1,499 matches
-
apriorice în cazul lui Dilthey ne va ajuta să înțelegem mai nuanțat și raporturile lui cu supraistorismul. Faptul că un istorist ca Dilthey nu abandonează total o abordare transcendentală nu înseamnă că el ar ceda unor tentații supraistoriste, deoarece o distanțare de universalismul hegelian se poate înfăptui chiar printr-o relativizare a cadrelor a priori, și nu neapărat prin negarea existenței acestora. În sensul existenței unei coordonate apriorice la nivelul istorismului în general ne îndrumă și Schnädelbach atunci când, referindu-se la
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
și cu științele naturii, foarte caracteristică pentru conștiința istorică din Germania, solicită istoricilor o reflecție epistemologică și explică totodată influența puternică, deși deseori indirectă, a unor autori ca Droysen, Dilthey sau Rickert, asupra înțelegerii de sine cultivate în științele spiritului". Distanțarea de filozofie "se interferează aici treptat" cu aspetele delimitării dintre științele naturii și cele ale spiritului. Pe fondul scientizării tot mai accentuate a istoriografiei, "reflecția epistemologică" le-a fost impusă istoricilor și de considerente "intraștiințifice" fiindcă s-a pus problema
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
semnificației paradoxurilor” în paradigma curriculară postmodernă. După el, paradoxurile postmodernismului sunt provocate mai ales de atenția acordată de cercetători separării arbitrare a subiectului de obiect în metafizica modernă carteziană. În planul curriculumului, separarea carteziană a luat forma despărțirii și a distanțării dintre educator și educat. Doll jr. crede că este sarcina curriculumului să refacă simbioza subiect/obiect în procesul educațional și să reintegreze educatorul și educatul în experiența de învățare și transformare a personalității. Cum? El consideră că dialogul, negocierea și
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pe convingerea că . ) Descartes caută însă o teză universală și indubitabilă, ori teza realismului, aceea că ) nu satisface a doua condiție. Nu putem spune despre lumea lucrurilor că este reală prin sine, în mod absolut, cel puțin dintr-un motiv: distanțarea de unul sau altul din lucrurile acestei lumi, atrage după sine o nesiguranță cu privire la continuitatea existenței respectivului lucru. Așadar teza ce susține că realitatea absolută și indubitabilă e lumea lucrurilor, deși universală, se dovedește prin raportarea la eul gînditor, doar
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
diferențiere extreme Solidaritate mecanică Solidaritate organică Complexitate. Viață guvernată de legături interindividuale Complicație Statusuri prescrise Statusuri dobândite Societate de status Societate contractuală Statusuri totale Statusuri parțiale Rural Urban Educație dependentă de status Status dependent de educație Acceptare ridicată a rolurilor Distanțare fără rol Textură relațională densă Textură relațională slabă Putere bazată pe valori locale Putere bazată pe valori cosmopolite Textură de roluri de slabă densitate Textură de roluri de mare densitate Clasele sociale o diviziune printre altele Clasele sociale diviziune dominantă
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
principiilor morale (după 13 ani, la tinerețe sau niciodată). Acceptarea normelor morale apare ca formă de identificare cu grupul de referință, prin împărtășirea acelorași drepturi și datorii. Se manifestă un efort de definire a valorilor morale în termeni proprii, cu distanțare față de stereotipurile existente. Stadiul 5 Ă al moralității contractuale și al acceptării democratice a legii. Standardele morale sunt înțelese ca rezultat al unei decizii mutuale. Legile nu sunt intangibile și pot fi schimbate pe considerente raționale, vizând utilitatea lor generală
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în universul ficțiunii, la exprimarea unei viziuni insolitate, aceea care decupează în planul lumii o perspectivă individualizatoare. Narațiunea, efortul povestitor și interpretativ îmbracă forma unei aventuri / mărturii în lumea cunoașterii ...lumii, cu tendințe nu imediat perceptibile, imprevizibil individuale, cu efectele distanțării și ale deformării, sau ale contemplării contururilor sub lupă. Romancierul favorizează constant expresia unei atari "modificări" personale (imaginare) a unghiului sub care o inventată realitate se înfățișează privirii, acordînd spații întinse analizei reactivității subiective și înțelegerii obiectului. Deși nu pare
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
poză plină de sarcasm vizual. Există aici o dublă evaluare, o simțită coexistență a ironiei auctoriale și a maliției personajului. Accentul fiind prea puternic, efectul devine unul specular, ca și cînd discursul interior al personajului s-ar folosi de privilegiul distanțării, pentru a oglindi evaluativ istoria de pînă aici a propriului său "rol". Prea plastic în expresia imaginii despre sine, personajul reflectează neverosimil. Dar acesta este stilul romanului, prețios și voit excesiv. Armătura sa argumentativă nu justifică personajul, ci îl copleșește
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
