816 matches
-
mecanici (hernia hiatală; creșterea presiunii intraabdominale în obezitate, sarcină, ascită, tumori abdominale; tulburări motorii esofagiene, visceroptoza) RGE persistent determină stimularea:chemoreceptorilor cu apariția senzației de pirozis, eventual a leziunilor mucoasei esofagienemecanoreceptorilor cu apariția durerii retrosternale prin tulburări de motilitate esofagiană (distensie, contracții etc). Tablou clinic BRGE se poate manifesta prin:simptome tipice (70% din cazuri) care apar după prânzuri abundente sau bogate în grăsimi, se accentuează cu decubitul, se ameliorează după antiacide: - pirozis - simptomul dominant, perceput ca senzație de arsură retrosternală
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
retenție hidrosalină, HTA necontrolată, pericardită, edem pulmonar acut etc) frecvente în cazul insuficienței renale acute sau cronice. Simptome și semne specifice afecțiunilor reno-urinare 1. Durerea lombară este un simptom major al suferinței reno-urinare care apare în general ca urmare a distensiei prin obstacol. Natura obstacolului este diferită, cel mai frecvent prin calculi, dar și corpi străini, cheaguri de sânge, tumori, fragmente de papilă, compresiune externă (inflamații, tumori, anomalii vasculare). Distensia rinichiului fără obstacol pe calea excretoare este mai rară și poate
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
major al suferinței reno-urinare care apare în general ca urmare a distensiei prin obstacol. Natura obstacolului este diferită, cel mai frecvent prin calculi, dar și corpi străini, cheaguri de sânge, tumori, fragmente de papilă, compresiune externă (inflamații, tumori, anomalii vasculare). Distensia rinichiului fără obstacol pe calea excretoare este mai rară și poate fi consecința edemului renal, a unui infarct renal, tromboze venoase renale, hematom perirenal sau abces perinefretic. Notă! Dispariția durerii poate semnifica încetarea funcției rinichiului situat în amonte de obstacol
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
III Argumentare Administrarea trigliceridelor cu lanț mediu scade incidența hipoglicemiei la nou-născuții cu greutate mică la naștere [148]. IIb Argumentare O concentrație crescută de trigliceride cu lanț mediu poate III determina o incidență crescută a efectelor adverse gastro- IV intestinale (distensie abdominală, reziduu gastric în cantitate �� mare, vărsături, EUN), creșterea corpilor cetonici și excreția acidului dicarboxilic [149-151]. Argumentare Formulele destinate prematurilor nu trebuie să includă în mod necesar trigliceride cu lanț mediu dacă conțin grăsimi ușor absorbabile și nu există studii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235896_a_237225]
-
deficitară. Aportul energetic excesiv poate avea drept consecințe hiperglicemia, creșterea depunerii lipidelor, steatoză hepatică [184]. IV 7.2. Alăptarea nou-născutului prematur Standard Medicul trebuie să indice inițierea alimentației enterale a nou-născutului prematur sănătos în următoarele condiții: abdomen suplu, depresibil, fără distensie, cu zgomote intestinale prezente [177]. C Argumentare Meteorismul abdominal și absența zgomotelor intestinale pot fi semne ale peristalticii defectuoase și a lipsei toleranței digestive [177]. IV Standard Medicul trebuie să nu indice inițierea alimentației per os a nou- născutului prematur
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235896_a_237225]
-
scăderea complianței pulmonare cu apariția sau accentuarea hipoxemiei [177]. IV Standard Medicul și asistența trebuie să cunoască complicațiile gavajului gastric discontinuu (anexa 11). A Argumentare Nou-născutul prematur alimentat prin gavaj discontinuu poate Ib prezenta motilitate duodenală modificată, vărsături, aspirație, IIa distensie abdominală [177,208,209]. IV Standard Medicul trebuie să indice alimentația prin gavaj continuu nou- C născuților prematuri cu detresă respiratorie severă, reflux gastro-esofagian, persistența reziduului gastric și nou-născuților care nu tolerează gavajul gastric discontinuu [177]. Argumentare Unii nou-născuți prematuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235896_a_237225]
-
