80,209 matches
-
ale lui Daumier. În muzică, n-am dobândit tumultul beethovenian... Și or mai fi atâtea altele pe care nici nu m-am ostenit să mi le imaginez, fiindu-mi probabil inaccesibile. Oricum, e o întrebare dureros de frumoasă... C. P.: Doamnă Nina Cassian, ați simțit, spuneți, nu de puține ori, "gustul de înec". A fost "gustul de poem" un antidot al celui dintâi? N.C.: E adevărat că m-am gândit uneori să mă scufund pentru totdeauna în mare (sau, odată, în
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
eman decât atunci când "îmi vine", când simt nevoia. Și, slavă Domnului, am simțit-o aproape non-stop! C. P.: Al. I. Ștefănescu a scris o frază tulburătoare despre dumneavoastră: "Tu ești ca marea (...) frumoasă și ucigător de voluptuoasă în larg". Este, doamnă Nina Cassian, marea, arhetipul ființei dumneavoastră? În câte feluri se risipește la țărm o mare? N. C.: Multă vreme am crezut (sau am știut) că marea e stihia mea esențială. O cunoscusem la Constanța, de când aveam cinci ani și de când
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
șir de experiențe, ea e adesea un semn de civilizație, facilitând conviețuirea și comunicarea (acel "bună ziua", acel "mulțumesc frumos" etc.). Dar detest convenționalismul care se suprapune peste "realul" în mișcare, sufocând "viul". C. P.: Cine ne va salva de ipocrizie, doamnă Nina Cassian? Cât timp ne vom lăsa devorați de ea? N. C.: Referitor la ipocrizie, am avut parte de ea, la scară istorică sau personală. Am și scris despre ea, demult, în 1956 (ceea ce nu înseamnă că ea n-a
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
sau rasiale, de anomalii mentale și sociale pe toate cinci continentele. Într-adevăr, nu pot asista la "spectacolul lumii" cu superioară indiferență! C. P.: Numiți Memoria ca zestre "un document al haosului tinereții". Ne putem "certa" cu haosul din noi, doamnă Nina Cassian? N. C.: Mai întâi, nu cred că Memoria ca zestre se poate defini ca "un document al haosului tinereții", dacă n-ar fi decât pentru faptul că, încă din volumul întâi, comentariile depășesc mult timpul extraselor din jurnalul
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
Dumitru Hurubă După ce ne-am certat cam o oră din motive de homo floresiensis parlamentaros și hobițț-romano1), am convenit cu Haralampy că scena politică românească fără o confruntare electoral-televizată între fermecătoarele doamne Mariana Buruiană (PRM) și Mona Muscă (PNL), ar fi searbădă și plictisitoare ca o nuntă fără ceterași, semănând în același timp cu un pământ arid și cu un ținut în care până și scorpionii își bagă acul ucigaș în propria
Prima navă bordel din România by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12342_a_13667]
-
pare insolit în desfășurările dramelor de azi. Este meritul autoarei de a fi oferit o analiză care să ni-l apropie pe ciudatul autor al teatrului cruzimii, ignorat cu cât e mai des pomenit în necunoștință de cauză. Mulțumiri speciale doamnei Ileana Littera pentru fluiditatea, adecvarea și inteligența textului în limba română.
O Utopie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12360_a_13685]
-
crezut că l-ar avea. Nu fac asta pentru a atrage atenția asupra lor; discută între ele. Domni în vîrstă, corect îmbrăcați, din categoria celor care polemizează prin autobuze, te înjură ca ultimii boschetari cînd li se termină argumentele. Tinere doamne care își fac confesiuni în timp ce-și plimbă copiii în parc, cu landoul, se plîng de aventurile soților lor într-un limbaj mai deocheat decît cel la profesionistelor de pe "centura" Bucureștiului. Cum reacționează opinia publică atunci cînd aude așa ceva
Cenzura publică by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12365_a_13690]
-
cu landoul, se plîng de aventurile soților lor într-un limbaj mai deocheat decît cel la profesionistelor de pe "centura" Bucureștiului. Cum reacționează opinia publică atunci cînd aude așa ceva? Cel mai adesea opinia publică se amuză. Se mai crispează cîte o doamnă din alte vremuri sau vreun bătrîn care își plimbă senin sărăcia și, eventual, insigna de veteran de război. Persoane cărora nici pușcăria politică de ieri, nici lipsurile umilitoare de azi nu le-au tăiat obișnuința de a spune ce cred
Cenzura publică by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12365_a_13690]
-
