determinată de teamă, rezistența la colectivizare (Kideckel, 1993). 5. SCHIMBAREA SOCIALĂ ÎN RURAL DATE CONCRETE Subcapitolul de față se concentrează asupra schimbărilor survenite în aspectele demografice și socioeconomice ale ruralului românesc, perioada de referință
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
studiată de discuție: I. O primă categorie este constituită din ceea ce se poate numi rezistența pasivă. Abținerea, refuzul într-un fel sau altul al colaborării, eludarea, sustragerea de la o serie întreagă de obligații, uneori chiar duplicitatea și în orice caz disimularea onestă sunt trăsăturile cele mai generale ale acestei categorii. Nota esențială a acestui tip de rezistență este menținerea sa constantă în sfera strict culturală și literară, fără nici un angajament ideologic și cu atât mai mult politic, precis și declarat. Deosebim
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
bună purtare. Pot fi introduse în discuție, pe un plan mult mai înalt, și teze de tipul Della dissimulazione onesta de Torquato Accetto (1641) ? Ea are legitimitatea sa permanentă, morală și socială. Sub comunism, s-a trăit în regim de disimulare în proporții de masă. Dar cât de onestă ? Fenomenul este însă mult mai vechi, de ordin istoric. Poporul român are, s-ar spune, un adevărat geniu al salvării aparențelor și duplicității, al formelor goale, dar exterior convingătoare, al mistificării observatorilor
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ai regimului comunist. b. Propaganda ce spală zilnic creierele și dresează vocabularul, care modelează și uniformizează modul de gândire și exprimare al unei populații terorizate și imbecilizate de frică. Evident, o anume adaptabilitate superficială, pur formală, o anume superficialitate și disimulare specific națională ne-a ferit și adesea chiar ne-a salvat de la perfecta automatizare și abrutizare. Dar cât de adânc a pătruns ea în mase se poate vedea și azi în atâtea sloganuri populiste și naționaliste (munca poporului, nu ne
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
îndeosebi de televiziuni, precum "schimbarea strategiei de comunicare", despre care vorbește liderul grupului, în evidentă necunoștință de cauză. Unul din cele mai dramatice efecte ale globalizării este tocmai diluarea identității și a responsabilității individuale în nerozia incultă a unui grup, disimularea propriilor erori, uneori monstruoase, sub pulpana generoasă a împărtășirii unor "valori comune" de către o întreagă generație ce comunică fără opreliști, virtual, de la un capăt la altul al lumii. Morgan Sportès ne oferă un roman bastard, multiplu, o carte-fotografie în care
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
frontiera lumii reale pare să nu mai constituie ultima frontieră... Un alt unghi de abordare permite analiza imaginilor identitare reflectate de societate sau de mediul înconjurător, căci convențiile și oglinda exterioară sunt și ele motoare autoficționale puternice. Integrare, interogație, respingere, disimulare sunt tot atîtea mijloace de lectură indirectă a unei viziuni asupra sinelui. Și aici, cei doi scriitori se repun în discuție și în ficțiune în chip original, instituind în fapt, dincolo de aprențe, un joc provocator, uneori sadic, cu cititorul. Cioran
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
pe care îl educați să se realizeze ca un om echilibrat care să știe ce vrea și ce are de făcut în viitor. Învățați-l buna cuviință izvorâtă din dragoste pentru semeni, din sinceritate, din autenticitatea trăirilor! Nu-l învățați disimularea de circumstanță dictată de interes, spontaneitatea violentă, vorbe care poluează auzul și afectează relațiile sale cu ceilalți oameni! Fiți alături de copiii dumneavoastră cu tăceri grăitoare, cu zâmbete încurajatoare și cu risipă de seninătate. Acest jurnal se dorește a fi un
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
istorice determinate, ideologia promovează valorile și credințele proprii acesteia, ocultând atitudinile și convingerile diferite. Spre deosebire de știință, ideologia se impune nu doar prin argumente și dovezi, ci și printr-o serie de constrângeri, de la seducție până la violență, trecând prin cenzură și disimularea faptelor. O a doua trăsătură se referă la caracterul colectiv al gândirii ideologice: ideologia este o gândire anonimă, colectivă, care nu poate fi atribuită unui singur individ. Ideologia este disimulatoare: ea își camuflează natura ideologică, pretinzând mereu a fi altceva
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