toleranța digestivă a nou-născutului prematur (anexa 12). E Argumentare Toleranța digestivă este un marker precoce pentru numeroase modificări patologice în cazul nou-născutului prematur. E Standard Medicul și asistența trebuie să monitorizeze toleranța digestivă prin cel puțin una din următoarele metode: distensie abdominală, vărsături, aspectul și frecvența scaunelor, măsurarea reziduului gastric, apariția crizelor de apnee sau bradicardie [177]. C Argumentare Toleranța digestivă poate fi evaluată prin modificări care au loc nu doar la nivelul aparatului digestiv [81,195,197-199,208,209]. IV
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235896_a_237225]
-
crizelor de apnee sau bradicardie [177]. C Argumentare Toleranța digestivă poate fi evaluată prin modificări care au loc nu doar la nivelul aparatului digestiv [81,195,197-199,208,209]. IV Recomandare Se recomandă ca medicul și asistența să monitorizeze apariția �� distensiei abdominale prin palparea abdomenului și măsurarea circumferinței abdominale. B Argumentare Creșterea circumferinței abdominale între prânzuri cu mai mult de 1,5 cm poate semnala apariția unor complicații [215]. IIb Recomandare Se recomandă ca medicul și asistența să monitorizeze reziduul gastric
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235896_a_237225]
-
unei hernii diafragmatice stângi [21]. Volvulusul gastric acut este o complicație rară a herniei diafragmatice congenitale și reprezintă o urgență chirurgicală. Este suspectat clinic și confirmat radiologic. Tabloul clinic constă frecvent în imposibilitatea de a vărsa (doar efortul de vomă), distensie epigastrică, dureri epigastrice sau la baza hemitoracelui respectiv, detresă respiratorie. Explorările paraclinice relevă următoarele: 1. imposibilitatea introducerii unei sonde nasogastrice; 2. la tranzitul baritat esogastro-duodenal se constată absența pasajului baritat la nivelul joncțiunii cardio-esofagiene, două nivele de lichid gastrice, stomacul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
HDC asupra dezvoltării plămânului (respectiv de scădere a numărului de celule tip II și a deficitului dramatic de surfactant), accelerând creșterea plămânului și corectând hipoplazia pulmonară [13, 124]. Însă, ocluzia traheală poate conduce printr-o expansiune rapidă a plămânului și distensia peste măsură a acestuia, la compresia asupra cordului cu hidrops fetal [41]. Administrarea prenatală de glucocorticoizi Corectează parțial procesul de maturare biochimică a surfactantului, crește complianța pulmonară, prin suprimarea activității pulmonare a enzimei de conversie (ACE - angiotensin converting enzyme) și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
monitorizați în secția de Terapie Intensivă, urmărindu-se parametrii hemodinamici și respiratori, constantele biologice, temperatura, diureza, aspirația gastrică, tranzitul intestinal și drenajul abdominal. De asemenea, se vor asigura următoarele: reechilibrarea hidro-electrolitică, volemică și metabolică, oxigenoterapia, tratamentul antibiotic, calmarea durerii, combaterea distensiei abdominale și reluarea cât mai precoce a tranzitului intestinal, reluarea precoce a alimentației, mobilizarea precoce a pacientului, controlul radiologic postoperator, supravegherea plăgii operatorii, profilaxia complicațiilor trombo-embolice. Complicațiile postoperatorii Un diagnostic corect și „la timp” al herniilor diafragmatice congenitale postero-mediale, asociat
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
și relaxare în aval de bol. Durata tranzitului esofagian variază în funcție de consistența alimentelor (lichidele putând parcurge esofagul în 2 secunde). Undele secundare sunt unde peristaltice cu frecvență de 3/minut și viteză de deplasare de 3-5 cm/secundă, declanșate de distensia esofagului superior prin prezența bolului alimentar sau prin reflux gastro-esofagian (în esofagul inferior). Ele sunt asemănătoare cu undele primare; persistă mult timp când alimentele staționează în esofag și pe lângă rolul lor propulsiv au și rol de curățire a esofagului. Undele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
minute; durată de 4-5 ore, secretându se un suc gastric puternic acid și cu putere peptică mare. Din nou, mecanismul de secreție este dublu, nervos (vagal) și umoral (gastrină, histamină). Mecanismul nervos este declanșat de către destinderea pereților gastrici de către alimente. Distensia antrumului determină stimularea secreției gastrice prin activarea reflexelor vago-vagale și prin eliberare de gastrină. Mecanismul umoral este reprezentat de eliberarea de gastrină. Gastrina determină stimularea secreției gastrice, creșterea fluxului sanguin la nivelul mucoasei gastrice, stimularea tonusului și motilității gastrice etc.