pe urmă respins de americani". (Tocmai citeam jurnalul, cînd colaboratorul Săptămînii lui Barbu de pe vremuri, actualul lider PRM, C. V. Tudor, îmi sparge ecranul televizorului proferînd injurii la adresa aceluiași Dinescu, care ar fi ginerele unui om al ungurilor și al unei doamne care a făcut jocul rușilor. Ca să vezi cum se întîlnesc marile spirite, peste timp, pe aceeași filieră de informații!) Complotează și radioul național, care transmite un comentariu despre proza lui Barbu la "ora cantinelor, cînd toți aleargă să-și ia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12366_a_13691]
-
mine... La el, nevastă-sa era "pe" Etno Tv unde manelistului Guță i se făcuse dreptate dându-i-se un talk-show pe mână, că de vorbit... Și adică de ce numai Ady de Vito la Național Tv ? Nu-i așa ? -Hai, doamnă, i-a zis Haralampy neveste-si, caută-mă pe la bucătărie, că avem treabă... -Da' vreu să-l văd pi dânsu', a suspinat moldoveanca. -La reluare! Hai, că ți se arde ceapa... ... Da, acum mi-e și mai clar: Philips-ul lui
Fotbalul - acest joc miraculos... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12390_a_13715]
-
Adriana Bittel Prin gentilețea unei doamne din Franța, Maria Luisa Chevalier, pe care am cunoscut-o la începutul lui 1990 în casa pariziană a Floricăi Dimitrescu, de 15 ani citesc lunar "Magazine littéraire". De cînd serviciul cultural de la Ambasada Franței ne-a sistat abonamentele la presa
"Le Magazine littéraire" by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12383_a_13708]
-
literatura ebraică. La 30 de ani debutează ca scriitor în ivrit - "limba maternă adoptivă" - și cărțile lui devin repede cunoscute în lume. N-am loc aici să intru în detalii, dar răspunsurile lui Aharon Appelfeld la întrebările avizate puse de doamna Minh Tran Huy, redactor-șef adjunct la "Le Magazine littéraire", sînt extraordinare în sobrietate și modestie, te incită să-i citești romanele. Un lucru e clar după ce termini revista: redacția condusă de domnul Hue și doamna Huy știe să-și
"Le Magazine littéraire" by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12383_a_13708]
-
întrebările avizate puse de doamna Minh Tran Huy, redactor-șef adjunct la "Le Magazine littéraire", sînt extraordinare în sobrietate și modestie, te incită să-i citești romanele. Un lucru e clar după ce termini revista: redacția condusă de domnul Hue și doamna Huy știe să-și împărtășească pasiunea pentru literatură.
"Le Magazine littéraire" by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12383_a_13708]
-
mi s-a pus o problemă atît de alarmant imediată și atît de insolubilă parcăť". Iubirea reprezintă pentru Fred o "bucurie a minții", o experiență "la rece", proiectată cu superbie pe ecranul absolutului. Realul nu-l interesează, căci "sentimentul" pentru doamna T. e o latență veșnică, deci o trimitere în ireal, "o iluzie mai puternică și mai durabilă decît împlinirea ei". Paradoxul acestui Eros sublimat, descărnat ca o teoremă, implicînd fuga de posesiune, e tranziția de la intensitatea actului vital, de la crîncena
Erosul lui Camil Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12399_a_13724]
-
viață pe planul său simbolic. "Scrisul, el însuși o iluzie a trăirii, este mai viu, mai puternic decît realitatea". A treia, în sfîrșit, postură a Erosului camilpetrescian e întrupată de George Demetru Ladima, care nu ni se pare neapărat, precum doamnei Petraș, "varianta deviată, aberantă a lui Fred Vasilescu", ci mai curînd un compromis între vitalul, chinuitul întru carne și sînge eroticesc Gheorghidiu și demonicul, halucinatul întru idee, Fred. De la protagonistul Ultimei nopți acesta preia frămîntarea teribilă, torturanta visceralitate a iubirii
Erosul lui Camil Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12399_a_13724]
-
mele sunt confirmate de interlocutori, cu resemnare și precauție. în plină conversație, sunt întreruptă de apariția unei persoane necunoscute, feminine, care cere interlocutoarei mele (era ora 11 dimineața), după o scuză formulată rapid, un tirbușon. Se fac prezentările, aflu că doamna cu tirbușonul este de la Ministerul Culturii, îmi exprim nemulțumirea și nedumerirea față de aspectul standului, dar sunt pe loc admonestată. Nu mobilierul, ci cărțile contează, totul s-a făcut în grabă, dar iată, spațiul este generos, să mă uit la cărțile
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