de la 5 decembrie 1939 titlul se modifică din nou, devenind „Revista Colegiului Național «Sf. Sava»”. Articole-program, care apar din când în când, fac apel, în termeni generali, mai degrabă la valori etice și mai puțin estetice. Se afirmă independența publicației, distanțarea față de orice școală literară sau cenaclu, păstrându-se în schimb „linia sănătoasă a tradiționalismului”, trădată totuși, în destule rânduri, de includerea unor texte literare ce ies din cadrul proiectat sau chiar a unor texte teoretice promovând o orientare literară diferită. Eclectismul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289225_a_290554]
-
se inspira mai ales din Acțiunea Franceză, dar și din catolicismul social și din personalismul antiliberal, a scos revista Esprit, împotriva părerii lui Étienne Borne. Revista a fost imediat interzisă, iar Mounier arestat la începutul anului 1942, dar episodul demonstrează distanțarea față de context, chiar dacă prima reacție a lui Maritain, Borne și Michelet a fost să zică nu regimului rezultat în urma înfrîngerii în fața nazismului și supus ocupantului nazist. După Eliberare, în numele refuzului anticomunismului, el a încercat un dialog cu comuniștii, fiind însă
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
apărarea civilizației creștine contra comunismului se făcea cu sprijinul partidelor creștin-democrate. Această autonomie a fost întărită de succesorii lui Pius al XII-lea. În Italia, papa Ioan al XXIII-lea vorbea în 1961 de "lărgirea Tibrului", adică de o mică distanțare de politica italiană. Avînd încredere în laici, în angajarea lor politică, el a refuzat să-i susțină pe cardinalii Siri și Ottaviani în ofensiva lor împotriva lui Aldo Moro și politica sa de deschidere spre stînga. Din contra, enciclicele Mater
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Italiei între 1943-1945 și unitatea în jurul Democrației Creștine o lăsase provizoriu deoparte. Succesul catolicismului politic în Elveția. Elveția oferă paradoxul unei serioase pierderi a coeziunii blocului catolic față de perioada Kulturkampf și a strategiei de apărare a catolicismului, a unei mari distanțări, dacă nu chiar a unei rupturi, realizate după Conciliul Vatican II, între Biserică și Partidul Catolic, dar în același timp, un remarcabil succes al catolicismului politic. După război, el era întruchipat de Konservativ Volkspartei der Schweiz care, în 1957, a
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Christlich-Soziale Volkspartei der Schweiz, și a realizat în 1970 o importantă reformă, devenind Christlisch Demokratische Volkspartei der Schweiz (Parti Démocrate Chrétien în cantoanele francofone și Partito Democratico-Cristiano Popolare în cantoanele italianofone). Asumîndu-și în mod oficial legătură cu DC, partidul sublinia distanțarea de episcopat și dorea o deschidere confesională. El a reușit acest lucru, în ciuda menținerii partidului numit Evangelische Volkspartei, care fusese fondat în 1919, dar care nu a reușit niciodată să iasă dintr-o stare vegetativă (2,3% din voturi în
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
ca pe un obiect, ci de a căuta fără încetare dialogul într-o atitudine de atenție, înțelegere, suplețe de la distanță. - puterea de a fi spontan și să-ți lași sentimentele să se exprime (Muller, 1973; Benedetti, 1987; Thurin, 1994); - capacitatea distanțării de relația cu pacientul, de analizăa tendințelor agresive, homosexuale, de dominare, de teamă, etc. 1. Psihoterapii individuale de inspirație psihanalitică. Psihoterapia cu un bolnav schizofren este, mai întâi de toate, o întâlnire interumană; un joc permanent care implică toate registrele
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
o constantă a capacității acestuia de a procesa lumea din cele mai îndepărtate epoci și până astăzi. Probabil că omul modern conștientizează mai mult dubla perspectivă asupra imaginii și poate să se distanțeze de abordarea simbolică, mistică datorită rațiunii, însă distanțarea conștientă nu presupune, și probabil că nu va presupune niciodată, eliminarea ei. În fond, conștientizarea unei atitudini sau a unui comportament nu generează automat și schimbări profunde la nivelul acestora, omul fiind capabil să găsească numeroase situații excepționale pe care
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
află În postura de a-și cristaliza sistemul axiologic propriu. In ciuda aparențelor, la această vârstă elevii sunt preocupați foarte mult de ceea ce gândesc ceilalți despre ei. Diferențieri subtile Încep să apară În conduitele din clasă, se crează o discretă distanțare Între fete și băieți și o competiție, Încărcată de forme ușoare de rivalități Între aceștia. Prieteniile, dar și supărările și certurile sunt mai intense și cu urmări mai profunde. Profesorul nu mai dirijează interacțiunile sociale din clasă, dar poate funcționa
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
independentă, conformismul se diminuiază. Acceptarea normelor morale, potrivit lui L.Kohlberg, apare și ea ca formă de identificare cu grupul de referință, prin Împartășirea acelorași drepturi și datorii. Se manifestă un efort de definire a valorilor morale În termeni proprii, cu distanțare față de stereotipurile existente.Structura grupului de prieteni se modifică și ea. Dunphy a realizat un studiu privind formarea, dezvoltarea și interacțiunea grupului de adolescenți Într-un liceu din Sidney și a identificat urmatoarele forme de grupări: "Plia" (trad."bisericuța" este
