19,836 matches
-
capital adus la înființarea entității, acționarii/asociații au dreptul la finele exercițiului financiar, în funcție de cotele deținute în entitate, la dividende, care se distribuie din profitul obținut de entitatea economică. Dividendele datorate asociaților/acționarilor sunt evidențiate în contabilitate cu ajutorul contului 457 „Dividende de plată”, cont de pasiv. Operațiile de participație apar între două sau mai multe entități economice cu personalitatea juridică pentru atingerea unui scop comun, și au la bază contractul de asociere în participație. Acest de gen de cooperare, în ceea ce privește relațiile
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
financiar, extraordinar; e) profitul sau pierderea. Situația modificărilor capitalului propriu. Modificările de capital propriu reprezintă creșterea sau reducerea activului net în cursul perioadei determinată de pierderile și câștigurile capitalizate, cum ar fi: diferențele din reevaluare, diferențele de curs valutar și dividendele primite care sunt recunoscute direct ca modificări de capitaluri proprii, împreună cu tranzacțiile de capital și distribuirile către proprietarii întreprinderii. Situația fluxurilor de trezorerie. În cadrul tabloului, operațiile de numerar sunt grupate pe trei activități: exploatare, investiție și finanțare. Pentru fiecare, pornind
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
maximizarea valorii create pentru întreaga companie trebuie să fie în strânsă legătură cu maximizarea valorii pentru părțile interesate. Maximizarea valorii pentru acționari poate fi realizată fără a conduce la maximizarea valorii pentru întreaga companie. Există situații când, pentru a obține dividende ridicate, acționarii solicită managementului luarea unor decizii care pot să afecteze pe termen lung compania<footnote C. Ciora, A. Anica-Popa, „Social involvement of listed companies as a need for decision making”, Calitatea - acces la succes, supliment, anul 12, No. 121
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
ani). În calculele noastre vom utiliza o perioadă de cinci ani, întrucât reflectă mai bine activitatea companiei, oferind suficiente informații pentru analiza noastră; Estimarea rentabilității acțiunii analizate. În calculul nostru vom lua în calcul atât modificarea prețului acțiunii, cât și dividendele acordate, pe baza formulei. Indicele bursier de referință luat în calcul. În funcție de indicele de referință luat în calcul putem obține valori diferite ale coeficientului de volatilitate beta. Indicele de referință trebuie să fie reprezentativ pentru structura economiei mondiale. În acest
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
utilizează date istorice sau corecții pentru riscul de țară.<footnote A. Damodaran, „Equity Risk Premiums”, http://www1.worldbank.org/finance/assets /images/ Equity Risk Premiums.pdf, p. 4. footnote> Un model de evaluare a acțiunilor este. Aceasta este valoarea prezentă a dividendelor ce cresc la o rată constantă. Din cei patru factori prezentați, rentabilitatea așteptată a capitalului trebuie calculată. Această valoarea este rentabilitatea așteptată implicită a acțiunilor. Diferența dintre această rentabilitate implicită și rata dobânzii fără risc este prima de risc implicită
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
guide to better financial decisions, FT Prentice Hall, Edinburgh Gate, 2004, p. 95. footnote>, există situații când CAPM nu oferă informații reale: în companiile mici, în companiile cu rata PBV foarte mare (price per book value), în companii cu randamentul dividendelor foarte ridicat, precum și în companiile cu grad ridicat de îndatorare. CAPM este foarte utilizat în practică, însă este foarte important să se cunoască și alternativele pentru calcularea costului capitalului. Utilizarea unor modele alternative, recunoscute de mediul academic, a condus la
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
prin observarea prețurilor curente ale acțiunilor și utilizarea ratei de actualizare pe care investitorii o utilizează. Aceste modele, spre deosebire de modelele explicative, nu implică înțelegerea sau modelarea factorilor determinanți pentru costul capitalului propriu. Printre modele deductive regăsim: Modelul de Discount al Dividendului; Abordarea Stochastic/Option princing.<footnote T. Ogier, J. Rugman, L. Spicer, The real cost of capital: A business field guide to better financial decisions, FT Prentice Hall, Edinburgh Gate, 2004, p. 93. footnote> Aceste modele nu caută să explice comportamentul
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
better financial decisions, FT Prentice Hall, Edinburgh Gate, 2004, p. 93. footnote> Aceste modele nu caută să explice comportamentul investitorilor, ci să prezinte care este costul capitalului propriu utilizat de investitori. 2.2.2.3.1. Modelul de Discount al Dividendului Pornind de la modelul de calculare a prețului acțiunii prin actualizarea dividendului prin diferența dintre rata de discount (costul capitalului propriu) și rata de creștere, putem determina nivelul costului capitalului propriu<footnote Ibidem, p. 91. footnote>: Una dintre limitele acestui model
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