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
celulelor oxintice. c. Faza intestinală a secreției gastrice: începe odată cu pătrunderea chimului în duoden care presupune atât acțiuni stimulatoare cât și inhibitoare ale secreției gastrice. Stimularea secreției gastrice se face prin mecanism nervos și umoral. Mecanismul nervos se declanșează de către distensia mecanică a duodenului, iar mecanismul umoral stimulator este reprezentat de gastrina eliberată în primele porțiuni ale duodenului. Mecanismele umorale inhibitoare au un rol însemnat în această fază. Enterogastronul este un hormon eliberat din celulele mucoasei duodenale la contactul cu produși
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
se relaxează în aval propulsând conținutul către colon. Acest fenomen se numește legea intestinului. Supradistensia unui segment de intestin determină și relaxarea segmentelor vecine; acest răspuns se numește reflexul intestino intestinal. Stomacul și porțiunea terminală a ileonului interacționează reflex. Astfel, distensia ileonului determină reducerea motilității gastrice; răspuns numit reflex ileo gastric. De asemeni, creșterea activității secretorii și motorii a stomacului determină creșterea motilității ileonului terminal; răspuns numit reflex gastro-ileal. b. Reglarea umorală Tranzitul intestinal poate fi încetinit de enteroglucagon, neurotensină, endorfine
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de serotonină, VIP etc. Sfincterul ileo-cecal Sfincterul ileo-cecal separă porțiunea terminală a ileonului de cecum. In mod normal sfincterul este închis dar peristaltica lentă a porțiunii terminale a ileonului produce relaxarea sfincterului și deplasează mari cantități de chim în cec. Distensia ileonului terminal relaxează reflex sfincterul. Distensia cecului produce contracția sfincterului și previne golirea suplimentară a ileonului. Rolul sfincterului ileo-cecal este de a asigura accesul conținutului ileal la nivelul colonului cu un ritm corespunzător necesităților de procesare a acestuia (absorbția apei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Sfincterul ileo-cecal separă porțiunea terminală a ileonului de cecum. In mod normal sfincterul este închis dar peristaltica lentă a porțiunii terminale a ileonului produce relaxarea sfincterului și deplasează mari cantități de chim în cec. Distensia ileonului terminal relaxează reflex sfincterul. Distensia cecului produce contracția sfincterului și previne golirea suplimentară a ileonului. Rolul sfincterului ileo-cecal este de a asigura accesul conținutului ileal la nivelul colonului cu un ritm corespunzător necesităților de procesare a acestuia (absorbția apei și sării). 4.2. Sucul pancreatic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
stimulează direct secreția pancreatică, dar acționează și indirect, prin stimularea secreției acide gastrice, deoarece prezența ulterior a chimului acid în duoden intensifică secreția de HCO3de către celulele canaliculare. Faza gastrică a secreției pancreatice este declanșată de prezența alimentelor în stomac. Distensia peretelui gastric determină, prin reflex vago-vagal, secreția de suc pancreatic bogat în enzime. Controlul umoral în aceasta fază se realizează de gastrină, cu efect sinergic cu cel vagal. In faza intestinală diverși componenți ai chimului prezent în duoden și în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
fecalelor, care vor deveni din ce în ce mai solide pe măsură ce coboară în colon datorită absorbției apei. 5.1. Controlul motilității colice Plexurile intramurale controlează comportamentul contractil al colonului, iar nervii autonomi extrinseci modulează această funcție. Vagul stimulează activitatea colică, iar simpaticul o inhibă. Distensia unei porțiuni din colon determină relaxarea reflexă a unei alte părți din colon. Acest reflex se numește reflexul colo-colic și este determinat parțial de fibrele simpatice care inervează colonul. Motilitatea colonului proximal și distal crește reflex după pătrunderea alimentelor în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