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
momentelor de fulgurantă, concentrată, dezvăluire - „iluminare” a interiorității tonalitatea unui mod scriptural în acord cu un stil al lumii distincte în care se înscriu, modelate de tiparele acesteia, existența, destinul, experiența pe care o traversează eroina capodoperei sadoveniene. Delimitările nete, distanțarea frapantă - narator vs. personaj = protagonista - reprezintă excepția. În schimb, ceea ce domină este - simptomatic! - apropierea lor relativă, chiar, nu rareori, convergența, până la un punct, a celor două „voci”: monologic - interioară, a eroinei, și cealaltă, naratorială, aceea - pe o axă a comunicării
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
Iași, chiar agresiv antipatizați. Dacă în capitala Moldovei ei erau percepuți ca un fel de „calamitate blândă”, o probă în plus „pentru a încerca răbdarea pelerinului”, după cum spuneau femeile de la țară, aici rândul, coada, face corp comun în exercițiul de distanțare. Atunci când o „coloană oficială” sau personalități cunoscute trec prin fața raclei, rândul fierbe de nemulțumire, se aud replici scrâșnite printre dinți. Invitații, câte două-trei persoane, sunt flancați de preoți și de un grup de jandarmi, ce constituie un fel de scut
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
devenită numitorul comun al unui popor dispersat, creând în același timp o identitate pentru evreii secularizați și coeziune în exil. O asemenea utilizare a memoriei și a suferinței împiedică adesea, desigur, o bună înțelegere a istoriei, punerea ei în perspectivă, distanțarea totuși necesară între istorie și memorie. Din istoria evreilor, aceștia, dar și ne-evreii, după exemplul lor, nu rețin adesea decât discursul despre suferință, din cauză că memoria trăită sau imaginată a suferinței a ținut loc de istorie mult timp și continuă
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
exterminarea rămâne pentru totdeauna dincolo de puterea de cuprindere a inteligenței omenești. Într-adevăr, în anii 1950-1960, genocidul dobândește un statut de normativitate, iar proximitatea evenimentului contribuie la a-l menține în afara câmpului istoric. Desigur, cu timpul care trece și cu distanțarea pe care el o face posibilă, începe să apară un efort de istoricizare. Se putea susține de acum inteligibilitatea, cel puțin istorică, a catastrofei, eveniment ce putea fi supus unei analize critice. Dar istoricizarea inițiată la sfârșitul anilor 1960 a
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
distilată de instituțiile comunitare și organele lor, în lipsa unei culturi evreiești bogate și creative, permite adunarea oițelor mult timp împrăștiate în luptele cetățenești și în ideologiile anilor de după război. Din acest moment se intră în exclusivitatea unei memorii care marchează distanțarea de universalism, atât de indisociabilă, până atunci, de vocația evreului modern de a dori să schimbe lumea. Ruperea contractului dintre evrei și țările în care locuiau în timpul celui de-al Doilea Război Mondial pregătise această turnură, care devenea tot mai
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
viziunea personajelor. În plus, sunt semnalate și alterările secvenței evenimențiale (analepse, prolepse), elementele paratextuale, tropii și numele emblematice pentru personaje. M. Riffaterre plasează și umorul printre indiciile de ficționalitate, precizând că acesta trădează intruziunea auctorială sau poate fi semn al distanțării naratorului însuși de narațiune. Abia din a doua jumătate a secolului al XX-lea, în discuția despre raportul dintre textul literar și realitatea extratextuală începe să fie adus un element ignorat până atunci. Accentul se mută de pe interesul pentru textul
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
spre lacuri. Aceste denumiri m-au liniștit ca o boare de vânt. Ele îmi promiteau Rusia cea vrăjită 199. Prezența pădurii este esențială în ideea de izolare a părții curate, sănătoase din corpul Rusiei de partea bolnavă, cu metastazele regimului. Distanțarea de calea ferată are același rol de izolare de spațiul violenței. Nu întâmplător, Matriona se temea de trenuri. Cu viteza și zgomotul lor, acestea reprezintă violența și, în același timp, ceva creat artificial, opus naturaleței din viața poporului, sublimă în
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
parodic, se spune că deținuții, foarte numeroși, alcătuiesc o națiune distinctă sau chiar o specie distinctă, care nu se înmulțește pe calea obișnuită a procreării, ci "prin procedeul tehnic al săltării". Asemenea pagini echilibrează cumva atmosfera sumbră a cărții, iar distanțarea ironică este un semn al "atitudinii scriitoricești". Ironia este, pentru Soljenițîn, un nivel de comunicare, ca și lupta deschisă sau lirismul 268. Intenția de a prezenta imaginea completă a sistemului de lagăre, multitudinea detaliilor organizate coerent, maniera artistică și capacitatea
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]