2,212 matches
-
în frunte (Grigore Ilisei) Cartea regenerării prin credință. Bisericile tezaurizează frumuseți fără frontiere din vremuri voievodale, din spații ale Athosului, ale Mănăstirilor Râșca sau Slatina, ale universului moderator al artei bizantine sau slave. În sistemul de priorități al Sfinției Sale, tărâmul divinului este frumosul însuși, ființa lui Dumnezeu stăpânind fondul matricial orizontal, săgetând verticalitatea infinitului într-o sinteză de autohtonitate și continuitate creștină. O lume de duminică cu oameni de duminică în aceste construcții sacre în care hieratismul de frescă bizantină străbate
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
nevăzut, avem în noi scânteie divină, sufletul nemuritor. Cu alte cuvinte, Iisus - care face parte din Trinitate alături de Tatăl si Sfântul Duh, s-a umanizat. Noi oamenii, pentru salvarea sufletului trebuie să creăm premizele purificării, să lăsăm să se dezvolte divinul în noi. Consider scrierea, ca fiind una din căile de purificare prin confesiune, o atitudine altruistă și generoasă de a lăsa să curgă spre alții ceea ce ai primit în clipe de grație, momente pe care le numim inspirație, când ni
SCRIEREA – CALE DE SALVARE A SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 657 din 18 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346428_a_347757]
-
mai peren, mai frumos, mai pur și autentic. Se aude sunetul zlogbiu al picăturilor gingașe de ploaie ce ne înaripează gândurile spre vis și ne susură la ureche melancolice șoapte de dragoste pe care toamna le-a trăit în sfera divinului. Parcă ar dori să ne învețe și pe noi emoțiile calde pe care doar iubirea ni le trezeste în suflet. Astăzi se simte atingerea toamnei pe străzile noastre... lăsând în urmă parfum de melancolie, de tainică așteptare și visare... ea
TOAMNA-ANOTIMP AL CAUTĂRII ŞI MELACOLICELOR CLIPE de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346473_a_347802]
-
de-atîta nemurire, Viața lumilor m-a obosit, Tăcerile au gust de atlantidă, În mine clopotul a amurgit. Se nasc să moară marile păcate Și să renască și să moară iar. Crini și narciși mi-au înflorit pe voce, Beat de divin, mi-i sete de-nzadar. Retras în plînsu-mi cînt fără-ncetare, Morții ușa deschid, o strîng în brață Și la lumina disperării doar Scriu sîinii ei cu-n lung sărut - de gheață! Fost-am tînăr, lujer foarte Și nu mă gîndeam
ALTFELIZVODIREA LUI TRAIANUS de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348350_a_349679]
-
a lăsat semnătură în foaierul Teatrului târgoviștean, are o temă care ma atrage prin naturalețe și valoarea “de uzură” a simplității. Nu pot folosi “valoarea” la modul în care o exprimă autorul, căci nu am cum să mă confund cu divinul, insă nu-i pot lua acest drept lui Dan Puric, întrucât nu dețin măsură și, cu atat mai mult, căderea de a măsura pentru ceilalți. În egoismul meu îmi place acest român pentru că îl iubește pe Dumnezeu, îmi place pentru că
“FII DEMN” (DAN PURIC LA TARGOVISTE) de CRISTI IORDACHE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348364_a_349693]
-
evanghelică a iubirii aproapelui și care și-a găsit exprimarea cea mai concretă sub forma milosteniei. Cultivând ideea iubirii aproapelui, a solidarității cu cei aflați în nevoi și în suferințe, dând expresie acestor simțăminte și virtuților creștine în rugăciunile cultului divin care are prin excelență un caracter comunitar. Biserica Ortodoxă a găsit și dezvoltat forme de manifestare a carității având strânsă legătură cu viața liturgică. Biserica, ca și orice altă instituție din societate are un sistem administrativ-organizatoric, propriu, separat de cel
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