peristaltice în colonul descendent, sigmoid și rect, având drept rezultat împingerea fecalelor spre anus. Sfincterul anal intern se contractă sub influența impulsurilor simpatice, pe când cele parasimpatice exercită un efect relaxant. Controlul asupra sfincterului anal extern se exercită prin intermediul nervilor rusinoși. Distensia rectului determină relaxarea sfincterului anal intern, deplasarea materiilor fecale spre anus și contracția instantanee a sfincterului anal extern care oprește defecația. Prin controlul voluntar al sfincterului anal extern se decide asupra trecerii gazelor sau fecalelor. Controlul voluntar asupra defecației se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
puternică). Presiunea telediastolică este dată de volumul telediastolic și de complianța ventriculului relaxat (capacitatea cavității de a se umple cu sânge fără creșteri mari presionale). Presiunea telediastolică poate crește sub acțiunea unor factori ce determină scăderea complianței ventriculare, ca în distensia ventriculară excesivă, hipertrofie sau pericardită. O modalitate adecvată de evaluare a contractilității miocardului in vivo este reprezentată de curba derivată a presiunii ventriculare (). Gradul de umplere ventriculară (volum telediastolic, presarcină) determină lungimea efectivă a fibrelor musculare și deci forța activă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
și un manometru cu mercur sau cu capsulă aneroidă (cu cadran). Tensiometrele moderne au construcție similară, dar folosesc un traductor de presiune și afișaj numeric. Pulsațiile arteriale pot fi detectate palpator, prin compresia ușoară a arterei pe planul dur subiacent. Distensia ritmică astfel percepută (pulsul arterial) este produsă de expulzia sângelui din ventriculul stâng în aortă. Ea este transmisă în peretele arterial cu o viteză de cca. 5 m/s (3 5 m/s în aortă, 7 10 m/s în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
palpare a pulsului se aplică un traductor piezoelectric conectat la un sistem de înregistrare, se obține sfigmograma (fig. 43), cu aspect similar tensiogramei; oscilațiile acesteia corespund temporal aproape perfect celor presionale, fiind determinate de propagarea în lungul pereților arteriali a distensiei aortei din cursul ejecției sângelui din ventriculul stâng. Pulsul arterial prezintă diverse aspecte în funcție de artera explorată și este modificat caracteristic în anumite situații patologice. Presiunea arterială prezintă variații în timp corespunzătoare ciclului cardiac (cca 70/min), dar și alte variații
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
tip B, ce descarcă mai ales în telediastolă, la umplerea atrială maximă. Efectele activării voloreceptorilor sunt vasodilatația și tahicardia ușoară, cu scăderea presiunii arteriale, la care se adaugă inhibarea secreției de ACTH și ADH. Diureza crescută ce rezultă permite reducerea distensiei venoase. Fenomenul Bainbridge Controlul atrial al frecventei cardiace (Bainbridge) include o componentă directă locală, reprezentată de întinderea nodulului sinusal (ce permite creșterea frecvenței cu 15%) și o componentă reflexă (ce poate crește frecvența cu încă 50%), mai slabă la frecvență
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
venos (volum x distensibilitate) este de 24 de ori mai mare decât cea a sectorului arterial. Relația volum presiune este diferită în funcție de sensul de variație. Curba presiune-volum (fig. 58) evidențiază fenomenul de histerezis (o parte din energie este înmagazinată în timpul distensiei și nu este recuperată în timpul revenirii venelor la dimensiunile inițiale). In cazul unei creșteri de volum rapide presiunea înregistrează o creștere inițială, urmată de o scădere fără modificarea volumului, aspect numit fenomen de recuperare. In cazul distensiei venoase la presiune
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]