6,113 matches
-
aș fi avut. Dar neșansa a mușcat din mine, sfârtecându-mi inima, pentru că nu găseam niciun creion În mapă. În nenorocita de mapă, care mă trăda Într-un mod atât de neașteptat. Iar ea se amuza discret, văzându-mi Încrâncenarea disperată cu care căutam printre foi și caiete, răscolindu-le febril. Mi-a spus ca nu-i nimic, că mi mulțumește oricum, și sa Îndepărtat ușor, nu Înainte de-a mă privi peste umărul ei, Întrun fel anume, care mi s-
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
fără a lua În seamă trecătorii care alergau spre țipetele unei femei din apropiere. Am tresărit și m-am ridicat tulburat, Îndreptându-mă Împleticit către mulțimea care se adunase deja lângă fântâna arteziană de la capătul aleii. Acolo, o mamă țipa disperată privindu și copilul care zăcea inert, cu hainele ude, lângă buza de ciment a bazinului. Surâs Du-te și mănâncă cu bucurie pâinea ta și bea cu inima bună vinul tău, pentru că Dumnezeu este Îndurător pentru faptele tale. Ecclesiastul Senin
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
fi recunoscut locul. Apoi și-a rotit brațele Într-o mișcare neînțeleasă și s-a lăsat pe vine, cu capul atârnat peste piept, dizolvându-se Într-un gol absolut, cu mâinile Întinse spre ceva nevăzut. Se mai auzi doar țipătul disperat al mamei zbătânduse neputincios Între pereții casei. Misterul s-a dezlănțuit a doua zi, seara, când domnul Martin, Învățătorul, a venit la priveghi, la capelă, unde tata (bunul său prieten) fusese depus pe un catafalc plin de flori roșii și
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
fapt, În oglindă. Până mai sus de gleznă mi-a fost Înghițit de apele ei argintii. Devin tot mai neliniștit. Am sentimentul că o gură de dincolo vrea să mă soarbă. Trag. Mă doare. Trag din nou. Într-o agitație disperată, mă dezechilibrez complet și aterizez răsucit, cu bărbia izbită de lemnul parchetului. Căldura sângelui Îmi șiroiește pe gât. Aud soneria. Chestia asta cu piciorul mă exasperează. O senzație de sete Îmi traversează ființa. Soneria sună ca turbată. Ar trebui să
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
la rând, Alex avea același vis, ceea ce i se părea incredibil: alerga spre un autobuz care tocmai oprea în stație, dar atunci, când era gata-gata să se urce, ușile se închideau și rămânea în plină stradă. În zadar făcea semne disperate șoferului; autobuzul pleca în trombă și el se alegea doar cu zâmbetele persiflatoare ale unor călători care gustau ca pe o glumă bună ceea ce de fapt era un gest de impolitețe. Se trezea năucit, într-un lac de transpirație, ca
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
rând turiștii, dar se înregistraseră unele cazuri și printre membrii echipajului, chiar și printre animatori. Cele trei săptămâni de călătorie pe mare într un vas de lux se transformaseră în trei luni de naufragiu, și se așteptau la experiențe din ce în ce mai disperate. Astfel, au avut loc câteva incendii, distrugeri de mobilier, bătăi, scurtcircuitarea televiziunii și uciderea căpitanului. Nimeni nu se gândi să facă vreo anchetă pentru nici unul dintre cazuri. Majoritatea supraviețuitorilor se simțeau undeva deasupra condiției umane și tot ce mai așteptau
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
arhetipale ale unui popor care trăiește simultan în prezent și trecut, care are mereu presentimentul că stafia trecutului îi dă târcoale, că-i controlează și cenzurează evoluția. Pesimist ca Omar Khayyam, dar cu o luciditate sticloasă, Hedayat are o privire disperată pe care o poartă printre oglinzile deformante ale lumii - acest univers cu legi impenetrabile, absurde și crude, în care sufletele morților, într-o nuvelă, de exemplu, rătăcesc în căutarea unei oarecare certitudini. Romanul Bufnița oarbă (în persană, BUF-e KUR) a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
Toți își închipuie că bătaie ce mi-am luat io nu și-a luat niminea. Aia zice, ce s-o mai dăm dă gard", făcu el într-un acces de sinceritate față de sine. De afară se aude strigat. Se uită disperat la ceas și zice cu obidă: Ia uite, bă, și la ăsta! În viața vieților lui n-a venit la timp și acu' și-a găsit să vie mai devreme. Băi, frate, ce zi, nene, ce zi! Să dai să
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