footnote> Aceste modele nu caută să explice comportamentul investitorilor, ci să prezinte care este costul capitalului propriu utilizat de investitori. 2.2.2.3.1. Modelul de Discount al Dividendului Pornind de la modelul de calculare a prețului acțiunii prin actualizarea dividendului prin diferența dintre rata de discount (costul capitalului propriu) și rata de creștere, putem determina nivelul costului capitalului propriu<footnote Ibidem, p. 91. footnote>: Una dintre limitele acestui model este că se bazează pe previziunile privind dividende și rata de
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
acțiunii prin actualizarea dividendului prin diferența dintre rata de discount (costul capitalului propriu) și rata de creștere, putem determina nivelul costului capitalului propriu<footnote Ibidem, p. 91. footnote>: Una dintre limitele acestui model este că se bazează pe previziunile privind dividende și rata de creștere. Există riscul ca un nivel de creștere pesimist sau optimist să influențeze nivelul costului capitalului propriu. 2.2.2.3.2. Stochastic/Option princing În mediul academic, s-a dezvoltat o abordare pentru estimarea costului capitalului
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
Petty, Value Based Management: The Corporate Response to the Shareholder Revolution, Harvard Business School Press, Boston, Massachusetts, 2000, p. 231. footnote> descrie indicatorul CVA ca fiind construit pe teoria fluxurilor de numerar, dar care prezintă două avantaje legate de evaluarea dividendelor: depășește imperfecțiunile CAPM privind determinarea costului capitalului; nu este afectat de deficitul de relevanță a datelor contabile, care trebuie prelucrate pentru a se trece de la semnificația fiscală la cea pur economică. Determinarea indicatorului pornește de la fluxul de numerar brut degajat
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
pentru companie. 2.3.9. Rentabilitatea Totală a Acționarilor - TSR (Total Shareholder Return) și Randamentul Total al Afacerii - TBR (Total Business Return) Laureații premiului Nobel pentru economie, Franco Modigliani și Merton Miller, sunt cei care prin articolul lor din 1961, „Dividend Policy, Growth, and the Valuation of Shares” au deschis câmpul disciplinei de evaluare. Aceștia precizau principiul fundamental al evaluării, și anume: „prețul acțiunilor trebuie să fie în așa fel încât randamentul anual (dividende și câștiguri de capital la un dolar
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
cei care prin articolul lor din 1961, „Dividend Policy, Growth, and the Valuation of Shares” au deschis câmpul disciplinei de evaluare. Aceștia precizau principiul fundamental al evaluării, și anume: „prețul acțiunilor trebuie să fie în așa fel încât randamentul anual (dividende și câștiguri de capital la un dolar investit) pentru fiecare acțiune va fi la fel pe piață pentru orice interval dat”.<footnote M.H. Miller, F. Modigliani, „Dividend Policy, Growth, and the Valuation of Shares”, The Journal of Business, Vol. 34
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
și anume: „prețul acțiunilor trebuie să fie în așa fel încât randamentul anual (dividende și câștiguri de capital la un dolar investit) pentru fiecare acțiune va fi la fel pe piață pentru orice interval dat”.<footnote M.H. Miller, F. Modigliani, „Dividend Policy, Growth, and the Valuation of Shares”, The Journal of Business, Vol. 34, No. 4 (Oct. 1961), pp. 411-433. footnote> Miller și Modigliani au elaborat teoria irelevanței dividendului, potrivit căreia politica de dividend nu are incidență nici asupra prețului de
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
fel pe piață pentru orice interval dat”.<footnote M.H. Miller, F. Modigliani, „Dividend Policy, Growth, and the Valuation of Shares”, The Journal of Business, Vol. 34, No. 4 (Oct. 1961), pp. 411-433. footnote> Miller și Modigliani au elaborat teoria irelevanței dividendului, potrivit căreia politica de dividend nu are incidență nici asupra prețului de piață al acțiunilor și nici asupra costului capitalului. Cei doi teoreticieni și-au bazat argumentele pe ipotezele de piață perfectă constând în absența costurilor de emisiune sau de
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
interval dat”.<footnote M.H. Miller, F. Modigliani, „Dividend Policy, Growth, and the Valuation of Shares”, The Journal of Business, Vol. 34, No. 4 (Oct. 1961), pp. 411-433. footnote> Miller și Modigliani au elaborat teoria irelevanței dividendului, potrivit căreia politica de dividend nu are incidență nici asupra prețului de piață al acțiunilor și nici asupra costului capitalului. Cei doi teoreticieni și-au bazat argumentele pe ipotezele de piață perfectă constând în absența costurilor de emisiune sau de tranzacție, absența fiscalității, atomicitate, simetrie
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
piață al acțiunilor și nici asupra costului capitalului. Cei doi teoreticieni și-au bazat argumentele pe ipotezele de piață perfectă constând în absența costurilor de emisiune sau de tranzacție, absența fiscalității, atomicitate, simetrie de informație, demonstrând astfel că politica de dividend nu este altceva decât o politică de finanțare. Majoritatea specialiștilor sunt de acord cu ideile celor doi teoreticieni atât timp cât se îndeplinesc ipotezele de bază de la care pleacă. Teoria lui Miller și Modigliani a fost combătută de Myron Gordon și John