reînvățat să ne-o dăruim unii altora. Va veni o vreme când mădularele cangrenate vor fi înlăturate. Trupul lui Cristos, Biserica, va fi încă o dată în stare să reziste porților locuinței morții, să fie cu adevărat o glorioasă întruchipare a divinului pe acest pământ. Dar asta nu se va petrece înainte ca noi, mădularele, să dorim și să iubim suveranitatea Lui în fiecare fibră a vieților noastre... Biserica ilustrată ca zidire: „Și voi, ca niște pietre vii, sunteți zidiți ca ă
KELOWNA, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 2 din 02 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345011_a_346340]
-
o creație lirică în proză de sine stătătoare. Pauzele dintre povestiri par a avea menirea de respiro și meditație. Acest capitol, după cum mi-a consemnat autoarea: „Marchează mijlocul cerului interior al fiecăruia. Este iubirea ca împlinire umană în care descoperi divinul din celălalt. Fără aceasta trecerea pe pământ este zadarnică. Este Tetragrama Vieții”. Capitolul cinci, „Sunt duh din Duhul poveștilor”, revine la normal având subtitluri bine delimitate: „Sufletul pereche”, „Amintiri stelare în acum”, „Inorogii”, „Fragilitatea gingășiei”, „Durerea alungă eternitatea”, „Povestea unei
DANAELA ŞI IZVORUL IUBIRII de GEORGE ROCA în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345065_a_346394]
-
-N NOAPTEA ASTA SFÂNTĂ... Autor: Dorina Omota Publicat în: Ediția nr. 1452 din 22 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Nu-nchide poarta-n noaptea asta sfântă Și pregătește tot ce ai mai bun pe masa Acum când îngerii din cer, divin ne cântă Și veste minunată ne aduc în casa! De ești creștin nu ține astăzi ușa încuiata, Căci eu vin de departe la tine să-ți colind, Ca preacurata și nevinovată maica A născut azi pe Isus Sfânt Copil... Și-
NU-NCHIDE POARTA-N NOAPTEA ASTA SFÂNTĂ... de DORINA OMOTA în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345125_a_346454]
-
ea se arătară Acolo lângă staul, într-o iesle era pruncul sfânt Cu bucurie mare magii Lui se închinară. Nu-nchide poarta-n noaptea asta sfântă Și pregătește tot ce ai mai bun pe masă, Acum când îngerii din cer, divin ne cântă Și veste minunată ne aduc în casa! Dorina Omota 22.12.2014 Referință Bibliografica: Nu-nchide poarta-n noaptea asta sfântă... / Dorina Omota : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1452, Anul IV, 22 decembrie 2014. Drepturi de Autor
NU-NCHIDE POARTA-N NOAPTEA ASTA SFÂNTĂ... de DORINA OMOTA în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345125_a_346454]
-
de fapt nemulțumirea lor interioară că golul lor interior nu poate fi împlinit de nimeni din această lume. N-am putut să zic nimic, ci pur și simplu am izbucnit în plâns și am fost frânt și rupt înaintea Celui Divin. Simțeam în mine că filosofia, conceptul pe care îl primeam în școală - că totul a apărut așa ca rezultat al unui Big-Bang, a unei teorii evolutive, dintr-o “ciorbă” a existenței, un amestec, un vacarm infinit - nu era adevărat. Care
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345088_a_346417]
-
trata la fel. Omul aceasta a avut o influență deosebită în viața mea. Nu numai prin mărturia lui de fiecare zi, ci și prin faptul că de multe ori îmi punea întrebări de conștiință. Imi punea întrebări legate de Cel Divin, legate de modul meu de a fi și de a gândi. Și nu de puține ori pot să spun că mergeam acasă și cugetam la aceste întrebări. Reporter: Probabil că întrebarile acestea îți sunau ca un mesaj din altă lume
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345088_a_346417]
-
frig, că era întuneric. Țin minte că efectiv în timp ce el se ruga, urmând să zic și eu ceva, n-am putut să zic nimic, ci pur și simplu am izbucnit în plâns și am fost frânt și rupt înaintea Celui Divin. Intre timp am studiat teologia în Statele Unite, și m-am căsătorit cu o franțuzoaică - Anne - o femeie foarte deosebită. Avem două fete: Tara și Fiona. Dumnezeu ne-a dat o responsabilitate nouă, ca soți și tați: în primul rând să