care este rațională, și conținutul său, care nu este rațional"60. Dintre formele de manifestare ale ideologiei (instituții, acte, practici, simboluri ș.a.), limbajul constituie un domeniu privilegiat, fiind locul predilect de exersare a funcției de legitimare a puterii politice, de disimulare a actelor de violență la care recurge aceasta: "prin limbaj ideologia legitimează violența când puterea recurge la aceasta, făcând-o să apară ca dreaptă, necesitate de stat, pe scurt, disimulând caracterul ei de violență"61. În strânsă legătură cu specificul
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
prin suprimarea altor discursuri și impunerea prin forță a discursului ideologic oficial, individualizându-se prin accentuarea negativă a trăsăturilor specifice limbajului politic în general: schematism, conținut referențial vid, eufemizare și ocultarea maximelor conversaționale 73. Reprezentând prin excelență un instrument de disimulare, de mascare, de dedublare, de uzurpare, limba de lemn se impune în toate domeniile de comunicare, așezând sub semnul prohibiției celelalte manifestări discursive. O analiză extinsă a trăsăturilor limbii de lemn realizează Françoise Thom, în La langue de bois. La
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
față de limbajul publicistic sau de cel juridic, limbajul politic se definește prin trăsături specifice, atât la nivelul conținuturilor vehiculate, cât și la nivelul expresiei. Spre deosebire de alte tipuri de comunicare, în care funcția informativă este prioritară, comunicarea politică se caracterizează prin disimulare și persuasiune. Limbajul politic are un caracter conflictual 107, raportându-se în permanență la manifestările discursive ale adversarilor politici sau la manifestările discursive anterioare ale aceluiași emitent. Natura conflictuală a limbajului politic determină integrarea altor manifestări discursive în structura acestuia
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
realul" / 271 5.1.1. Hiperreal și imaginar / 272 5.1.2. Hiperrealitate și iluzie / 273 5.1.3. Hiperrealitate și mass-media / 275 5.2. Succesiunea simulacrelor / 280 5.2.1. Sfârșitul mitului originii / 280 5.2.2. Simulare și disimulare / 286 5.2.3. Stadiul fractal al simulacrului / 289 5.2.4. Primatul simulacrelor / 291 5.3. Simulacrul final America / 297 5.3.1. Hiperrealitatea și discursul său / 297 5.3.2. America un călcâi al lui Ahile? / 303 5
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
poate decoda trecerea de la modern la postmodern prin intermediul schimbărilor prezentate o dată cu transferul de la al doilea la al treilea nivel al simulacrelor, de la o societate a producției de bunuri la aceea a producerii de semne 465. 5.2.2. Simulare și disimulare Baudrillard aduce precizări importante conceptelor de simulacru și hiperrealitate și în influenta colecție de eseuri Simulacres et simulation, care conține, de asemenea, un număr important de exemplificări în acest sens. O distincție care ne-a atras atenția este aceea dintre
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
precizări importante conceptelor de simulacru și hiperrealitate și în influenta colecție de eseuri Simulacres et simulation, care conține, de asemenea, un număr important de exemplificări în acest sens. O distincție care ne-a atras atenția este aceea dintre simulare și disimulare nu cumva procesul simulării este doar o formă de disimulare 466? Baudrillard răspunde negativ acestei interogații; diferența esențială dintre cele două conceptă rezidă chiar în modalitatea în care ele se raportează principiului de realitate. Prin intermediul disimulării realitatea este camuflată, ascunzându
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
colecție de eseuri Simulacres et simulation, care conține, de asemenea, un număr important de exemplificări în acest sens. O distincție care ne-a atras atenția este aceea dintre simulare și disimulare nu cumva procesul simulării este doar o formă de disimulare 466? Baudrillard răspunde negativ acestei interogații; diferența esențială dintre cele două conceptă rezidă chiar în modalitatea în care ele se raportează principiului de realitate. Prin intermediul disimulării realitatea este camuflată, ascunzându-se adevărata față a unui lucru sau a unei situații
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
aceea dintre simulare și disimulare nu cumva procesul simulării este doar o formă de disimulare 466? Baudrillard răspunde negativ acestei interogații; diferența esențială dintre cele două conceptă rezidă chiar în modalitatea în care ele se raportează principiului de realitate. Prin intermediul disimulării realitatea este camuflată, ascunzându-se adevărata față a unui lucru sau a unei situații, care iau astfel o aparență înșelătoare. Cu toate acestea, realitatea este doar mascată și, prin urmare, reafirmată. Nu același lucru se întâmplă în cadrul simulării, care nu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