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
acord cu ideile celor doi teoreticieni atât timp cât se îndeplinesc ipotezele de bază de la care pleacă. Teoria lui Miller și Modigliani a fost combătută de Myron Gordon și John Lintner, care au afirmat că investitorii sunt mult mai atrași de plata dividendelor decât de eventualele câștiguri ale firmei în urma reinvestirii profitului obținut. Acest argument a fost numit de Miller și Modigliani „greșeala vrabiei din mână”, considerând că majoritatea investitorilor oricum planifică reinvestirea sumelor primite ca dividende în acțiuni ale aceleași firme sau
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
sunt mult mai atrași de plata dividendelor decât de eventualele câștiguri ale firmei în urma reinvestirii profitului obținut. Acest argument a fost numit de Miller și Modigliani „greșeala vrabiei din mână”, considerând că majoritatea investitorilor oricum planifică reinvestirea sumelor primite ca dividende în acțiuni ale aceleași firme sau în altele. Potrivit lor, gradul de risc al fluxurilor de numerar nu depinde de politica de dividende, ci de activitatea firmei și fluxurile operaționale. Aceste două teorii oferă sfaturi contradictorii managerilor, iar testarea lor
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
Miller și Modigliani „greșeala vrabiei din mână”, considerând că majoritatea investitorilor oricum planifică reinvestirea sumelor primite ca dividende în acțiuni ale aceleași firme sau în altele. Potrivit lor, gradul de risc al fluxurilor de numerar nu depinde de politica de dividende, ci de activitatea firmei și fluxurile operaționale. Aceste două teorii oferă sfaturi contradictorii managerilor, iar testarea lor empirică nu adus la nicio concluzie, dat fiind faptul că ipotezele pe care se bazează nu se întâlnesc în practică. Rentabilitatea totală a
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
se întâlnesc în practică. Rentabilitatea totală a acționarilor este un concept utilizat pentru a compara performanța diferitelor acțiuni de-a lungul timpului. Rentabilitatea totală a acționarilor reprezintă rentabilitatea obținută de acționarii care au cumpărat acțiuni la începutul perioadei, au primit dividende (ce se presupune că au fost reinvestite în acțiuni) și evaluează acțiunile pe baza ultimului preț al perioadei. ∆VB - modificarea valorii bursiere; VBI - valoarea bursieră la începutul perioadei. Exemplu: a) Calcularea TSR pentru o singură perioadă Considerăm că valoarea cursului
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
bursiere; VBI - valoarea bursieră la începutul perioadei. Exemplu: a) Calcularea TSR pentru o singură perioadă Considerăm că valoarea cursului bursier la începutul unei perioade este de 83 de lei. Valoarea cursului bursier la sfârșitul perioadei este de 105 lei, iar dividendele pe acțiune plătite au fost de un leu. Valoarea rentabilității totale a acționarilor este de 7,23%. b) Calcularea TSR pentru perioade multiple Continuând exemplul, vom prezenta în tabelul 2.10 modul de calculare a TSR pentru perioade multiple. Valoarea
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
fost creat de firma de consultanță Stern Stewart, din cauza limitărilor indicatorului Rentabilitatea Totală a Acționarilor. În jurul ideii de „surplus de valoare adăugată”, regăsim faptul că majoritatea companiilor creează valoare pentru acționari numai dacă rentabilitatea pentru investitori, prin prețul acțiunilor și dividende, depășește costul capitalului propriu. Surplusul de Valoare Adăugată ia în calcul perspectiva tuturor acționarilor. Dacă rentabilitatea totală a acționarilor presupune că o anumită acțiune a fost deținută pe parcursul întregii perioade, Surplusul de Valoare Adăugat măsoară valoarea creată pentru toți acționarii
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
pe parcursul întregii perioade, Surplusul de Valoare Adăugat măsoară valoarea creată pentru toți acționarii, inclusiv pentru cei care au cumpărat acțiuni noi. Mod de calcul Surplusul de Valoare Adăugată se poate calcula prin două metode: 1) WAI = ∆Valoarea bursieră - Rentabilitatea Așteptată + Dividende - - Costul capitalului propriu aferent acțiunilor noi, unde: ∆Valoarea bursieră = VB la sfârșitul perioadei - VB la începutul perioadei; Analiza performanței prin creare de valoare 98 Rentabilitatea Așteptată = VB la începutul perioadei × Costul capitalurilor proprii; Costul capitalului propriu aferent acțiunilor noi = Acțiuni
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
ani de analiză în subcapitolul anterior); coeficientul mediu de volatilitate beta. Pentru calcularea coeficientului mediu de volatilitate beta, am urmărit o perioadă de cinci ani, utilizând rentabilitatea lunară a acțiunii comparativ cu indicele bursier BET-C, cu luarea în calcul a dividendelor acordate. Valoarea coeficientului de volatilitate beta, precum și informațiile adiționale obținute sunt prezentate în tabelul următor. În calcularea coeficientului de volatilitate beta, ce va fi factor de influență pentru costul capitalului propriu, am luat în calcul și nivelul de îndatorare, ajustând
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]