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345088_a_346417]
-
dragoste plin sufletu-i rază îi simți mângâierea? ți-atinge lin fruntea săgetări de lumină alb minaret pe cerul senin ce rece e insula mută ghețarul exilului meu curcubeul iubirii puntea ce-așează între mine și tine un strop de divin Dumnezeu! NOAPTE INSULARĂ clinchet de stele zurgălăi din lacrimi de lună măslini tremurând urgisiți portocali-atârnând roade grele arbuști înfloriți... rătăciți prin urmele reci de furtună icnete rupte tablouri ciudate, rupestre marea chemându-și frământul zeițe de ipsos cu frunțile supte
POEME DE IARNĂ INSULARĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345176_a_346505]
-
în mâini diploma care atesta că devenisem pilot. Eram, în sfârșit, o pasăre ! Transformasem visul în realitate. Simțeam o bucurie covârșitoare, îmi împlinisem dorința cea mai mare a vieții din acel moment. Mi-am ridicat ochii spre Cer, am mulțumit Divinului că mă adusese până în acest punct și am mângâiat cu privirea ogorul, care era aerul, unde trebuia să-mi plantez propriile semințe, din care așteptam să răsară propriile aripi de împlinire și mulțumire personală. Rezumând cele spuse, pot spune că
PARTEA A V-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345326_a_346655]
-
de grup, Galeria Eforie, București, 1986-1987; Expoziție de artă decorativă, București, 1988; Expoziție de pictură, personală, sub egida Fundației pentru Cultură Universală „Noua Junime”, Casa Americii Latine, București, 1997; Expoziție personală de pictură, Căminul Artei, București, 2004; Expoziție colectivă „Omagiu Divinului Anghel Gheorghe”, Ateneul Român” sub egida Fundației „Gh. D. Anghel”, 2004; Expoziție colectivă internațională - Londra, Anglia - The Tracks of Hercules, 2005; Expoziție personală de pictură, Căminul Artei, București, 2006. Lucrările artistului Petre Dăncilă se află în colecții particulare și de
DOUĂ GENERAŢII , EXPOZIŢIE DE PICTURĂ ŞI SCULPTURĂ LA GALERIA DE ARTĂ CALEA VICTORIEI 33 de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376811_a_378140]
-
iar își poartă Suspinul peste-al zilei prag Când aplecată-n rugăciune Te chem să vii Părinte drag! Un cântec ce se-nalță-n zare Și-ajunge-n cer...aceasta-s eu... Condeiul fără de odihnă Ce laudă pe Dumnezeu! Referință Bibliografică: Omagiu divin 23 / Maria Luca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2116, Anul VI, 16 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Luca : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
OMAGIU DIVIN 23 de MARIA LUCA în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376999_a_378328]
-
devoră, până la ultima tresărire de suflet. Această văpaie nevăzută,- care se aprinde de la scânteia a două priviri, - este o nebuloasă, o taină nedescifrată până la capăt. Scânteia, da, oare de unde vine? Cine e vinovat că în acel moment se naște și divinul și iadul, totodată? Sufletul se-aruncă pe baricade să-și ia în stăpânire dragostea. Nimic nu-l poate opri.Nici glonțul, nici tunetul, nici gândul pervers al lumii. De-ar intra pe ușă, acum, un trimis al ”marelui necunoscut” și
DINCOLO DE PRAG, EA… de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377935_a_379264]
-
Dumnezeu să dau ființă versului pustiu însingurat și trist în capul meu ca și cum sunt primul pe pământ ce-și pune gândul tainic în cuvânt în clipă absorbindu-l pe mereu închis într-un perpetuu avânt. M-afund între celule spre divin pe lanțul dintre gene coborând într-un abis de neființă plin învăluit cu aură de gând fără să-mi fie felul modernist închipuit în ceea ce exist prin versuri înșirate rând cu rând citind cu un ochi vesel, unul trist. Mă
SUNT POET LA MINE-N CAP ŞI DIN CAP NU POT SĂ SCAP de ION MIHAIU în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378078_a_379407]