de sens contrar celei generale, mai planau nițeluș și prin cameră. Dar, spre marea lui disperare, erau foarte, foarte puține comparativ cu cele ce-și luaseră zborul spre exterior. În câteva clipe se dezmetici și trânti furios ușa. Se repezi disperat spre pervaz. Tocmai la țanc pentru a vedea cum aproape un fișic de o sută de bucăți, alcătuit numai din bancnote de cinci sute de euro, se arunca fâlfâind direct în stradă, în uralele unui public neașteptat de numeros, de
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
mă lua pă mine cu texte și jurăminte d-astea, că te dau dracu' la moment. Adică ce? Nuți o fi nebună sau cum?". "Cum adică nebună? De ce? Stați așa! Lămuriți-mă și pă mine ce s-a întâmplat", încercă disperat Relu să înțeleagă ceva. "Bă, nu te-ai întâlnit tu azi cu ea?" "Ba da. La Mazagrand, pă la trei jumate, patru fără un sfert..." Și nu i-ai dat tu pachetu' ăla?" "Ba da. Și normal că i l-
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
data aceasta, să miroase a umblet relaxat, cu respirație adâncă. Ieșise cu pas vioi și nu se oprise decât în cartierul cu străzile preferate. Cei carel întâlniseră, n avuseseră cum să-l întrebe unde merge și el să răspundă aproape disperat că nu caută nimica, mascând ușor pană de memorie. Mersul alert și la obiect, nu numai că nu stârnea curiozitatea trecătorilor, dar nici nu lăsa să se înțeleagă cum că ar mai fi, într-adevăr, bolnav. E adevărat, nu mai
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
făceau angajări în acel an și răbdarea mea era iar pusă la încercare. Eram așa de aproape să-mi realizez independența financiară și totuși viața îmi rezervase din nou un eșec. Am mers din nou la mama acasă, supărată și disperată, ce era să fac, nu știam cum să mă descurc în oraș. Eram destul de speriată de necunoscut și viața de oraș. Sufeream de complexul de inferioritate, pentru că mă consideram mai slabă pentru că eram de la țară. Nu mă puteam compara cu
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
și alimentarea organismului în mod chimic, negativ și distructiv. Iar cea de-a doua durere, era cea din trecut care se instalase confortabil în viața mea. {i eu continuam să caut rezolvarea problemelor în exterior, colindând pe la ușile doctorilor cerând disperată ajutor. Așa am început eu maratonul de căutare a sănătății mele. Făceam din ce în ce mai greu față la serviciu și eram disperată că așa tânără cum eram, aveam atâtea dureri. Nu îmi luam concedii medicale de teama de a nu pierde postul
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
se instalase confortabil în viața mea. {i eu continuam să caut rezolvarea problemelor în exterior, colindând pe la ușile doctorilor cerând disperată ajutor. Așa am început eu maratonul de căutare a sănătății mele. Făceam din ce în ce mai greu față la serviciu și eram disperată că așa tânără cum eram, aveam atâtea dureri. Nu îmi luam concedii medicale de teama de a nu pierde postul pe care îl aveam, nu puteam risca, pentru că aveam datorii și multe încă de făcut. M-am forțat încă vreo
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
respecta atribuțiunile de mamă. Eram tânără, confuză și panicată, iar puterile îmi scădeau din ce în ce mai mult, simțeam că mi se terminase benzina. Durerile erau din ce în ce mai puternice chiar dacă făceam mereu tratamente. Nimic bun nu se întrezărea în viața mea și eram din ce în ce mai disperată, acceptând în final ideea ca nu mai era nimic de făcut. Devenisem o victimă sigură a unui sistem de sănătate care era incomplet, uitând de omul psihologic. Acum spun simplu și direct, că omul nu este un reper diagnostic sau
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
ceva din interior îmi dădea speranță și curaj. Mam chinuit vreo trei luni după care am găsit un servici u șor și liniștit. Mam dus după mai mulți bani, pentru că eu iubesc mult banii și nu mă simt atașată sau disperată atunci când nu-i am, pentru că știu că îi voi face mereu. Banii sunt pentru mine o simplă energie de schimb și cu cât ai mai multă din această energie, cu atât poți obține mai mult și mi se pare logic
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
A fost îngrozitor, am încercat toate remediile posibile, naturiste de pe la plafare, spirituale pe la tot felul de mănăstiri și orice aflam de pe la cunoștințe sau alte surse de informație. Toate s-au dovedit ineficiente și acest lucru mă adusese în pragul disperării. Disperată cum eram, am cerut doctorului meu de familie să mă trimită la psihiatru pentru că simțeam că înebunesc de atâtea dureri. Eram dispusă să fiu stigmatizată cu un diagnostic psihic, dar să scap cumva de dureri. Nu mai suportam viața cu