al realității și al dublării sale prin semne"468. Universul simulacrelor prezentat de Baudrillard corespunde în mod remarcabil unui univers postmodern alcătuit din semne și imagini care alcătuiesc ele însele baza experienței și se instaurează drept referință. Problematica simulare versus disimulare reprezintă un punct nodal în explicarea relației dintre imagine reprezentare simulare. Astfel, preluând controversata temă a icoanei în creștinism, Baudrillard afirmă că în timp ce reprezentarea are drept punct de plecare principiul echivalenței dintre semn și realitatea desemnată, care, deși este o
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
uzura dentară modifică acest raport de egalitate, coroana clinică devenind mai mare sau mică decât coroana anatomică. În realizarea individualizată a substituenților coroanei dentare se are în vedere forma, dimensiunea, culoarea, poziția dintelui în cauză astfel încât să se obțină o disimulare perfectă a artificiului protetic în arcada dentară. Pentru aprecierea dimensională a coroanei dentare se au în vedere diametrele dintelui și anume: vertical, cervico-ocluzal care în fond exprima înălțimea coroanei; orizontale mezio-distale, coronare și cervicale și care exprimă lățimea dintelui la
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
a containerului sau introduse în acestă fără a fi lăsate urme vizibile de efracție sau fără ruperea sigiliilor vamale; ... b) sigiliile vamale nu pot fi aplicate containerului într-un mod simplu și eficace; ... c) containerul prezintă spații ascunse care permit disimularea mărfurilor; ... d) toate spațiile destinate mărfurilor nu sunt ușor accesibile pentru controlul vamal. ... Anexă 34 Lista exemplificativa cuprinzând efectele personale ale călătorilor și materialul sportiv Articolul 424 A. Efecte personale ale călătorilor: 1. îmbrăcăminte și încălțăminte; 2. articole de toaletă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189895_a_191224]
-
trei luni și jumătate după nașterea viitorului regizor. De unde posibile aspirații compensatorii: către profesiunea regizorală, deci către rolul "paternal" de creator al spectacolului/filmului, de "autoritate" instalată/restaurată; și de partea cealaltă sentimentalitatea structurală, pe care efortul sau instinctul de disimulare n-o vor putea anula. Scenariu generaționist semnificativ, cu trei reprezentanți simbolici: Alexa Visarion i-a fost student lui Radu Penciulescu, recunoscut ca "părinte" spiritual de la care, ca "fiu", va fi preluat ștafeta, și-i este la rîndul său tată
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
muncă sunt excluse expres de la aplicarea unor directive sectoriale. 2.7. Munca deghizată situație în care o persoană desfășoară o activitate (prestează o muncă) asemănătoare celei pe care o desfășoară un salariat nefiind considerat însă ca atare salariat, urmărindu-se disimularea situației sale juridice reale spre a se evita anumite costuri și prelevări fiscale obligatorii precum și plata contribuțiilor (cotizațiilor) de securitate socială. În mod frecvent munca deghizată se prestează prin recurgerea la diferite contracte civile sau comerciale. Munca deghizată este combătută
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
l'imaginaire XVIe-XVIIe siècles". Thomas 76). Raportul între dualitate și unitate apare ca o formulă centrală de organizare a imaginarului perioadei. Necesitatea de a reduce efectele rupturii identitare generează formele de voluntarism, de ostentație, deseori seducătoare estetic (ornamentații, decoruri), de disimulare (metamorfozele, travestirile, apologia schimbărilor) sau de forță (voința de a se impune, etalarea puterii). La sfârșitul acestei scurte treceri în revistă a câtorva aspecte legate de unele forme istorice ale imaginarului, se poate constata că distanțele reale dintre occident și
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
fundamentale, glisajele dureroase între forme (de la situația manualelor alternative, până la domeniul artelor) sau căutarea încețoșată a identităților (pierdute, furate etc.). Necesitatea resimțită stringent de a discuta validitatea și modalitatea articulării regulilor într-un sistem literar care perfecționase, din nefericire, și disimularea, dar și rezistența culturală "la sertar", se impunea la un moment dat, și pe bună dreptate. Inițiativa a constituit, tocmai de aceea, pe de o parte, și o revanșă, pseudo-instituționalizată în final, a "demonilor teoriei" în raport cu instituțiile reale sau cu
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]