plecați din țară care vin la Frankfurt, într-o singură zi. - Unde este Asociația Editorilor din România? Mi se spune că nu au dorit să vină la Frankfurt. Simt că sunt pe cale să-mi pierd calmul, renunț la dialogul cu doamna de la minister. întreb în jur ce este cu AER-ul. Nu aflu mai nimic. Abia tîrziu, înainte de a pleca, un editor îmi oferă cîteva informații, evident altele decît cele furnizate de oficialii ministerului. Mă decid să asist totuși la lansările
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
Cristian Teodorescu O bătrînă doamnă de care sunt foarte apropiat a orbit acum mai bine de un an. Își pierduse vederea la un ochi în 1987, după un diagnostic greșit dat la Spitalul Municipal. Cu celălalt a văzut tot mai rău, pînă cînd a rămas
Un miracol by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12459_a_13784]
-
la un ochi în 1987, după un diagnostic greșit dat la Spitalul Municipal. Cu celălalt a văzut tot mai rău, pînă cînd a rămas într-un fel de cenușiu care se înnegrea progresiv și acesta. Cu o voință extraordinară, această doamnă a reușit să se deprindă cu orbirea. (Tehnic vorbind, folosesc inexact cuvîntul.) Izbutea să facă menajul și, nu știu după câte rateuri despre care nu s-a plîns nimănui, reușea să și gătească feluri simple de mîncare. Făcea atît de
Un miracol by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12459_a_13784]
-
despre care nu s-a plîns nimănui, reușea să și gătească feluri simple de mîncare. Făcea atît de bine diverse lucruri casnice, încît unii dintre apropiații ei credeau că de fapt vede și se preface că a orbit. Fiica acestei doamne se interesează la mai mulți medici dacă mama sa ar fi putut fi operată și cu ce șanse. Trebuia înlocuit cristalinul, ceea ce reușește fără probleme de cele mai multe ori, dar, ca la orice operație pe ochi, mai există și eșecuri. Iar
Un miracol by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12459_a_13784]
-
mai există și eșecuri. Iar dacă operația n-ar fi reușit? Cenușiul acela din timpul zilei, care uneori, în lumina puternică a soarelui, îi îngăduia să mai distingă o siluetă, ar fi dispărut și el. Aflînd care e riscul, bătrîna doamnă îl acceptă. Fiica ei se interesează, după un consult pregătitor, care ar fi costul operației, în afară de ceea ce acoperă asigurările de sănătate. Asigurările nu dau bani decît foarte puțini pentru un asemenea cristalin! i se spune. Și dacă bolnavul, pensionar, n-
Un miracol by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12459_a_13784]
-
intervenție medicală în străinătate. Adică avem bolnavi de categoria I, a II-a și așa mai departe? Dar dacă există asemenea categorii de bolnavi, ce facem cu cei care refuză să fie considerați bolnavi premianți, deși ar avea motive? Bătrîna doamnă s-a ocupat de lucrări de interes public de gradul I, începînd din anii "60, dar nu concepe să i se facă "favoruri". Ar da de la ea pentru alții, nu vrea să ceară nimic pentru ea. Mă plec în fața unui
Un miracol by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12459_a_13784]
-
într-o țară în care se risipesc bani pentru sedii ale CNAS cu o lejeritate nebună ar trebui să se găsească fonduri și pentru bolnavii care au nevoie de tratament special sau care nu pot fi vindecați decît în străinătate. Doamna despre care vorbesc a fost operată cu vreo două săptămîni în urmă și i-a revenit vederea. Apoi are nevoie de un anumit medicament, Ederen, fără de care era posibil să-și piardă vederea din nou. Fiica doamnei începe de caută
Un miracol by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12459_a_13784]
-
decît în străinătate. Doamna despre care vorbesc a fost operată cu vreo două săptămîni în urmă și i-a revenit vederea. Apoi are nevoie de un anumit medicament, Ederen, fără de care era posibil să-și piardă vederea din nou. Fiica doamnei începe de caută prin farmaciile din București. Cercetează metodic, pe rețele - nu există! Caută și prin farmaciile de apartament. Nimic. Mă întreabă dacă nu cumva aș putea face rost de medicamentul cu pricina. Dar îmi spune că mama ei nu
Un miracol by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12459_a_13784]
-
-i dau numele acestui om pentru că știu că nu așteaptă mulțumiri publice din partea mea. Nu-i dau numele nici lui, nici prietenului său care mi-a trimis medicamentul, fiindcă sper ca solidaritatea dintre oamenii obișnuiți să crească în cazuri limită. Doamna care și-a recăpătat vederea mi-a spus că ceea ce i s-a întîmplat e un miracol pentru ea. Să-ți pierzi vederea, iar apoi să vezi din nou e tot ce poate fi mai de nedescris. Aproape ca și cum te-
Un miracol by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12459_a_13784]