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
psihiatru după două ore de așteptare am reușit să intru în cabinetul lui. Psihiatrul, era un bărbat la vreo cincizeci de ani, cu o aliură imponentă, o atitutine rece și distantă. Nu m-a privit în ochi, chiar dacă eu căutam disperată privirea lui bl=ndă, nu m-a invitat să iau loc, am stat cam trei minute în picioare cât a scris o rețetă și cam asta a fost tot. Am încercat să-i explic câte ceva dar fără succes, mi-a
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
a demarat În trombă, cu scârțâit de roți, lăsând În urmă o dâră de praf și gaze de eșapament. Și iată-l pe eroul nostru rămas de căruță În mijlocul drumului, cu motorul Înecat ca ultimul Începător, cu toate beculețele sticlind disperate pe bord. În acele secunde s-a simțit ca un Wartburg de pensionar redegist, gata să fie prins de fălcile concasorului spre a fi transformat Într-un morman de fiare. Apoi, pedigriul teuton și-a spus cuvântul. Fauvé a simțit
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
poartă, Mi-a spus de etalonare, De destin și despre soartă. Și lucrând la al său plan, Metodic ca un bursuc, Atelier ca un lan, Don Brighiu și l-a făcut. Am intrat ușor pe ușă, Și-am privit cam disperat, O-ntreagă aparatură Adusă la reparat. Împrejur sârmă ghimpată, Doi cireși în lateral, Iar Don Brighiu, fără pată, Pufăia în ancestral. Meștere, ce-s toate astea? O-ntrebare cam otova ! Cu-n zâmbet răspunse Brighiu Aparate din Moldova. Îmi pusese
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) Martin CATA () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93213]
-
pentru a le aduce la cunoștință noutățile de pe Internet. — La San Francisco a avut loc congresul internațional al celor care Își obțin plăcerea sexuală masturbîndu-se. Vor solicita guvernului american recunoașterea ca minoritate. — Vic, e și copilul aici! strigă Christina, aproape disperată. — Hm, credeam că doarme. Oricum, el nu știe ce Înseamnă masturbare, o liniști Vic. — Ce Înseamnă masturbare? Întrebă Kiki. Vei afla cînd vei Împlini paisprezece ani. PÎnă atunci, marș În camera ta! — Am s-o Întreb pe Marychka, promise Kiki
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
atunci nu se știe ce ar mai fi urmat. GÎndindu se la o asemenea posibilitate, inima doamnei Delilah se Înduioșă și mai mult. Poate că bietul om avea Într-adevăr nevoie de ajutor, poate că se afla Într-o situație disperată! Altă explicație nu se Întrevedea. Doamna Delilah Își numără pe furiș mărunțișul din buzunare, trase mult aer În piept și hotărî să iasă din magazin cu orice risc. Între timp, cumpărase și o rochie, pe care avea de gînd să
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
să taie niște găuri din loc în loc în prelată cu cuțitul pe care-l avea la șold, pentru ca razele lunii pline de afară să poată pătrunde înăuntru. Șoferul a încercat să protesteze în legătură cu tot ce i se petrecea sub ochi, disperat că muncitorii care ajutaseră la încărcat dăduseră bir cu fugiții fără să stea prea mult pe gînduri, dar s-a trezit brusc cu un pumn în nas, în timp ce foaia de parcurs îi era smulsă dintre degete, făcută bucățele, și apoi
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
minte cît de greu a fost pus totul în mișcare. — Pe mine mă lasă rece tot jocul ăsta de culise, spune Tîrnăcop, dacă asta au votat înseamnă că asta le convine. — Manipulare și iar manipulare! strigă iar Roja ca un disperat, apăsîndu-și mai tare receptorul telefonului pe ureche. — Ce-și face omul cu mîna lui se numește lucru manual, spune Gulie, nu ca domnul Președinte, care a știut de la bun început ce vrea, a mers țintit, și-a făcut partid și
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
dai seama exact la ușa ei. Cine o să te creadă? — Adevărul e că într-un fel îmi cam pare rău că am intrat în rahatul ăsta de care n-aveam nevoie, zise Poștașul, dar mi s-a părut atît de disperată atunci, că mi s-a făcut milă de ea. Dacă te-ar auzi Părințelul cum vorbești nu s ar lăsa pînă nu te-ar aranja de mai mare dragul ca să nu-ți mai ardă să-ți bagi nasul în viața
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]