-
estetică filocalică; III.3. Închinarea în Duh și Adevăr - dinamismul vieții duhovnicești. În final aș concluziona prin intermediul cuvântului ne definim statutul de ființă rațională. Cuvântul poate fi ,,Logosul întrupat”, sau poate fi o simplă alăturare de sunete. Prin el invocăm divinul, sau cinstim forțele întunericului. Ne rugăm, sau blasfemiem. Ducem pe alții în ispită, sau primim inspirația divină. Iar inspirația divină ,, trezește adeseori sufletul omenesc și-l îndeamnă cu blândețe a se ridica deasupra grijilor lumești și prin rugăciuni a se
AUTOR CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376498_a_377827]
-
normal, ar trebui să fie aducător de bucurie în ocazii fericite. Mi-am pus deseori întrebarea: „de ce-i așa?". Știu că odată în cer vom afla răspunsul la toate întrebările pe care ni le punem aici, și mai știu că Divinul Dumnezeu este alături de tine în toată încercarea vieți tale. Altfel nu ai fi putut duce singură acest calvar, nu ai fi putut îndura un minut, o oră, chiar și gândul despărțirii tale de copiii dacă mâna Atotputernicului nu ar fi
LA MULŢI ANI, RUTH BODNARIU ! de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376576_a_377905]
-
pământul Care-ai fost de la-nceput. Vor calcă pe tine pașii Altor suflete în lut... Și-alte clipe date vieți O vor lua de la-nceput. Tu, în azi îngroapă-ți versul, Pentru suflete ce vin, Lasă-n grijă universul, Ziditorului divin. Referință Bibliografica: Două clipe... Marin Bunget : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2003, Anul VI, 25 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marin Bunget : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
DOUĂ CLIPE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375825_a_377154]
-
acea conștiință că, cinstind-o pe ea, îl preamărim pe Iisus Hristos. Preasfânta Fecioară s-a bucurat de o cinstire deosebită din partea credincioșilor încă din timpul vieții, deoarece persoana ei a fost mereu asociată în chip firesc cu cea a divinului Mântuitor. Astfel, observăm că, atunci când descrie necuprinsele măreții ale Maicii Domnului, cuvântul sfinților deodată devine cântare, laudă și preamărire. Ei știau că, oricâte ar spune despre ea, niciodată nu vor găsi cuvinte să cânte îndeajuns pe Maica Domnului, necunoscând limite
CÂTEVA INDICII ISTORICE ŞI REFERINŢE CULTURAL – SPIRITUALE CU PRIVIRE LA ICOANA MAICII DOMNULUI “PRODROMIŢA” DE LA SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 [Corola-blog/BlogPost/375822_a_377151]
-
prin gâtul clepsidrei Sirinx de lebădă-n supremă cantului sfânt sublimare Simfonice trăiri gheizere de spectre fulger continuu De neauzite sonuri răsfrânte-n culori nemaivăzute Îmbrățișarea bosonilor în marea de iubire lupta luminii Generații urca peste generații turbion al devenirii Divinul ochi din triunghi altissim scrutează timpii-n lung și-n lat Trecut viitor prin a prezentului gură-n rostirea clipei noastre Unul dintr-altul se nasc se-ncheagă posibilă minune-a uitării ... Pe-a timpului cărare hâite de scribi noian
EMIURGUL de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376026_a_377355]
-
albia poemului, atașându-i-se, formând întregul, compact, spectaculos, retoric. „Periplul prin neant” al autorului se compune din trei grupaje lirice („Sublim femininul”, „După ultimul Babel”, „Netihnule Divinule. O biserică pe stâncă”), corespunzând fiecare unei tematici clar definite: iubirea, creația, divinul. Armonia universală se atinge prin componentele ei androginice, prin opoziții care se atrag, printr-un dulce-amar al supraviețuirii prin îngemănare, nuntire, admirație, accepare. „Cu litere de foc muiate-n stele/ poeme scriu rescriu iubitei mele;/ luna-n vraja ’nalta -chipu-i
„PERIPLUL UNUI POET” (RECENZIE) de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376029_a_377358]